Ne găsiți și pe:

Cultură

Spectacolul trilingv „aTMosfera“, în premieră la Teatrul Național din Timișoara

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara a început repetițiile pentru un spectacol inedit:  aTMosfera, a cărui premieră este programată duminică, 18 decembrie, de la ora 19.00, în Sala 2 a Teatrului Național.

Spectacolul trilingv duce mai departe experiența începută în luna octombrie cu proiectul „Banat in Europe”, proiect care propune o călătorie teatrală în ceea ce înseamnă astăzi regiunea Banatului, în universalitatea sa metaforică și de concept cultural. Atunci, Banat in Europe a însemnat întâlnirea a trei mentalități modelate de granițe și de parcursuri istorice și politice diferite. Atelierul de dramaturgie organizat de Teatrul Național a însemnat și lucrul împreună al dramaturgilor Anna Varsányi (Szeged, Ungaria), Nikola Stanišić (Vârșeț, Serbia) și Andrei Ursu (Timișoara) care, împreună cu regizorul Gavriil Pinte, au stabilit structura unui spectacol construit din trei piese scurte – „actul seghedin”, „actul vârșețan” și „actul timișorean”. Împreună, au definit temele și direcțiile pentru o piesă de teatru cu teme convergente, reunite de un personaj comun, conceput de comun acord.

aTMosfera este o ușă deschisă întâlnirilor – a teatrelor din trei orașe ale Banatului, regiune care, de un secol, are teritorii în trei țări – Timișoara, aflată pe teritoriul României, Szeged – în Ungaria și Vârșeț – în Serbia. aTMosfera este, de asemenea, un loc de întâlnire pentru oamenii și poveștile fiecărui loc, și pentru intersecțiile dintre ele. Este, de asemenea, o întâlnire a creatorilor și a publicului din fiecare dintre cele trei țări cu identități distincte, dar care se intersectează la un nivel mai profund, poate, decât și-ar fi imaginat.

De la Szeged la Timișoara, de la Timișoara la Vârșeț și de la Vârșeț la Szeged se întind povești ca niște drumuri, într-o călătorie care curge neabătut în subconștientul locului și al oamenilor lui. Jucat în românește, sârbește și ungurește, aTMosfera își poartă spectatorii într-o călătorie care urmează o altfel de hartă, cu altfel de indicatoare și cu altfel de stații. Trei istorii de viață, fiecare cu vocea ei, intră succesiv în poveste și desenează același contur, schimbându-i doar culorile și tonurile: cunoștințele întâmplătoare din gara din Szeged, bătrânul și tânărul de la periferia Timișoarei, bunica și nepoata dintr-o bucătărie din Vârșeț creează, împreună, o polifonie de o sfâșietoare armonie pentru că, nu-i așa, iubirea și pierderea dor la fel și în ungurește, și în românește, și în sârbește.

Distribuția spectacolului îi aduce împreună pe actorii Doru Iosif, Bogdan Spiridon și Ana Maria Cojocaru (Teatrul Național din Timișoara), Annamária Szilágyi și Tamás Rétfalvi (Teatrul Național din Szeged), Monika Boldovina Bugle și Tamara Tamči Toskić (Teatrul Național „Sterija” din Vârșeț). Decorul și costumele aparțin scenografei Roxana Ionescu, iar muzica, lui Horea Crișovan. Spectacolul este semnat de Gavriil Pinte, un regizor cu o poetică specială, binecunoscut lumii teatrale timișorene – dacă ne gândim doar la fermecătorul spectacol „Un tramvai numit Popescu”.

Spectacolul beneficiază de supratitrare în limba română și în limba engleză.

Spectacolul va avea o serie de reprezentații, în teatrele-partenere din Szeged și Vârșeț, la începutul anului 2023, în cadrul Capitalei Europene a Culturii.

Banat in Europe este realizat în cadrul componentei „Atelier Identitate”, parte din proiectul VOCILE ORAȘULUI. Proiectul face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” și este finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Cultură

Expoziția „Respirări“ aduce lucrări de Horia Bojin și Tiberiu Giucă, la Calpe Gallery

Publicat

pe

Calpe Gallery vă invită joi 16 martie 2023, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei Respirări – Horia Bojin & Tiberiu Giucă.

Cuvântul de deschidere va fi susținut de către conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Doi artiști timișoreni consacrați, Horia Bojin – sculptor și Tiberiu Giucă – grafician, își unesc forța creatoare într-o expoziție a dialogului, a spiritului viu, a sensurilor profunde. Cu eleganța caracteristică, vă așteaptă într-o expoziție ce propune respirări poetico-filozofice, într-un melanj unic, bine dozat, de înțelepciune, lirism și rigoare.

Sculptor timişorean matur, solid ancorat stilistic în contextul cultural citadin, Horia Bojin „atacă piatra, lemnul, metalul, cu forţa iscusită a maestrului experimentat ce stăpâneşte clar direcţia, disecă tranşând în carnea de piatră simţiri ancestrale, astfel stârnită materia primă a lemnului-pâine şi a osului-piatră, atinse spectral de iarbă, de cer, şoptind eolian imperturbabil albastre cuvinte de apă, de praf, de nor”,  arăta conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Absolvent al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, artistul premiat de Uniunea Artiștilor Plastici din România (2001) are în urmă zeci de expoziții personale și de grup, participări în simpozioane, și o serie impresionantă de lucrări monumentale expuse în marile orașe din țară.

În demersul Galeriei Calpe, lui Horia Bojin îi stă alături prietenul său bun, artistul vizual Tiberiu Giucă, unul din marii creatori ai acestui moment în arta contemporană românească. Tiberiu Giucă este un artist „cu un vast areal de cuprinderi și căutări creative, un spirit viu, temperamental, blajin, alteori trepidant, tăios, vulcanic, ce iscodește neobosit între frământări poetice cu iz elegiac ce-l trimit spre visare, sau profund filosofice în căutarea unui adevăr ultim, intangibil,  prospectări ce-l conduc înspre o foarte complexă maturitate axiologică, un amestec fertil bine dozat. Astfel descoperim o personalitate unică, un melanj indisolubil de înțelepciune și suflu creator ce insuflă concomitent, paradoxal, curaj și temere”, după cum arăta conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Expoziţia Respirări – Horia Bojin & Tiberiu Giucă va rămâne deschisă în perioada 16 martie – 28 aprilie 2023 la Calpe Gallery în Bastion Theresia.

Citeste mai mult

Cultură

Daniel Dorobanțu și Maria Hojda au învăluit Palatul Lugoj în lumi de poveste cu un Concert de Basm inedit

Publicat

pe

Din murmurul lin al apelor veșnic călătoare, în curgerea vremii, din pântecul râurilor și-a munților Banatului, un nou univers de poveste a fost plămădit de producătorul și compozitorul Daniel Dorobanțu și artista Maria Hojda.

Concertul de Basm susținut la Palatul Lugoj a reușit sa creeze o lume în care sunetul și arhitectura unică s-au îmbrățișat într-un dans feeric, răsărit ca o floare de primăvară cufundată într-un spectacol de lumini pus la cale, parcă, de spiridușii și zânele din cărțile de pe noptiera bunicilor.
Piesa extrasă din acest concert, “Creanga de Aur”, descrie perfect atmosfera de basm din cadrul evenimentului, un poem audiovizual desăvârșit ce ne vorbește despre visare întru memorie.

Daniel Dorobanțu este un artist cunoscut pentru seria de Concerte de Basm în care îmbină arhitectura locului cu spectacolul de lumini și vibrația profundă a sunetului. Spectrul audiovizual capătă rezonanțe ce pun în valoarea atât spiritul uman, cât și formele sau structurile lumii fizice. Desigur, aceste două lumi, aflate într-o continuă completare, își împlinesc scopul artistic în limbajul liric, unul cu substraturi angelice, în radierile vocale care de data aceasta au fost oferite de talentata compozitoare și interpretă Maria Hojda.
Locul devine solul în care spiritul își modelează visarea, drumul și speranța. Astfel au stat lucrurile și în cadrul evenimentului de la palatul fostei prefecturi din Lugoj. O clădire-monument construită între anii 1843-1859 care avea să adauge și mai mult sens acestui concert inedit oferit publicului lugojean.
Restaurat în urmă cu puțin timp printr-o investiție a unui grup de investitori italieni care au simțit potențialul acestui palat-monument, Palatul Lugoj se prezintă ca o locație de bun-gust și rafinament dedicată celor care vor să își dezvolte, în mod concret, pasiunea. Astfel, reașezat în lumina reflectoarelor, adus la strălucirea din alte vremi, Palatul Lugoj este o locație ce poate deveni un centru cultural și economic important pentru zona de vest a țării, dar nu numai. Spațiile atent lucrate, unele cu note luxuriante, sunt disponibile pentru vizite, dar mai ales pentru închirierea lor, pentru expoziții artistice mici sau de anvergură, evenimente, birouri sau locații pentru ateliere, practic, un ultramodern boutique mall.

https://www.youtube.com/watch?v=2BGPTX9liRg

Citeste mai mult

Cultură

Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Grădină urbană în Piața Victoriei

Publicat

pe

Timişoara va avea timp de zece luni o grădină urbană în Piaţa Victoriei, cu plante produse după catalogul unui mare grădinar de la începutul secolului XX, iar oamenii se vor bucura din această instalaţie de mai multe panorame: turnul primei bănci din Timişoara, balconul Operei, Catedrala Mitropolitană, Palatul Lofler, axa cu Alba Iulia sau locul unde se afla magazinul de desfacerea al dinastiei de grădinari Mühle.

„La Muzeul de Artă Timişoara, noi am găsit catalogul comercial al grădinarului Mühle, mare producător, şi în baza lui am ales o parte din compoziţiile astea. Unele se produc. Am pus doar straturile perene şi venim cu un strat de specii anuale, atât legume, flori, plante târâtoare, plante căţărătoare, plante plângătoare, vom avea o succesiune de tot felul de scenografii, ea va creşte constant, probabil că vom avea peste 200 de specii şi soiuri”, a informatpeisagistul Alexandru Ciobotă.

Un telescop va fi instalat pe partea de nord-est şi „cu acesta se va citi acest skyline şi vom avea o aplicaţie de realitate augmentată care va indica clădirile, pornind de la Biserica Milenium, hotel Continental, Biserica Ecaterina, turnul primei bănci din Timişoara, o să fie o serie de informaţii citite, practic din turn se va relaţiona cu restul oraşului.

După zece luni, specialiştii vor crea o grădină cu plante care va rămâne oraşului.

Pepiniera cu 1306 plante invită trecătorii să se oprească pentru câteva momente şi să observe Piaţa Victoriei printr-o experienţă nouă, de la înălţime.

Instalaţia temporară, realizată dintr-o structură metalică, modulară, şi care adăposteşte o pepinieră a oraşului, este deschisă publicului larg pentru o perioadă de 10 luni, până la finalul anului 2023.

Fiecare platformă oferă un punct de belvedere, cu perspective inedite asupra unor clădiri şi spaţii iconice, precum şi loc pentru multiple activităţi culturale. Instalaţia poate fi văzută ca un test pentru noi posibilităţi de a folosi, imagina şi percepe spaţiul public. Având în vedere viitoarele transformări urbane ale zonei, propunerea urmăreşte să pună în discuţie diverse funcţiuni şi temporalităţi ale oraşului şi implicarea diferitelor comunităţi şi instituţii în procesul de regenerare. Odată încheiată perioada sa de viaţă, Pepiniera va pune structura, arborii şi plantele înapoi în circuit, respectând logica de refolosire totală a resurselor.

Componenta vegetală a proiectului integrează straturi succesive de natură, de la specii perene de arbori, arbuşti şi plante floricole la specii anuale (productive şi ornamentale) produse în grădinile comunitare din Timişoara sau la instituţii de cercetare şi învăţământ superior horticol. Proiectul îşi propune astfel să transmită un mesaj puternic despre (bio)diversitatea urbană ca element identitar al Timişoarei şi serviciile ecosistemice pe care aceasta la aduce societăţii. Totodată, intervenţia propune şi o importantă componentă comunitară prin implicarea unei reţele locale de producători şi a societăţii în general. Prin componenta naturală, Pepiniera aduce în discuţie problematici globale precum schimbarea climatică, deşertificarea, lipsa spaţiilor umbrite, crizele de resurse, co-existenţa diverselor forme de viaţă, patrimoniul botanic al oraşului.

Structura a fost realizată de Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Timiş.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite