Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, în anul Capitalei Europene a Culturii

Publicat

acum 2 ani

pe

Panorama teatrală la jumătatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstrează felul în care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a reconfigurat pentru orașul și pentru comunitatea pe care le reprezintă o structură culturală înalt profesională. Inițiativele sale de anvergură internațională conțin atât spațiul vizibil al evenimentului, cât și pe cel profund, de structură.

Anotimpurile FEST-FDR au prilejuit în Primăvara și în Vara FEST-FDR un racord direct al spectatorului – pasionat de teatru, de literatură, de film și, nu în ultimul rând, de propria viață – cu unele dintre cele mai solide creații teatrale europene, cu mari artiști de teatru și film, cu autori de Nobel: Bros de Romeo Castellucci, Furtuna, în lectura regizorală a lui Alessandro Serra, La Gioia al fabulosului Pippo Delbono, Orlando Trip – o lectură teatrală a creației lui Ariosto și a Virginiei Woolf, tulburătorul A Girl’s Story, dramatizare a romanului autoarei de Nobel, Annie Ernaux și, fără doar și poate, o premieră absolută pentru Timișoara și un moment de vârf al Capitalei Europene a Culturii – prezența pe scena Teatrului Național a actorului american de teatru și film John Malkovich, a muzicienilor și a celebrei orchestre a Academiei din Viena, în spectacolul The Infernal Comedy.

La nivel de construcție a unei structuri pentru dezvoltarea societății prin cultură, prin teatru, Teatrul Național face pași fermi. Este cazul proiectelor dedicate grupurilor vulnerabile, reunite în traseului Vocile orașului din cadrul programului cultural al CEaC – atelierul și spectacolul Vocile orașului – Central Park, care au implicat în lucrul de teatru persoane cu deficiențe de auz, respectiv atelierul Viitorul copiilor și spectacolul-studiu Slow down! / Mai încet!, o formulă de trăire a bucuriei alături de copii cu handicap neuro-motor sever, precum și al proiectului Banat in Europe, respectiv al spectacolului aTMosfera, dedicate creării unui spațiu teatral transfrontalier comun.

Capacitatea Teatrului Național de a crea și de a produce premiera spectacolului Exod, în regia celebrului regizor Oskaras Koršunovas, este dovada practică a direcțiilor ferme, moderne, pe care și le-a asumat Teatrul Național, precum și a capacității sale de a se defini ca un teatru viu, cu adevărat internațional.

Această dimensiune europeană este, în egală măsură, probată de încrederea și de determinarea cu care Teatrul Național parcurge traseul pentru a oferi orașului o sală de spectacol modernă, dezvoltată în sensul unui centru teatral internațional.

Teatrul Național din Timișoara este unul dintre cele șase teatre de rang național din România, aflate în subordinea Ministerului Culturii. Istoria lui se leagă de istoria clădirii care – concret și simbolic – are numărul cadastral 1, de Teatrul Franz Josef, așa după cum se numea la inaugurarea sa, în 1875. Din 1945 până în 2008, Teatrul Național funcționează în această clădire istorică, aflată în proprietatea Primăriei Timișoara, alături de celelalte trei instituții de cultură, jucându-și spectacolele în Sala Mare.

O sală de teatru modernă, multifuncțională, a reprezentat mai mult decât un vis, a reprezentat un obiectiv pe care managementul Teatrului Național îl urmărește din primul moment. La fel este și conceptul de reconversie culturală pentru teatru.

Teatrul Național deschide acest drum încă din 2006, începând demersuri pentru obținerea a ceea ce urma să devină Sala 2. Concret, parcursul cultural al fostului manej imperial, parte a bastionului Theresia (în jurul căruia, un secol mai târziu, s-a dezvoltat Parcul Civic), până în 2008 o sală de sport cvasi-abandonată, se pune în mișcare în momentul în care Primăria Timișoarei aprobă HCL nr. 46/26.02.2008, prin care trece spațiul în folosința Teatrului Național pentru o perioadă de 49 de ani, în mandatul ministrului Culturii Adrian Iorgulescu. Teatrul Național îl numește Sala 2 și începe să îl folosească încă din primăvara aceluiași an.

Văduvit până atunci de un spațiu cu amprentă identitară proprie, efectul este imediat: Teatrul Național este descoperit de noile generații ale Timișoarei, care adoptă Sala 2 ca pe un loc al descoperirii, al experimentului. Sala 2 își formează rapid un public fidel, pentru care montarea unui titlu aici reprezintă o atracție și o certitudine și, în egală măsură, devine un portal către lumea teatrului și către asumarea unui concept social prin teatru.

În 25 ianuarie 2010, după doar patru luni de lucrări, Sala 2 se redeschide ca una dintre cele mai originale săli de spectacol din ţară: un spațiu de joc modular, de tip black-box, gândit ca o structură independentă de pereţii exteriori, conservaţi astfel în spiritul respectului pentru moștenirea istorică și identitară a clădirii.

Peste patru ani, eforturile și perseverența Teatrului Național dau Sălii 2 șansa ca, prin HCL nr. 512/23.10.2014, Primăria Timișoara să treacă Sala 2 din domeniul public al municipiului în domeniul public al Statului Român, în scopul dării în administrare către Teatrul Național. Doi ani mai târziu, prin HG 898/2016, este aprobată înscrierea Sălii 2 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acesteia în administrarea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timișoara, de către Ministerul Culturii, în calitate de reprezentant al Statului român.

Din acest moment, Sala 2 este prima clădire care, de la înființarea Teatrului Național, îi este destinată exclusiv și care îi definește vectorul de direcție. Este un moment decisiv în istoria contemporană și pentru infrastructura culturală a României.

De atunci, Sala 2 este un spațiu foarte activ: Teatrul Național montează și joacă aici spectacole multe, complexe. Povestea de încredere dintre acest spațiu și public crește și se dezvoltă tot mai mult; Sala 2 este locul care păstrează legătura dintre cuvânt și sensul său vital; Sala 2 este locul în care, în vara lui 2011, visul despre Timișoara – Capitală Europeană a Culturii a fost asumat de oraș.

Unul dintre obiectivele prioritare ale Teatrului Național este să pregătească clădirea Sălii 2 pentru o utilizare optimă. O.U.G. nr. 42/2019, inițiată în mandatul ministrului Culturii Daniel Breaz, va cuprinde lucrările de extindere și modernizare ale Sălii 2, iar O.U.G. nr. 83/2022, adoptată în mandatul ministrului Lucian Romașcanu, specifică asigurarea finanțării din bugetul de stat. Așadar, abia din acel moment, conform Legii finanțelor publice, proiectul de extindere și modernizare a Sălii 2 își continuă parcursul.

În martie 2023, după aprobarea studiului de fezabilitate, Teatrul Național a început demersurile pentru licitația privind proiectul tehnic și executarea lucrărilor. În prezent, licitația este în desfășurare, în condițiile și în limitele legii. În acest sens, adoptarea O.G. nr. 36/2023, inițiată în mandatul ministrului Culturii Raluca Turcan, asigură timpul necesar pentru ca proiectul Sălii 2 a Teatrului Național să fie posibil cu respectarea legislației în vigoare și a tuturor normativelor, dând posibilitatea Teatrului Național să construiască o sală de teatru pentru viitor, o sală de teatru pentru Timișoara, pentru oamenii care trăiesc, care vor trăi sau care vor vizita Timișoara, moștenire a Capitalei Europene a Culturii. Sala 2 este felul în care Teatrul Național participă la construirea unei Românii a zilei de mâine, o țară din care Caragiale, Enescu și Brâncuși n-ar mai vrea să plece.

Credit foto: Adrian Pîclișan / TNTm

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Cultură

Expoziție de pictură ‘Meniérè’ a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega

Publicat

acum 6 zile

pe

4 februarie 2026

de

Vineri 6 februarie, ora 19:00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură ‘Meniérè’, a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega.

Nu există definiții în fața culorii. Pictura poate oferi o mediere. Spațiul din jurul nostru este o senzație. Linia orizontului este un echilibru. Prosper Ménière descrie vertijul ca o stare care își are sursa în afara minții umane, urechea fiind și un organ al echilibrului. Nu tot ce vedem trebuie înțeles, dar avem uneori nevoie de culoare ca să o facem. Culoarea este un alt mod de transcriere a inteligenței umane.

Sunt nenumărate dezechilibre create de prezența noastră în spațiu. Ce definește această prezență? Ana Maria Szöllösi descrie spațiul fără ajutorul perspectivei liniare; elementele specifice unei epure arhitecturale sunt regândite ca o logică a culorii reinventate.

Ana Maria Szőllősi trăiește și lucrează în Timișoara. A absolvit Facultatea de Arte și Design, beneficiind de burse de studiu la Academia de Arte Jan Matejko din Polonia și la Universitatea Aristotel din Grecia, precum și de un internship la Muzeul Diecezan din Barcelona. Lucrând predominant cu pictura abstractă, artista folosește acest mediu pentru a transpune în plan spațial elemente onirice și conținuturi ale subconștientului. În lucrările ei apar simboluri care funcționează ca indicii ale ideilor și stărilor explorate. Acest mod de articulare a spațiilor prin pictură devine o cale de acces către un plan personal, din care observă mediul înconjurător și își definește propria relație cu acesta.

0
Citeste mai mult

Cultură

Expoziție personală – Florin Drăgoi: Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit

Publicat

acum 7 zile

pe

3 februarie 2026

de

Perioada: 6 – 22 Februarie 2026

Vernisaj: 6 Februarie, ora 18:00,

Locația: Centrul de Proiecte – parter, Str. V. Alecsandri nr. 1, Timișoara

cuvânt de deschidere prof. Eugenia Drăgoi–Banciu,

DJ set cu Juni H toch R

Despre expoziție

„Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit” prezintă o serie de desene de Florin Drăgoi care construiesc o mitologie speculativă a unei lumi modelate de colaps și regenerare. În acest viitor imaginat, umanitatea nu dispare, ci se reorganizează în triburi hibride, profund conectate cu natura, purtând în același timp urmele tehnologiei, memoriei și cunoașterii acumulate.

Lucrările sunt situate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și o reîntoarcere spirituală către rădăcinile ancestrale. Ele imaginează o realitate post-colaps în care magia și tehnologia se contopesc într-un limbaj intuitiv comun, dimensiuni subtile devin accesibile, iar relația dintre om și natură își recapătă un echilibru sacru și ecologic.

Măștile funcționează ca simboluri ale identității, protecției și rolurilor spirituale, în timp ce

veșmintele și ritualurile poartă ecoul tradițiilor arhaice, mitologiei, folclorului și simbolismului păgân, reinterpretate într-o estetică a viitorului. Gesturile cotidiene sunt surprinse cu o semnificație discretă, sugerând o lume în care extraordinarul este integrat firesc în viața de zi cu zi.

Realizate exclusiv în grafit și creion colorat pe hârtie, desenele reflectă un dialog între gestul

manual, instinctiv, și procesele contemporane de cercetare digitală. Expoziția reunește lucrări realizate în ultimii doi ani și invită privitorul să contemple viitorul nu ca pe o ruptură, ci ca pe o continuitate mitologică, în care trecutul arhaic și viitorul speculativ converg.

Pe durata expozitiei, pâna in 22 februarie, se vor susține artist talks și întâlniri cu artiștii Alina Bohoru, Andrei Sopon și Cristian Văduva.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Despre artist

Florin Drăgoi (n. 1985, Timișoara, România) este un artist vizual stabilit în Timișoara, cunoscut pentru desenele sale figurative detaliate, realizate în grafit și creion colorat pe hârtie.Lucrările sale prezintă personaje complexe, adesea purtând măști, plasate în cadre naturale sau peisaje post-apocaliptice, unde realismul magic se întâlnește cu simbolismul arhetipal.

Practica sa artistică explorează triburi imaginare și identități ale unei umanități viitoare,

aflate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și reconectarea spirituală cu

rădăcinile ancestrale. Mitologia, folclorul, misticismul și relația ecologică dintre om și natură

se află în centrul narațiunilor sale vizuale. El utilizează tehnici tradiționale de desen, completate de instrumente digitale în etapele de cercetare și documentare, construind un dialog între gestul manual și procesele contemporane de explorare vizuală.

Florin Drăgoi a studiat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, apoi Grafica la Facultatea de

Arte și Design a Universității de Vest (2008). A urmat studii de animație la CSIA Lugano în Elveția și un master în Animație 3D la Universitatea din Bournemouth NCCA (2011) în Marea Britanie. A colaborat cu studiouri din România și Londra, iar din 2024 se dedică exclusiv practicii sale artistice, expunând în țară și în străinătate.

Anul 2025 a reprezentat un moment de consolidare și evoluție clară în parcursul artistic al lui Florin Dragoi. Debutul anului a fost marcat de participarea la expoziția „TALP Open” din Nottingham, UK, un prim context internațional important, urmat de o schimbare esențială în practica sa artistică: trecerea de la desenul exclusiv monocrom la utilizarea culorii. Această decizie s-a dovedit a fi una inspirată, deschizând noi direcții vizuale și expresive în lucrările sale.

În același an, patru desene au fost selectate în cadrul „Almenara Art Prize 2025 – Online Exhibition, The Almenara Collection”, în două categorii distincte. Lucrarea „Încoronarea nebunului / The Fool’s Coronation” a primit o mențiune de onoare, iar ulterior a fost inclusă și în catalogul oficial Almenara Art Prize 2025, confirmând recunoașterea internațională a demersului său artistic.

Fără îndoială, punctul culminant al anului a fost participarea la expoziția „Another Time Has Other Lives to Live”, curatoriată de Diana Marincu, în cadrul Art Encounters, Timișoara. Florin Dragoi a expus cinci lucrări alături de alți 11 artiști, într-un context expozițional de anvergură, care i-a oferit ocazia de a intra în contact direct cu curatori și profesioniști internaționali din domeniul artei contemporane.

Spre finalul anului 2025, participarea la târgul de artă contemporană „Art Your Christmas”, organizat de artouching, s-a dovedit a fi deosebit de fructuoasă, atât din punct de vedere al vizibilității, cât și al interacțiunii directe cu publicul și colecționarii. Tot în această perioadă, a fost invitat să participe la ediția a III-a a expoziției Balul Artelor, continuând astfel prezența constantă în contexte expoziționale relevante.

La începutul anului 2026, parcursul său a continuat firesc cu participarea la expoziția „Bright as a Black Hole”, confirmând continuitatea și coerența direcției sale artistice.

Contact:

Pentru solicitări de presă, imagini sau interviuri:

Florin Drăgoi,

E-mail: efdragoi@gmail.com

Website: florindragoi.com

0
Citeste mai mult

Cultură

Artiștii stradali din Timișoara se pot înscrie la audiții

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

19 ianuarie 2026

de

Casa de Cultură a Municipiului Timișoara invită artiștii stradali la prima sesiune de audiții din 2026.

Se pot înscrie muzicieni, dansatori, artiști plastici, actori (inclusiv statui vivante) și alți creatori pasionați, care doresc să performeze în spațiul public și nu dețin legitimație valabilă, precum și cei a căror legitimație expiră în iunie 2026.

Audițiile vor avea loc în 27 și 28 ianuarie, începând cu ora 9:00.

Perioadă de înscrieri: 15-23 ianuarie 2026.

Pentru informații complementare, vă stăm la dispoziție de luni până vineri, între orele 9:00-16:30, pe mail office@ccmt.ro, la telefon 0256 498 214 sau pe site-ul www.casadeculturatm.ro

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite