Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, în anul Capitalei Europene a Culturii

Publicat

pe

Panorama teatrală la jumătatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstrează felul în care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a reconfigurat pentru orașul și pentru comunitatea pe care le reprezintă o structură culturală înalt profesională. Inițiativele sale de anvergură internațională conțin atât spațiul vizibil al evenimentului, cât și pe cel profund, de structură.

Anotimpurile FEST-FDR au prilejuit în Primăvara și în Vara FEST-FDR un racord direct al spectatorului – pasionat de teatru, de literatură, de film și, nu în ultimul rând, de propria viață – cu unele dintre cele mai solide creații teatrale europene, cu mari artiști de teatru și film, cu autori de Nobel: Bros de Romeo Castellucci, Furtuna, în lectura regizorală a lui Alessandro Serra, La Gioia al fabulosului Pippo Delbono, Orlando Trip – o lectură teatrală a creației lui Ariosto și a Virginiei Woolf, tulburătorul A Girl’s Story, dramatizare a romanului autoarei de Nobel, Annie Ernaux și, fără doar și poate, o premieră absolută pentru Timișoara și un moment de vârf al Capitalei Europene a Culturii – prezența pe scena Teatrului Național a actorului american de teatru și film John Malkovich, a muzicienilor și a celebrei orchestre a Academiei din Viena, în spectacolul The Infernal Comedy.

La nivel de construcție a unei structuri pentru dezvoltarea societății prin cultură, prin teatru, Teatrul Național face pași fermi. Este cazul proiectelor dedicate grupurilor vulnerabile, reunite în traseului Vocile orașului din cadrul programului cultural al CEaC – atelierul și spectacolul Vocile orașului – Central Park, care au implicat în lucrul de teatru persoane cu deficiențe de auz, respectiv atelierul Viitorul copiilor și spectacolul-studiu Slow down! / Mai încet!, o formulă de trăire a bucuriei alături de copii cu handicap neuro-motor sever, precum și al proiectului Banat in Europe, respectiv al spectacolului aTMosfera, dedicate creării unui spațiu teatral transfrontalier comun.

Capacitatea Teatrului Național de a crea și de a produce premiera spectacolului Exod, în regia celebrului regizor Oskaras Koršunovas, este dovada practică a direcțiilor ferme, moderne, pe care și le-a asumat Teatrul Național, precum și a capacității sale de a se defini ca un teatru viu, cu adevărat internațional.

Această dimensiune europeană este, în egală măsură, probată de încrederea și de determinarea cu care Teatrul Național parcurge traseul pentru a oferi orașului o sală de spectacol modernă, dezvoltată în sensul unui centru teatral internațional.

Teatrul Național din Timișoara este unul dintre cele șase teatre de rang național din România, aflate în subordinea Ministerului Culturii. Istoria lui se leagă de istoria clădirii care – concret și simbolic – are numărul cadastral 1, de Teatrul Franz Josef, așa după cum se numea la inaugurarea sa, în 1875. Din 1945 până în 2008, Teatrul Național funcționează în această clădire istorică, aflată în proprietatea Primăriei Timișoara, alături de celelalte trei instituții de cultură, jucându-și spectacolele în Sala Mare.

O sală de teatru modernă, multifuncțională, a reprezentat mai mult decât un vis, a reprezentat un obiectiv pe care managementul Teatrului Național îl urmărește din primul moment. La fel este și conceptul de reconversie culturală pentru teatru.

Teatrul Național deschide acest drum încă din 2006, începând demersuri pentru obținerea a ceea ce urma să devină Sala 2. Concret, parcursul cultural al fostului manej imperial, parte a bastionului Theresia (în jurul căruia, un secol mai târziu, s-a dezvoltat Parcul Civic), până în 2008 o sală de sport cvasi-abandonată, se pune în mișcare în momentul în care Primăria Timișoarei aprobă HCL nr. 46/26.02.2008, prin care trece spațiul în folosința Teatrului Național pentru o perioadă de 49 de ani, în mandatul ministrului Culturii Adrian Iorgulescu. Teatrul Național îl numește Sala 2 și începe să îl folosească încă din primăvara aceluiași an.

Văduvit până atunci de un spațiu cu amprentă identitară proprie, efectul este imediat: Teatrul Național este descoperit de noile generații ale Timișoarei, care adoptă Sala 2 ca pe un loc al descoperirii, al experimentului. Sala 2 își formează rapid un public fidel, pentru care montarea unui titlu aici reprezintă o atracție și o certitudine și, în egală măsură, devine un portal către lumea teatrului și către asumarea unui concept social prin teatru.

În 25 ianuarie 2010, după doar patru luni de lucrări, Sala 2 se redeschide ca una dintre cele mai originale săli de spectacol din ţară: un spațiu de joc modular, de tip black-box, gândit ca o structură independentă de pereţii exteriori, conservaţi astfel în spiritul respectului pentru moștenirea istorică și identitară a clădirii.

Peste patru ani, eforturile și perseverența Teatrului Național dau Sălii 2 șansa ca, prin HCL nr. 512/23.10.2014, Primăria Timișoara să treacă Sala 2 din domeniul public al municipiului în domeniul public al Statului Român, în scopul dării în administrare către Teatrul Național. Doi ani mai târziu, prin HG 898/2016, este aprobată înscrierea Sălii 2 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acesteia în administrarea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timișoara, de către Ministerul Culturii, în calitate de reprezentant al Statului român.

Din acest moment, Sala 2 este prima clădire care, de la înființarea Teatrului Național, îi este destinată exclusiv și care îi definește vectorul de direcție. Este un moment decisiv în istoria contemporană și pentru infrastructura culturală a României.

De atunci, Sala 2 este un spațiu foarte activ: Teatrul Național montează și joacă aici spectacole multe, complexe. Povestea de încredere dintre acest spațiu și public crește și se dezvoltă tot mai mult; Sala 2 este locul care păstrează legătura dintre cuvânt și sensul său vital; Sala 2 este locul în care, în vara lui 2011, visul despre Timișoara – Capitală Europeană a Culturii a fost asumat de oraș.

Unul dintre obiectivele prioritare ale Teatrului Național este să pregătească clădirea Sălii 2 pentru o utilizare optimă. O.U.G. nr. 42/2019, inițiată în mandatul ministrului Culturii Daniel Breaz, va cuprinde lucrările de extindere și modernizare ale Sălii 2, iar O.U.G. nr. 83/2022, adoptată în mandatul ministrului Lucian Romașcanu, specifică asigurarea finanțării din bugetul de stat. Așadar, abia din acel moment, conform Legii finanțelor publice, proiectul de extindere și modernizare a Sălii 2 își continuă parcursul.

În martie 2023, după aprobarea studiului de fezabilitate, Teatrul Național a început demersurile pentru licitația privind proiectul tehnic și executarea lucrărilor. În prezent, licitația este în desfășurare, în condițiile și în limitele legii. În acest sens, adoptarea O.G. nr. 36/2023, inițiată în mandatul ministrului Culturii Raluca Turcan, asigură timpul necesar pentru ca proiectul Sălii 2 a Teatrului Național să fie posibil cu respectarea legislației în vigoare și a tuturor normativelor, dând posibilitatea Teatrului Național să construiască o sală de teatru pentru viitor, o sală de teatru pentru Timișoara, pentru oamenii care trăiesc, care vor trăi sau care vor vizita Timișoara, moștenire a Capitalei Europene a Culturii. Sala 2 este felul în care Teatrul Național participă la construirea unei Românii a zilei de mâine, o țară din care Caragiale, Enescu și Brâncuși n-ar mai vrea să plece.

Credit foto: Adrian Pîclișan / TNTm

Cultură

Festivalul „25 de ore de teatru non-stop“, la Timișoara

Publicat

pe

Inițiat în cadrul programului Timișoara – Capitală Culturală Europeană, festivalul propune un concept exuberant de teatru non-stop: spectacolele invitate se vor juca timp de o seară, o noapte și o zi, fără întrerupere, în 13 spații din oraș (atât convenționale cât și neconvenționale).

Maratonul teatral va începe sâmbătă, 4 octombrie 2025 la ora 18:00 și se va încheia târziu, în seara zilei de duminică 5 octombrie.

Vor fi invitați artiști din țară dar și din afara ei.

Cele mai active companii independente ale momentului vor picta o frescă a omului tânăr contemporan, într-o înșiruire de evenimente adresate tuturor categoriilor de public.
Deschiderea oficială a festivalului aparține Teatrului Apropo din București.

Comedia romantică „Repetiția de seară“ se va juca la Casa Tineretului în 4 octombrie, sâmbătă seara, de la ora 20:00.

În distribuție alături de carismaticul actor Liviu Cheloiu o regăsim pe Claudia Moroșanu, o tânără actriță originară din Timișoara care s-a remarcat în ultimii ani pe scenele independente din capitală.

Maratonul va continua târziu în noapte cu un traseu al insomniacilor compus din performance-uri teatrale și muzicale care de care mai îndrăznețe și provocatoare: Scârț Loc Lejer, Casa Artelor, Cuib D’Arte, Casa Studenților – toate aceste spații vor vibra nocturn.

Dimineața de 5 octombrie ne va găsi în Piața Unirii, rostind poezie spre deliciul trecătorilor.
Miezul zilei de duminică le va aparține „Muzicanților din Bremen”, care vor poposi în Grădina Institutului Francez, cu un show muzical potrivit tuturor vârstelor, urmați îndeaproape de cei mai tineri actori din festival, adolescenții de la Fabrica de teatru.
Spre înserat Teatrul nou din București îi invită pe timișoreni la un spectacol pe cât de intrigant și de provocator, pe atât de plin de umor: „Un spectacol dumnezeiesc”. Gongul final le aparține companiilor independente locale timișorene: Teatrul Basca & C4Company.

Totul se va încheia cu un After-Party, la Cuib D’Arte, unde spectatorii sunt invitați să îi cunoască pe artiști și pe cei vinovați de toată pățania: echipa Bis Teatru.

Multe dintre evenimente vor fi cu ACCES LIBER.

Un concept Bis Teatru.

Finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Parteneri:
Casa Tineretului (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș)

Direcția Județeană pentru Cultură Timiş – Casa Artelor

Institutul Francez Timișoara

Consiliul Județean Timiș

Comunitatea Evreilor din Timișoara

Scârț Loc Lejer

Cuib D’Arte

Asociația Diogene

25 de ore de teatru non-stop este un proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.

Citeste mai mult

Cultură

„Atelier în doi” – expoziție de sculptură la Atelier 22 din Timișoara

Publicat

pe

Doi artiști, doi foști colegi și o prietenie de 20 ani. Șerban Ionuț Eugen și Cosmin Alin Vâlceanu, absolvenți ai Facultății de Arte și Design din Timișoara, își reunesc parcursurile artistice în cadrul expoziției „Atelier în doi”, găzduită de Atelier 22 (Halele Pencop, etajul 1, strada Amurgului nr.1, Timișoara).

Vernisajul va avea loc pe 2 octombrie 2025, ora 19:00. Cuvântul de deschidere va fi rostit de Horia Bojin, iar seara va continua cu un moment muzical susținut de Petre Ionuțescu.

Expoziția reunește sculpturi și printuri într-un dialog vizual între două viziuni distincte, dar complementare. Lucrările celor doi artiști reflectă experiențele, explorările și maturizarea lor artistică, construind o punte între tradiție și contemporaneitate.

Despre artiști

Licențiat și masterand al secției de Sculptură din cadrul Facultății de Arte Plastice și Design Timișoara, Șerban Ionuț Eugen s-a remarcat prin expoziții personale, colaborări cu artiști și branduri, dar și prin lucrări monumentale expuse în spații publice – precum sculpturile din marmură „Exod” și „Zbor”, aflate la intrarea în Universitatea de Vest din Timișoara.

Sculpturile sale explorează relația dintre formă, materie și idee, surprinzând o simbioză între emoție, simbol și vulnerabilitate. Lucrările în piatră, lemn și metal, completate de experiența sa ca tattoo artist, construiesc un limbaj vizual recognoscibil, contemporan și versatil, care depășește granițele tradiționale ale sculpturii.

Absolvent, de asemenea, al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design, specializarea Sculptură, precum și al Liceului de Arte Plastice Timișoara, Cosmin Alin Vâlceanu propune un discurs artistic eclectic, unde tradiționalul se întâlnește cu contemporanul.

Arta sa investighează teme precum identitatea, conexiunile umane, efemeritatea existenței și relația cu mediul. Diversitatea tehnicilor și materialelor utilizate reflectă dorința de a provoca privitorul la introspecție și descoperire. În esență, arta sa este o explorare continuă a frumuseții ascunse în simplitate și a subtilităților care definesc experiența umană.

Expoziția va putea fi vizitată zilnic, între orele 11:00 – 18:00, până la data de 12 octombrie 2025.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români”, la Timișoara. Cum se distribuie invitațiile gratuite

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș organizează a XII-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Tradiții la Români”, în 7 – 8 octombrie 2025, de la ora 18:30,  la Convention Center – Hotel Timișoara.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români”  va fi deschis în 7 octombrie de Ansamblul Profesionist Banatul, cu invitații săi,  reputați soliști ai scenei naționale: Matilda Pascal Cojocărița, Elena Jurjescu, Adrian Stanca, Dumitru Teleagă, Ciprian Roman, Stana Stepanescu, Roberta Crintea, Radu și Ilie Vincu și Marius Cîrnu.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia este creată de Grigore și Floarea Munteanu.

Invitat în spectacol este Ansamblul Folcloric „Doina” din Sânnicolau Mare, cu o culegere folclorică pusă în scenă de Adriana și Nenad Luchin.

La sărbătoarea tradițiilor românești participă și Ansamblul „Timișul”, dirijor Deian Galetin, coregrafi Maria Topciov și Ciprian David. Din Țara Moților invitat în recital va fi Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean” din Deva, alături de îndrăgiții interpreți Cristian Fodor, Ovidiu Olari și Vlad Lință. Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Gheorghe Cîlțea, iar coregrafia este semnată de Cătălin Bălan.

Regalul folcloric  continuă în a doua seară a festivalului cu Ansamblul Profesionist Banatul, Liliana Laichici și grupul „Crăițele”: Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Safta. Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca, coregrafia Grigore și Floarea Munteanu.

Invitat în recital este Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul Junii Sibiului, cu soliștii Alina Bîcă, Robert Târnăveanu și Adrian Neamțu.

Dirijează Radu Dinescu, iar coregrafia poartă semnătura inconfundabilă a Silviei Macrea. Din Drobeta Turnu Severin invitat în recital este Ansamblul Folcloric ”Izvorașul”, cu invitații săi: Niculina Stoican, Emilia Dorobanțu și Alina Moți Drăghia, dirijor Nicolae Drăghia, coregrafia Sanda Stănilă.

Spectacolul va fi  prezentat de Iuliana Tudor.

Invitațiile gratuite se vor găsi pe www.eventim.ro, începând cu 29 septembrie 2025.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români,” ediția a XII-a, va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Ansamblului Profesionist Banatul https://www.facebook.com/profile.php?id=61566429549242 .

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite