Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, în anul Capitalei Europene a Culturii

Publicat

pe

Panorama teatrală la jumătatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstrează felul în care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a reconfigurat pentru orașul și pentru comunitatea pe care le reprezintă o structură culturală înalt profesională. Inițiativele sale de anvergură internațională conțin atât spațiul vizibil al evenimentului, cât și pe cel profund, de structură.

Anotimpurile FEST-FDR au prilejuit în Primăvara și în Vara FEST-FDR un racord direct al spectatorului – pasionat de teatru, de literatură, de film și, nu în ultimul rând, de propria viață – cu unele dintre cele mai solide creații teatrale europene, cu mari artiști de teatru și film, cu autori de Nobel: Bros de Romeo Castellucci, Furtuna, în lectura regizorală a lui Alessandro Serra, La Gioia al fabulosului Pippo Delbono, Orlando Trip – o lectură teatrală a creației lui Ariosto și a Virginiei Woolf, tulburătorul A Girl’s Story, dramatizare a romanului autoarei de Nobel, Annie Ernaux și, fără doar și poate, o premieră absolută pentru Timișoara și un moment de vârf al Capitalei Europene a Culturii – prezența pe scena Teatrului Național a actorului american de teatru și film John Malkovich, a muzicienilor și a celebrei orchestre a Academiei din Viena, în spectacolul The Infernal Comedy.

La nivel de construcție a unei structuri pentru dezvoltarea societății prin cultură, prin teatru, Teatrul Național face pași fermi. Este cazul proiectelor dedicate grupurilor vulnerabile, reunite în traseului Vocile orașului din cadrul programului cultural al CEaC – atelierul și spectacolul Vocile orașului – Central Park, care au implicat în lucrul de teatru persoane cu deficiențe de auz, respectiv atelierul Viitorul copiilor și spectacolul-studiu Slow down! / Mai încet!, o formulă de trăire a bucuriei alături de copii cu handicap neuro-motor sever, precum și al proiectului Banat in Europe, respectiv al spectacolului aTMosfera, dedicate creării unui spațiu teatral transfrontalier comun.

Capacitatea Teatrului Național de a crea și de a produce premiera spectacolului Exod, în regia celebrului regizor Oskaras Koršunovas, este dovada practică a direcțiilor ferme, moderne, pe care și le-a asumat Teatrul Național, precum și a capacității sale de a se defini ca un teatru viu, cu adevărat internațional.

Această dimensiune europeană este, în egală măsură, probată de încrederea și de determinarea cu care Teatrul Național parcurge traseul pentru a oferi orașului o sală de spectacol modernă, dezvoltată în sensul unui centru teatral internațional.

Teatrul Național din Timișoara este unul dintre cele șase teatre de rang național din România, aflate în subordinea Ministerului Culturii. Istoria lui se leagă de istoria clădirii care – concret și simbolic – are numărul cadastral 1, de Teatrul Franz Josef, așa după cum se numea la inaugurarea sa, în 1875. Din 1945 până în 2008, Teatrul Național funcționează în această clădire istorică, aflată în proprietatea Primăriei Timișoara, alături de celelalte trei instituții de cultură, jucându-și spectacolele în Sala Mare.

O sală de teatru modernă, multifuncțională, a reprezentat mai mult decât un vis, a reprezentat un obiectiv pe care managementul Teatrului Național îl urmărește din primul moment. La fel este și conceptul de reconversie culturală pentru teatru.

Teatrul Național deschide acest drum încă din 2006, începând demersuri pentru obținerea a ceea ce urma să devină Sala 2. Concret, parcursul cultural al fostului manej imperial, parte a bastionului Theresia (în jurul căruia, un secol mai târziu, s-a dezvoltat Parcul Civic), până în 2008 o sală de sport cvasi-abandonată, se pune în mișcare în momentul în care Primăria Timișoarei aprobă HCL nr. 46/26.02.2008, prin care trece spațiul în folosința Teatrului Național pentru o perioadă de 49 de ani, în mandatul ministrului Culturii Adrian Iorgulescu. Teatrul Național îl numește Sala 2 și începe să îl folosească încă din primăvara aceluiași an.

Văduvit până atunci de un spațiu cu amprentă identitară proprie, efectul este imediat: Teatrul Național este descoperit de noile generații ale Timișoarei, care adoptă Sala 2 ca pe un loc al descoperirii, al experimentului. Sala 2 își formează rapid un public fidel, pentru care montarea unui titlu aici reprezintă o atracție și o certitudine și, în egală măsură, devine un portal către lumea teatrului și către asumarea unui concept social prin teatru.

În 25 ianuarie 2010, după doar patru luni de lucrări, Sala 2 se redeschide ca una dintre cele mai originale săli de spectacol din ţară: un spațiu de joc modular, de tip black-box, gândit ca o structură independentă de pereţii exteriori, conservaţi astfel în spiritul respectului pentru moștenirea istorică și identitară a clădirii.

Peste patru ani, eforturile și perseverența Teatrului Național dau Sălii 2 șansa ca, prin HCL nr. 512/23.10.2014, Primăria Timișoara să treacă Sala 2 din domeniul public al municipiului în domeniul public al Statului Român, în scopul dării în administrare către Teatrul Național. Doi ani mai târziu, prin HG 898/2016, este aprobată înscrierea Sălii 2 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acesteia în administrarea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timișoara, de către Ministerul Culturii, în calitate de reprezentant al Statului român.

Din acest moment, Sala 2 este prima clădire care, de la înființarea Teatrului Național, îi este destinată exclusiv și care îi definește vectorul de direcție. Este un moment decisiv în istoria contemporană și pentru infrastructura culturală a României.

De atunci, Sala 2 este un spațiu foarte activ: Teatrul Național montează și joacă aici spectacole multe, complexe. Povestea de încredere dintre acest spațiu și public crește și se dezvoltă tot mai mult; Sala 2 este locul care păstrează legătura dintre cuvânt și sensul său vital; Sala 2 este locul în care, în vara lui 2011, visul despre Timișoara – Capitală Europeană a Culturii a fost asumat de oraș.

Unul dintre obiectivele prioritare ale Teatrului Național este să pregătească clădirea Sălii 2 pentru o utilizare optimă. O.U.G. nr. 42/2019, inițiată în mandatul ministrului Culturii Daniel Breaz, va cuprinde lucrările de extindere și modernizare ale Sălii 2, iar O.U.G. nr. 83/2022, adoptată în mandatul ministrului Lucian Romașcanu, specifică asigurarea finanțării din bugetul de stat. Așadar, abia din acel moment, conform Legii finanțelor publice, proiectul de extindere și modernizare a Sălii 2 își continuă parcursul.

În martie 2023, după aprobarea studiului de fezabilitate, Teatrul Național a început demersurile pentru licitația privind proiectul tehnic și executarea lucrărilor. În prezent, licitația este în desfășurare, în condițiile și în limitele legii. În acest sens, adoptarea O.G. nr. 36/2023, inițiată în mandatul ministrului Culturii Raluca Turcan, asigură timpul necesar pentru ca proiectul Sălii 2 a Teatrului Național să fie posibil cu respectarea legislației în vigoare și a tuturor normativelor, dând posibilitatea Teatrului Național să construiască o sală de teatru pentru viitor, o sală de teatru pentru Timișoara, pentru oamenii care trăiesc, care vor trăi sau care vor vizita Timișoara, moștenire a Capitalei Europene a Culturii. Sala 2 este felul în care Teatrul Național participă la construirea unei Românii a zilei de mâine, o țară din care Caragiale, Enescu și Brâncuși n-ar mai vrea să plece.

Credit foto: Adrian Pîclișan / TNTm

Cultură

Spectacolul „De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano“, de Ziua Mondială a Teatrului, la Timișoara

Publicat

pe

Teatrele lumii celebrează în fiecare an, în data de 27 martie, Ziua Mondială a Teatrului. Este un moment în care toți cei ce gravitează în jurul acestei arte – creatori și spectatori, se opresc un moment pentru a sublinia rolul său dinamizant în comunitate și, în plan general, în societate.

În 27 martie 2025, Teatrul Național din Timișoara se alătură din nou teatrelor lumii, oferind publicului, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, două dintre spectacolele sale cele mai noi, dar deja foarte apreciate – De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano de Michele Santeramo, spectacol semnat de reputatul regizor italian Roberto Bacci și Underground FM, scenariu de Claudiu Dogaru după Eric Bogosian, un one-man show susținut de tânărul și foarte talentatul actor Darie Doklean, câștigător al Premiului pentru cel mai bun actor al Galei Tânărului Actor – HOP 2024.

La fel ca în toate teatrele din lume, de Ziua Mondială a Teatrului, spectacolul va fi precedat de mesajul internațional pe care, la invitația Institului Internaţional de Teatru, o figură marcantă a teatrului universal îl adresează artiştilor scenei de pe toate continentele. Anul acesta, mesajul internațional pentru Europa vine din Grecia, fiind transmis de Theodoros Terzopoulos – regizor, pedagog, scriitor, fondator și director artistic al companiei de teatru Attis, inițiator al Olimpiadei de Teatru și președinte al Comitetului internațional al Olimpiadei de Teatru. În mesajul său, Theodoros Terzopoulos își pune sieși și lumii întrebările pe care le ridică noua realitate în acest punct de inflexiune al umanității și, încercând să concluzioneze, înțelege că Teatrul este parte a acestui răspuns, transmițând că „avem nevoie de noi căi narative, menite să cultive memoria și să modeleze o nouă responsabilitate morală și politică, pentru a ieși din dictatura multiformă a actualului ev mediu”.

Spectacolul De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano este programat joi, 27 martie, de la ora 19, la Sala Mare a Teatrului Național, iar spectacolul Underground FM are loc tot joi, 27 martie, de la ora 19, la Studio UȚU.

Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit.

Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

 

Citeste mai mult

Cultură

Deschiderea sezonului expozițional 2025 la Galeria Jecza. Dublă vernisare semnată Mihaela Hudrea și Liviu Stoicoviciu

Publicat

pe

Vernisaj: joi, 27 martie, 19:00

Locație: Galeria Jecza,  Calea Martirilor 1989, 51/52, Timișoara

Expoziţia este deschisă în perioada  27 martie  – 11 mai, iar programul de vizitare este de joi până vineri, între orele 11:00 și 19:00, iar sâmbăta între orele 11:00 și 18:00.

Galeria Jecza are plăcerea de a anunța deschiderea sezonului expozițional din această primăvară, printr-un eveniment ce reunește două perspective artistice: Liviu Stocoviciu, alături de Mihaela Hudrea. În aparență diferite, practicile celor doi artiști converg într-un punct esențial, anume preocuparea constantă pentru formă și utilizarea sa ca mijloc principal de expresie.

Curatoriată de Călin Dan, expoziția lui Liviu Stoicoviciu Lucru | Work e, la o explorare atentă, mărturia mișcătoare a unei vieți dedicate obsesiv activității creatoare, oferind imaginea unui caracter unic, a unui ascet lucrând obsesiv la dezvoltarea limbajului magic al numerelor și formelor.

Parcursul mai multor imagini, repetitive, dar subtil diferite, chiar dacă se face în grabă, permite o atingere cu spiritul care bântuie în lucrările lui Stoicoviciu. Discursul lui este spiritual, în sensul în care orice activitate repetitivă şi desprinsă de comandamentele imediatului se duce către spirit. Această preocupare maniacală pentru verificarea palpabilă a viziunii a generat un discurs justificator şi o metodologie creativă care, fără să aducă un plus de înţelegere a operei, contribuie la complexitatea ei.

Pentru expoziția Endless. Placeless. Traceless., curatoriată de Andrei Jecza, Mihaela Hudrea propune o nouă serie de picturi care au legătură cu fascinația sa profundă pentru Univers, chestionând într-un mod ludic spațiul si timpul. Lucrările sale transcend înțelegerea obiectivă a realității și creează ecou unui mod imaginar de a percepe viața prin emoții și poetica Universului. Tensiunea dintre ceea ce cunoaștem și ceea ce încă nu am descoperit este unul dintre principalele impulsuri care îi inspiră picturile, în timp ce își menține o perspectivă idealistă.

Perceperea clipei devine o căutare continuă prin care ea se confruntă adesea cu ideea că momentul prezent pare imposibil de cuprins, în timp ce picturile sale par a fi realizate fără atingere. Prin cuvintele ei, prezentul este „doar un vis, ca și cum aș visa despre viață”. Ea contemplă relația dintre timp și realitate, modul prin care trecerea timpului ne permite să avem o mai bună înțelegere a lumii înconjurătoare. În acest fel, noțiuni precum existența, realitatea și spațiul se intrepătrund cu conceptul timpului în lucrările sale.

Evenimentul este susținut de partenerii noștri, Banca Transilvania și Cramele Recaș.

Citeste mai mult

Cultură

„Richard al III-lea“, în premieră în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara

Publicat

pe

Celebra replică shakespeariană „azi iarna dezbinării noastre s-a schimbat” va răsuna pentru prima dată într-o montare a Teatrului Național din Timișoara, duminică, 30 martie 2025, de la ora 19.00, în Sala Mare a Teatrului Național, în debutul premierei cu spectacolul Richard al III-lea.

În montarea semnată de cunoscutul regizor Radu Iacoban, membru important al echipei Teatrului Național, Richard al III-lea este o necesară reflecție asupra fascinației pe care o exercită orice formă de dominare, oricât de abjectă ar fi, asupra minților, temperamentelor și caracterelor fragilizate – cel mai adesea de teamă sau,  de lăcomie. Este, nu mai puțin, un studiu teatral asupra mecanismelor manipulării, asupra „banalității răului”, după cum identifica Hannah Arendt una dintre cele mai comune, mai distrugătoare și – iată – mai rezistente trăsături ale omenirii, la fel de prezentă și de valabilă în 2025 ca acum aproape patru veacuri și jumătate. Celebra piesă shakespeariană, în traducerea cunoscutului scriitor și dramaturg Horia Gârbea, reface povestea vremelnicului rege englez demonstrând că, alimentate de manipulare, delațiune și dezinformare, semințele răului rodesc letal și, de asemenea, dovedind cu asupra de măsură că între insignifiantul turnător și monstrul care dă numele unei dictaturi este doar o diferență de context istoric – răul și ticăloșia se află și ele în ranița fiecărui soldat, lângă napoleonianul baston de mareșal, conștiința fiindu-i singur – și nu întotdeauna suficient – antidot.

Rolul titular îi este încredințat unuia dintre cei mai iubiți actori ai Teatrului Național din Timișoara – Matei Chioariu, însoțit în acest de spectacol de o distribuție de înaltă calitate: Ion Rizea (câștigător al Premiului UNITER, 2022), Claudia Ieremia, (triplu nominalizată la Premiul UNITER, 2011, 2012, 2019), Sorin Leoveanu (câștigător al Premiului UNITER, 2007,2009, 2012, 2015)  Marin Lupanciuc (nominalizat la Premiul UNITER 2024, câștigător al Premiului pentru cel mai bun actor la Gala HOP a Tânărului actor, 2021), Cǎtălin Ursu, Bogdan Spiridon, Cristina Rotaru Chiperi, Ana Maria Cojocaru, Andrei Chifu,  Darius Zet, Teodor Cauș, Oana Iovița, Alexandru Romescu și Andrei Zgăbaia.

Reputatul scenograf Tudor Prodan și  Alina Ilea,  bine-cunoscuta actriță a Naționalului timișorean, care,  de această dată, semnează mișcarea scenică a spectacolului, completează echipa de creație.

Următoarea reprezentație a spectacolului este programată marți, 1 aprilie 2025. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit.

Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite