Ne găsiți și pe:

Cultură

Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Branșament cultural la Uzina de Apă. PROGRAMUL evenimentului

Publicat

pe

În deschiderea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, vechile stații de tratare a apei, nefuncționale, revin la viață ca spații alternative pentru evenimente și activități culturale.

Proiectul „Branșament cultural la Uzina de Apă“ conectează apa și cultura, oamenii și patrimoniul industrial, artiștii și comunitatea, chemându-i pe timișoreni să își (re)descopere aceste adevărate comori de arhitectură ascunse, dar din vecinătate.

Publicul este invitat să intre în contact cu „moștenirea” legată de apă, resursă esențială a oricărei comunități, cu valențe sociale, culturale și spirituale.

Astfel, sâmbătă, 18 februarie, între orele 11 și 14, ambele uzine vor avea program pentru public, cu vizite ghidate, ateliere de lectură și activități pentru copii, toate cu participare gratuită.

Fundația Aquatim, realizatorul proiectului Branșament cultural la Uzina de Apă, propune, astfel, promovarea și interpretarea patrimoniului industrial al orașului prin aducerea Uzinei de Apă Urseni (viitorul Muzeu al Apei Timișoara, recent reabilitat și extins în urma lucrărilor finanțate de Aquatim și realizate de Constructim S.A.) și a Uzinei de Apă Industrială, frumoase clădiri în stilul Secession, de la începutul secolului XX, în spațiul public al orașului.

În urma lucrărilor de regenerare urbană pe care le-au parcurs, ambele uzine oferă spații generoase pentru expoziții, concerte, proiecții de film, videomapping, activități pentru copii, vizite ghidate tematice, cu secvențe din istoria orașului etc. Proiectul Branșament cultural la Uzina de Apă, derulat de Fundația Aquatim, prezintă două locuri inedite ale orașului și realizează conexiuni între public și artiști, oameni și patrimoniu.

Ziua de duminică, 19 februarie, este rezervată unui eveniment de networking, în care operatori culturali, organizații civice și educaționale și artiști independenți sunt invitați să descopere Uzina de Apă Urseni, viitorul Muzeu al Apei din Timișoara, să propună colaborării și idei de viitoare activități ce pot fi găzduite de fostele uzine.

Plasarea pe harta culturală a orașului a vechilor uzine de apă, transformate și accesibilizate pentru public, îmbogățește oferta de spații neconvenționale unde se pot organiza activități culturale diverse, atât în interior, cât și în aer liber, și are, totodată, un efect de activare a cartierelor periferice ale orașului, în cadrul programului oficial de deschidere al capitalei europene și ulterior.

Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Opening+, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

PROGRAM

Sâmbătă, 18 februarie, orele 11–14, Uzina de Apă Urseni (viitorul Muzeu al Apei Timișoara), Calea Urseni, nr. 26

11:00 -12:00        Scriu, deci citesc, atelier de literatură pentru copii între 6 și 106 ani, susținut de scriitorul și jurnalistul cultural Robert Șerban

11:15 – 12:00 Vizita ghidată a uzinei – Deschidem robinetul cu povești și vă invităm să descoperiți OZN-ul de la Urseni și celelalte secrete ale primei uzine de apă din Timișoara (12+ ani)

12:30 – 14:00 Jocuri educative AquaKids, Apă sigură: mit sau realitate și Descoperă uzina   (6+ ani)

La atelierul Scriu, deci citesc și vizita ghidată locurile sunt limitate și se ocupă în ordinea sosirii participanților.

Sâmbătă, 18 februarie, orele 11–14, Uzina de Apă Industrială (Aquapic), str. Frederic Mistral, nr. 1

11:00 – 12:00 Atelier de lectură pentru copii (6-12 ani), susținut de autoarea Ramona Miza,          împreună cu Alina Iga, fondatoarea podcastului pentru copii „Cufărul cu povești”. Copiii vor asculta povestea, vor dezbate tâlcul cărții și vor confecționa, pe baza poveștii, elemente de lucru manual. Atelierul se va   încheia cu autografe și fotografii împreună cu autoarea.

11:15 – 12:00 Vizita ghidată a uzinei – Deschidem robinetul cu povești și vă invităm să descoperiți fostul Stabiliment al Apei de Stropit (12+ ani)

12:30 – 14:00 Jocuri educative AquaKids, Apă sigură: mit sau realitate și Descoperă lunca   (6+ ani)

*** La atelierul de lectură și vizita ghidată locurile sunt limitate și se ocupă în ordinea sosirii participanților.

Cultură

Expoziția „Respirări“ aduce lucrări de Horia Bojin și Tiberiu Giucă, la Calpe Gallery

Publicat

pe

Calpe Gallery vă invită joi 16 martie 2023, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei Respirări – Horia Bojin & Tiberiu Giucă.

Cuvântul de deschidere va fi susținut de către conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Doi artiști timișoreni consacrați, Horia Bojin – sculptor și Tiberiu Giucă – grafician, își unesc forța creatoare într-o expoziție a dialogului, a spiritului viu, a sensurilor profunde. Cu eleganța caracteristică, vă așteaptă într-o expoziție ce propune respirări poetico-filozofice, într-un melanj unic, bine dozat, de înțelepciune, lirism și rigoare.

Sculptor timişorean matur, solid ancorat stilistic în contextul cultural citadin, Horia Bojin „atacă piatra, lemnul, metalul, cu forţa iscusită a maestrului experimentat ce stăpâneşte clar direcţia, disecă tranşând în carnea de piatră simţiri ancestrale, astfel stârnită materia primă a lemnului-pâine şi a osului-piatră, atinse spectral de iarbă, de cer, şoptind eolian imperturbabil albastre cuvinte de apă, de praf, de nor”,  arăta conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Absolvent al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, artistul premiat de Uniunea Artiștilor Plastici din România (2001) are în urmă zeci de expoziții personale și de grup, participări în simpozioane, și o serie impresionantă de lucrări monumentale expuse în marile orașe din țară.

În demersul Galeriei Calpe, lui Horia Bojin îi stă alături prietenul său bun, artistul vizual Tiberiu Giucă, unul din marii creatori ai acestui moment în arta contemporană românească. Tiberiu Giucă este un artist „cu un vast areal de cuprinderi și căutări creative, un spirit viu, temperamental, blajin, alteori trepidant, tăios, vulcanic, ce iscodește neobosit între frământări poetice cu iz elegiac ce-l trimit spre visare, sau profund filosofice în căutarea unui adevăr ultim, intangibil,  prospectări ce-l conduc înspre o foarte complexă maturitate axiologică, un amestec fertil bine dozat. Astfel descoperim o personalitate unică, un melanj indisolubil de înțelepciune și suflu creator ce insuflă concomitent, paradoxal, curaj și temere”, după cum arăta conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Expoziţia Respirări – Horia Bojin & Tiberiu Giucă va rămâne deschisă în perioada 16 martie – 28 aprilie 2023 la Calpe Gallery în Bastion Theresia.

Citeste mai mult

Cultură

Daniel Dorobanțu și Maria Hojda au învăluit Palatul Lugoj în lumi de poveste cu un Concert de Basm inedit

Publicat

pe

Din murmurul lin al apelor veșnic călătoare, în curgerea vremii, din pântecul râurilor și-a munților Banatului, un nou univers de poveste a fost plămădit de producătorul și compozitorul Daniel Dorobanțu și artista Maria Hojda.

Concertul de Basm susținut la Palatul Lugoj a reușit sa creeze o lume în care sunetul și arhitectura unică s-au îmbrățișat într-un dans feeric, răsărit ca o floare de primăvară cufundată într-un spectacol de lumini pus la cale, parcă, de spiridușii și zânele din cărțile de pe noptiera bunicilor.
Piesa extrasă din acest concert, “Creanga de Aur”, descrie perfect atmosfera de basm din cadrul evenimentului, un poem audiovizual desăvârșit ce ne vorbește despre visare întru memorie.

Daniel Dorobanțu este un artist cunoscut pentru seria de Concerte de Basm în care îmbină arhitectura locului cu spectacolul de lumini și vibrația profundă a sunetului. Spectrul audiovizual capătă rezonanțe ce pun în valoarea atât spiritul uman, cât și formele sau structurile lumii fizice. Desigur, aceste două lumi, aflate într-o continuă completare, își împlinesc scopul artistic în limbajul liric, unul cu substraturi angelice, în radierile vocale care de data aceasta au fost oferite de talentata compozitoare și interpretă Maria Hojda.
Locul devine solul în care spiritul își modelează visarea, drumul și speranța. Astfel au stat lucrurile și în cadrul evenimentului de la palatul fostei prefecturi din Lugoj. O clădire-monument construită între anii 1843-1859 care avea să adauge și mai mult sens acestui concert inedit oferit publicului lugojean.
Restaurat în urmă cu puțin timp printr-o investiție a unui grup de investitori italieni care au simțit potențialul acestui palat-monument, Palatul Lugoj se prezintă ca o locație de bun-gust și rafinament dedicată celor care vor să își dezvolte, în mod concret, pasiunea. Astfel, reașezat în lumina reflectoarelor, adus la strălucirea din alte vremi, Palatul Lugoj este o locație ce poate deveni un centru cultural și economic important pentru zona de vest a țării, dar nu numai. Spațiile atent lucrate, unele cu note luxuriante, sunt disponibile pentru vizite, dar mai ales pentru închirierea lor, pentru expoziții artistice mici sau de anvergură, evenimente, birouri sau locații pentru ateliere, practic, un ultramodern boutique mall.

https://www.youtube.com/watch?v=2BGPTX9liRg

Citeste mai mult

Cultură

Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Grădină urbană în Piața Victoriei

Publicat

pe

Timişoara va avea timp de zece luni o grădină urbană în Piaţa Victoriei, cu plante produse după catalogul unui mare grădinar de la începutul secolului XX, iar oamenii se vor bucura din această instalaţie de mai multe panorame: turnul primei bănci din Timişoara, balconul Operei, Catedrala Mitropolitană, Palatul Lofler, axa cu Alba Iulia sau locul unde se afla magazinul de desfacerea al dinastiei de grădinari Mühle.

„La Muzeul de Artă Timişoara, noi am găsit catalogul comercial al grădinarului Mühle, mare producător, şi în baza lui am ales o parte din compoziţiile astea. Unele se produc. Am pus doar straturile perene şi venim cu un strat de specii anuale, atât legume, flori, plante târâtoare, plante căţărătoare, plante plângătoare, vom avea o succesiune de tot felul de scenografii, ea va creşte constant, probabil că vom avea peste 200 de specii şi soiuri”, a informatpeisagistul Alexandru Ciobotă.

Un telescop va fi instalat pe partea de nord-est şi „cu acesta se va citi acest skyline şi vom avea o aplicaţie de realitate augmentată care va indica clădirile, pornind de la Biserica Milenium, hotel Continental, Biserica Ecaterina, turnul primei bănci din Timişoara, o să fie o serie de informaţii citite, practic din turn se va relaţiona cu restul oraşului.

După zece luni, specialiştii vor crea o grădină cu plante care va rămâne oraşului.

Pepiniera cu 1306 plante invită trecătorii să se oprească pentru câteva momente şi să observe Piaţa Victoriei printr-o experienţă nouă, de la înălţime.

Instalaţia temporară, realizată dintr-o structură metalică, modulară, şi care adăposteşte o pepinieră a oraşului, este deschisă publicului larg pentru o perioadă de 10 luni, până la finalul anului 2023.

Fiecare platformă oferă un punct de belvedere, cu perspective inedite asupra unor clădiri şi spaţii iconice, precum şi loc pentru multiple activităţi culturale. Instalaţia poate fi văzută ca un test pentru noi posibilităţi de a folosi, imagina şi percepe spaţiul public. Având în vedere viitoarele transformări urbane ale zonei, propunerea urmăreşte să pună în discuţie diverse funcţiuni şi temporalităţi ale oraşului şi implicarea diferitelor comunităţi şi instituţii în procesul de regenerare. Odată încheiată perioada sa de viaţă, Pepiniera va pune structura, arborii şi plantele înapoi în circuit, respectând logica de refolosire totală a resurselor.

Componenta vegetală a proiectului integrează straturi succesive de natură, de la specii perene de arbori, arbuşti şi plante floricole la specii anuale (productive şi ornamentale) produse în grădinile comunitare din Timişoara sau la instituţii de cercetare şi învăţământ superior horticol. Proiectul îşi propune astfel să transmită un mesaj puternic despre (bio)diversitatea urbană ca element identitar al Timişoarei şi serviciile ecosistemice pe care aceasta la aduce societăţii. Totodată, intervenţia propune şi o importantă componentă comunitară prin implicarea unei reţele locale de producători şi a societăţii în general. Prin componenta naturală, Pepiniera aduce în discuţie problematici globale precum schimbarea climatică, deşertificarea, lipsa spaţiilor umbrite, crizele de resurse, co-existenţa diverselor forme de viaţă, patrimoniul botanic al oraşului.

Structura a fost realizată de Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Timiş.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite