Ne găsiți și pe:

Cultură

Timișoara-n sărbătoare! Artiști importanți cântă la Ziua Timișoarei

Publicat

pe

Andreea Voica, Carmen Popovici-Dumbravă, Dumitru Stoicănescu, Petrică Miulescu-Irimică, Doriana Talpeș și Ansamblul Timișul va dau întâlnire luni, 2 august, începând cu ora 19.00 în Piața Libertății din Timișoara, pentru a sărbători împreună Ziua Timișoarei!

Dirijor prof. Deian Galetin, coregrafia: Toma Frentescu, Maria Dudău- Topciov

Cosmin Rafael Bălean Band, prin proiectul muzical inedit ,,Europa în Timișoara”, va prezenta prelucrări din folclorul statelor europene.

În deschidere:  Ansamblul Timișul Tineret și soliștii Anda Sabados, Vlad Văcaru, Ana Gabriela Cote și Bianca Opariuc

Coregrafia: Maria Dudău- Topciov, Doina Susan

Dirijor: prof. Nicolae Baniciu

Prezinta: Daniela Bacila

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile și cu respectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea Covid 19 (obligativitatea prezentării dovezii vaccinării sau a testării, existând posiblitatea testării la locul derulării evenimentului, purtarea măștii, măsurarea temperaturii, etc)

Cultură

„Poveștile Sinagogilor” – o rută digitală a Sinagogilor din Banat și Crișana

Publicat

pe

Poveștile sinagogilor aduce mai aproape de publicul larg splendoarea sinagogilor din Reșița, Caransebeș, Lugoj, Timișoara și Arad, dar și povești de viață redate de membri comunităților evreiești.

Platforma urmează a fi lansată online în 6 octombrie și include o multitudine de resurse, precum tururi digitale în 8 sinagogi, articole, interviuri, mărturii, videouri ori fotografii inedite.

Proiectul realizat de Asociația Pantograf, susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, leagă printr-un traseu digital 8 sinagogi din Banat și Crișana, permițând explorarea acestora de oriunde din lume.

Fiecare sinagogă inclusă în proiect are o secțiune dedicată unde vizitatorii platformei pot afla povestea acesteia prin parcurgerea unui scurt istoric, o descriere a elementelor de valoare arhitectonică care o fac unică, tururi virtuale în incinta sinagogii, fotografii și materiale video. Toate acestea sunt însoțite de fragmente de mărturii ale unor membri din comunitățile evreiești din jurul acestor sinagogi, realizate de echipa de antropologi coordonată de Smaranda Vultur și Getta Neumann, precum și interviuri cu președinții comunităților evreiești din 5 orașe.

„Asemenea poveștilor împărtășite de bunicii noștri despre oameni, locuri și întâmplări, Poveștile Sinagogilor ne conduc într-o lume în care, prin frânturi de istorii personale și imagini care ne intrigă și ne fascinează, ni se dezvăluie o parte din istoria noastră comună, pe care dorim să o prezervăm pentru generațiile viitoare”, declară Raluca-Elena Doroftei, co-inițiatoare și coordonatoare a proiectului.

Scopul inițiativei este de a conștientiza comunitățile și autoritățile din localitățile din Banat și Arad, unde există sinagogi de valoarea arhitecturală a acestora, de memoria recentă a comunităților evreiești și de viața acestora în prezent în vederea salvgardării patrimoniului construit și a stimulării turismului cultural tematic.  Organizatorii și-au propus proiectarea unei rute digitale a sinagogilor din Banat și Crișana care să sistematizeze informația dispersată și să ofere o vedere de ansamblu a acestui patrimoniu, prezentarea conținutului fiind realizată într-o manieră accesibilă unui public cât mai larg. Platforma digitală bilingvă „Poveștile Sinagogilor” este un prim pas spre a racorda ruta sinagogilor din Banat și Crișana la rutele patrimoniului evreiesc europene recunoscute de Consiliul Europei și gestionate de Asociația Europeană pentru Conservarea și Promovarea Culturii și Patrimoniului Evreiești.

Foto: Sinagoga din Cetate, Timisoara

Autor: Sebastian Puraci

Citeste mai mult

Cultură

Conf.dr. Dorel Micle, manager interimar la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara

Publicat

pe

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara are, începând de marți, manager interimar, în persoana conf. dr. Dorel Micle, cadru didactic universitar și cercetător la Universitatea de Vest din Timișoara, director al Centrului de cercetări interdisciplinare al patrimoniului arheologic mobil și imobil „ArheoTim” din cadrul aceleiași unități de învățământ superior.

Numirea sa pe poziția de manager interimar vine în urma demisiei domnului Dănuț Radosav. Dorel Micle va ocupa această funcție pe o perioadă de 120 de zile.

Consiliul Județean Timiș mulțumește domnului Radosav pentru activitatea sa la conducerea Muzeului, având încredere că noul manager va continua proiectele începute și va identifica cele mai potrivite soluții în realizarea obiectivelor instituției culturale.

Dorința administrației județene este ca Muzeul Satului Bănățean, loc încărcat de tradiție, cu un patrimoniu deosebit, să trezească un interes tot mai mare pentru publicul larg, prin deschiderea către comunitate, cu acțiuni culturale atractive și evenimente pentru orice vârstă.

Aproape un secol de la începuturile Muzeului

Ideea înființării unui muzeu etnografic în aer liber a fost formulată pentru prima oară de către Ioachim Miloia, director al Muzeului Bănăţean în perioada 1928-1940, cunoscută personalitate culturală a Banatului. În 1928, după ce a participat la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, acesta a cerut municipalității acordul pentru a înființa în curtea castelului Huniade un mic muzeu sătesc cuprinzând biserici de lemn, cruci „de interes istoric si artistic”, case țărănești etc. După mai multe insistențe din partea celor care au urmat lui Ioachim Miloia la conducerea Muzeului Banatului – Marius Moga, Ioan Dihor, în anul 1967 muzeul a primit actuala suprafața de teren pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului, deschis pentru public la 20 august 1971. Până în anul 2000 el a funcționat ca secție a Muzeului Banatului, după care a devenit instituție separată aflată în subordinea Consiliului Județean Timiş.

 

Citeste mai mult

Cultură

Ministerul Culturii finanțează mai multe investiții în cadrul Programului Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii”

Publicat

pe

Programul Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii” va fi sprijinit de către Ministerul Culturii, prin Consiliul Județean Timiș, cu suma de 32.000.000 lei pentru investiții, 18.679.000 lei pentru proiecte culturale și 7.379.000 lei pentru comunicare, monitorizare și evaluare.

Pentru obținerea banilor destinați dezvoltării infrastructurii culturale, Consiliul Județean Timiș a transmis către Ministerul Culturii lista investițiilor care vor fi realizate special pentru importantul titlu european. De asemenea, CJ Timiș a solicitat transferul primei tranșe de bani care ar asigura cheltuielile de pregătire a anului în care Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii.

Una dintre cele mai așteptate investiții este cea de la Muzeul Național de Artă, instituție din subordinea Consiliului Județean care se va bucura de cele mai performante sisteme de control acces, antiefracție, supraveghere video, climatizare și wi-fi. Totodată, vor fi îmbunătățite considerabil iluminatul muzeal și securitatea la incendiu. Odată adus la standardele de găzduire a unor exponate cu valoare de tezaur, Muzeul Național de Artă va aduce în atenția timișorenilor și a publicului internațional trei expoziții de excepție: Constantin Brâncuși, Victor Brauner și Paul Neagu.

Bastionul Theresia va avea un rol major în 2023 deoarece va include cel mai modern centru de informare pentru turiști, precum și o sală multifuncțională destinată în principal evenimentelor. Curtea de Onoare va fi pusă în siguranță și complet refuncționalizată, iar Muzeul Național al Banatului, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, va dota, într-un spațiu generos de la mansarda Bastionului, un atelier de mediere culturală și pedagogie muzeală. Această ultimă inițiativă este unică în vestul României și vizează deschiderea actului cultural către întreaga comunitate. Tot la Bastion, pentru spațiul expozițional al Muzeului Național al Banatului, va fi achiziționat un sistem performant de climatizare și echipamente menite să păstreze exponatele într-un mediu controlat.

O sumă importantă va ajunge și la Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș (CCAJT), unde va fi realizat un nou spațiu expozițional, chiar în centrul Timișoarei.

O altă investiție majoră vizează Aerodromul Cioca, unde se dorește amplasarea unui sistem special destinat găzduirii evenimentelor culturale. Cunoscut sub numele de „HANGAir”, proiectul prevede achiziționarea și montarea unei construcții temporare de tip hangar, cu echipamente de sonorizare, sistem de lumini, scenă, ecran led, dar și sistem de ventilație și încălzire, o soluție extrem de practică pentru crearea unui spațiu cultural generos într-un timp scurt.

„Toate investițiile sunt destinate timișorenilor și vizitatorilor care vor alege municipiul Timișoara ca destinație turistică în 2023. Vom crea o infrastructură culturală de care comunitatea se va bucura mulți ani de acum încolo. Întreg județul va avea de câștigat în urma faptului că Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, însă banii pentru investiții și proiecte culturale primiți de la Minister vor merge, în integralitate, către Timișoara”, spune președintele CJ, Alin Nica.

Pe lângă sumele alocate investițiilor, Consiliul Județean va primi de la Ministerul Culturii bani pentru proiecte culturale. Odată primiți, CCAJT – mecanism de implementare în cadrul Programului Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii” va lansa apeluri de proiecte deschise operatorilor culturali din Timișoara.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite