Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Timișorenii au ocazia să vadă 100 de desene realizate de van Gogh

Publicat

pe

Muzeul de Artă Timișoara organizează joi, 7 aprilie, de la ora 18.00, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii nr.1, vernisajul expoziției internaționale de grafică: Vincent van Gogh – Desenul arhetipal.

Expoziţia este organizată de Muzeul de Artă Timişoara în cooperare cu Merkur Global şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş. În cadrul vernisajului vor lua cuvântul prof. univ. dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timișoara și colecționarul Thomas Emmerling.

Vincent van Gogh (1853 – 1890) este unul dintre cei mai cunoscuți pictori ai lumii, situat pe aceeași treaptă cu Leonardo da Vinci, Rembrandt van Rijn, Peter Paul Rubens, Pierre Auguste Renoir și Pablo Picasso. Aproape toți am auzit de el. Pe Google este artistul cu cele mai multe căutări. Frumusețea operei sale și, poate, viața sa tragică, plină de îndoieli și ezitări, l-au transformat într-unul dintre părinții artei moderne.

Muzeul de Artă Timișoara prezintă publicului o sută de desene realizate de van Gogh. Această expoziție este importantă pentru cei ce doresc să înțeleagă viața și opera acestui artist. Desenul reprezintă un stil aparte în creația lui van Gogh. Aici, emoțiile sunt exprimate cu multă claritate. Descifrându-le, lumea lui van Gogh se face ușor înțeleasă.

Iubitorii de artă se gândesc la contribuția lui la arta modernă, la minunatele sale peisaje post-impresioniste, la simțul deosebit pentru armonie și frumusețe, la autopotretele expresive și la culorile puternice. Lumea cunoaște cel puțin faptul că a dus o viață amară, și-a tăiat o ureche și s-a sinucis la 37 de ani.

Van Gogh a analizat în profunzime lumea din jurul său. A descris-o prin desene, prin linii clare și tăioase. În frumusețea peisajelor artistului putem descoperi visul despre o lume așa cum o vedea el. Acesta este motivul pentru care oferim un dialog între desene și imaginile reprezentând peisaje.

Principalul scop al acestei expoziții este următorul: într-o perioadă de aproape zece ani, van Gogh a realizat 864 de picturi și peste 1.000 de desene. A încercat să se elibereze de dilemele dintre creativitate și nebunie, dintre analiză și visare, muncind enorm. Desenele se prezintă ca fiind timide, modeste și singuratice, așa cum era el însuși în spatele lumii gălăgioase.
 
Prin această expoziție al cărei curator este Thomas Emmerling, Muzeul de Artă Timișoara vă prezintă o sută dintre desenele lui van Gogh provenind din colecția industriașului olandez Hydde Nieland din Dordrecht. Lucrările reprezintă heliogravuri tipărite după van Gogh (publicate în 10 volume). Acestea au fost publicate la tipografia olandeză Versluys en Scherjon din Utrecht. Nieland le-a achiziționat în timpul unei expoziții van Gogh de la Haga, în 1892. Portofoliul a fost publicat cu ocazia inaugurării Muzeului din Dordrecht, Olanda, în 1905.

Expoziția Vincent van Gogh – Desenul arhetipal va fi deschisă publicului Muzeului de Artă Timișoara până în data de 29 aprilie a.c., putând fi vizitată de marți până duminică, între orele 10.00 – 17.30.

 

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite