Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

Publicat

pe

Proiectul „Refuncționalizare imobil pentru Centru Cultural – Turn de Apă, Iosefin”, la Turnul de Apă, pe strada Gh. Barițiu nr.3, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA și  implementat de  Primăria Municipiului Timișoara, în calitate de promotor de proiect, alături de Asociația Prin Banat, în calitate de partener, a fost lansat miercuri.

Proiectul propune realizarea unor intervenții pentru obținerea de spații expoziționale și pentru evenimente culturale.

Amenajarea exterioară presupune o rampă de acces către turn și amplasarea unei mici construcții (formată din birou administrativ și grupuri sanitare), care constituie un aparat complex de intrare. Accesul în turn este tratat ca un traseu pentru observarea construcției din exterior și care poate fi folosit ca spațiu expozițional.

Se va demola gardul existent, se va amenaja terenul cu rampa de acces, se vor realiza gradene de beton și o copertina. Spațiile create în turn vor fi: zona de intrare – cafenea conectată cu spațiul exterior, la cota 24,75m – sală de expoziții, la cota +28,50m – spațiu foaier, la cota +34,50m – sală pentru activități culturale, la cota +45,50 m – belvedere.

Lucrările, realizate de Primăria Municipiului Timișoara, vor consta în: restaurarea scărilor și balustradelor, se va păstra rezervorul 1 integral și se va amplasa un planșeu metalic în interior (spațiu foaier), se va păstra rezervorul 2, dar se vor realiza în el goluri pentru lumină (sala pentru activități culturale), se vor realiza scări interioare noi, se vor înlocui tâmplăriile exterioare, se va înlocui ușa de acces metalică cu una de sticlă, se vor aplica tehnici de curățare adaptate finisajelor existente cărămidă aparenta/beton, se vor realiza noi finisaje interioare.

Revitalizarea monumentului istoric va fi realizată printr-o serie de activități cu scop educativ și de informare, organizate de Asociația Prin Banat.

Dintre acestea pot fi enumerate tururi și vizite de șantier pentru studenții de la facultățile de profil, pentru a observa procedurile și tehnicile din cadrul procesului de restaurare. Va fi realizat și un eveniment de proiecții 3D pe monumentul istoric, în vederea familiarizării publicului cu proiectul.

Vor fi realizate sesiuni de cercetare care se vor concretiza într-o expoziție permanentă dedicată monumentului, în expoziții temporare și se va realiza un model tridimensional dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere. De asemenea, se dorește promovarea și susținerea comunității locale de artiști, prin organizarea unei serii de activități artistice-culturale și de recreere, printre care: teatru, muzică, film, simpozioane, expoziții, dar și numeroase ateliere dedicate tuturor categoriilor de vârstă. Ca mecanism contemporan de activare a spațiilor alternative, va fi amenajat un spațiu de tip muzeal dedicat cafelei și o mini-cafenea tematică.

Rezultatul intervenției cuprinde un spațiu multifuncțional neconvențional pentru evenimente sau activități expoziționale și culturale de interior și exterior; un traseu de parcurgere către punctul de observație și contemplare a urbanului (lanternou); un spațiu de socializare și o cafenea neconvențională; un punct de interes pentru o stație vaporetto și un punct de interes în traseul velo existent.

Capacitatea maximă a Turnului de Apă este de 70 de persoane. Reabilitarea și valorificarea Turnului de Apă din Iosefin va aduce un plus și la stimularea dezvoltării economico-sociale la nivelul municipiului Timișoara. Localnicii, în special locuitorii cartierului, dar și potențialii turiști vor fi beneficiarii Centrului Cultural Castelul de Apă. Prin activitățile realizate în cadrul proiectului, se dorește transformarea cartierul Iosefin într-unul la fel de important ca alte cartiere ale orașului.

Valoarea totală a proiectului este de 10.921.581,94 lei, din care 7.358.432,65 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE (85%), 1.298.546,94 lei reprezintă cofinanțarea națională (15%) și 2.164.546,90 lei reprezintă contribuția proprie a promotorului și a partenerului de proiect, din valoarea totală eligibilă a proiectului. Durata proiectului este de 41 de luni, contractul de finanțare a fost semnat in data de 30.09.2020, iar data de finalizare a proiectului este 29.02.2024.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite