Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Ruga Timișoarei – patru zile de evenimente în oraș. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Toamna aduce împreună întreaga comunitate timișoreană, prin spiritualitate, tradiție și bucuria unui eveniment cu totul special: 𝐑𝐮𝐠𝐚 𝐓𝐢𝐦𝐢ș𝐨𝐚𝐫𝐞𝐢, care se va desfășura în perioada 𝟏𝟒-𝟏𝟕 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞.

Pentru bănățeni, Ruga este o tradiție sfântă.

În acest an, sărbătoarea începe în 𝐏𝐢𝐚ț𝐚 𝐒𝐟â𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞, unde minunile Sfântului Iosif de la Partoș vor fi pomenite printr-un 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥 – 𝐫𝐮𝐠ă𝐜𝐢𝐮𝐧𝐞, joi, 14 septembrie.

𝐇𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐂𝐚𝐭𝐞𝐝𝐫𝐚𝐥𝐞𝐢 este sărbătorit vineri, 15 septembrie, de 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝐒𝐟â𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐨𝐬𝐢𝐟 𝐜𝐞𝐥 𝐍𝐨𝐮 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐫𝐭𝐨ș, iar credincioșii sunt așteptați să participe prin rugăciune la cea mai importantă sărbătoare a Catedralei Mitropolitane.

Ruga de la Timișoara nu este doar un eveniment religios, ci și un prilej de întâlnire și bucurie pentru toți locuitorii orașului.

Duminică, 17 septembrie, iubitorii folclorului sunt așteptați în 𝐏𝐚𝐫𝐜𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐳𝐞𝐥𝐨𝐫, pentru a se bucura de un spectacol de excepție al 𝐀𝐧𝐬𝐚𝐦𝐛𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐓𝐢𝐦𝐢ș𝐮𝐥.

În Banat conviețuiesc în pace și armonie nu mai puțin de 19 etnii, astfel, nu putea lipsi o zi dedicată interculturalității. 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐌𝐢𝐧𝐨𝐫𝐢𝐭ăț𝐢𝐥𝐨𝐫 va fi sărbătorită în 𝐏𝐚𝐫𝐜𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐳𝐞𝐥𝐨𝐫, sâmbătă, 16 septembrie, printr-un spectacol cu totul special, cu invitați de seamă, din țară și din din străinătate.

Evenimentele sunt organizate de Casa de Cultură a Municipiului Timișoara.

PROGRAM:

14 septembrie, ora 20.00, Piața Sfântul Gheorghe

„Minunile Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș” – spectacol-rugăciune, despre minunile Sfântului Iosif, cu actorii: Cătălin Ursu, Ana-Maria Cojocaru, Raul Lăzărescu, Raul Bastean și Nuți Dorobanțu.

Interpretează: Alina Mihocaș și Corala „Contrast”. Dirijor: Vasile Bădescu

Vineri, 15 septembrie 2023

ora 9:30, Catedrala Mitropolitană, Sfânta Liturghie Arhierească

ora 18:00, Parcul Rozelor, Spectacol și joc de Rugă

Încing jocul de Rugă orchestra și dansatorii noștri de la Ansamblul „Timișul”, însoțiți de soliștii Lioara Boșcu, Carmen Popovici-Dumbravă, Zorica Savu, Adrian Stanca, Dumitru Stoicănescu și Ramona Vița.

Dirijor: Deian Galetin. Coregrafi: Maria Dudău-Topciov și Ciprian David

Sâmbătă, 16 septembrie 2023, ora 18:00, Parcul Rozelor

Ziua Minorităților

Duminică, 17 septembrie 2023, ora 18:00, Parcul Rozelor

Ruga Tinerilor

În program: spectacol cu Ansamblul „Timișul” Tineret;

poezie dialectală cu copiii de la Școala Gimnazială nr. 30 Timișoara;

„Cântec, joc și grai străbun”, cu laureații concursului omonim, organizat de Liceul de Artă „Ion Vidu” Timișoara.

Seara se va încheia cu jocul de Rugă, însuflețit de talentații tineri soliști Alexandra Acs, Maria Bartulov, Ana-Gabriela Coțe, Dorinel Gavriluț-Pârvoni, Ana-Maria Moldovan, Georgiana Necșa, Bianca Opăriuc, Denisa Peia, Maria Șaptebani, Vlad Văcaru și Adonis Vojin (Serbia).

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite