Ne găsiți și pe:

Cultură

Victor Socaciu a murit, la spital, după o complicație la rinichii transplantați

Publicat

pe

Cantautorul Victor Socaciu a murit la vârsta de 68 de ani, a anunţat pe Facebook Ana Maria Socaciu, fiica artistului.

„O inimă mare a încetat să mai bată. Un suflet nobil s-a ridicat la cer. Anunţăm cu nemărginită durere stingerea din viaţă a celui care a fost soţ, tată, bunic, un artist de geniu şi un simbol al dragostei de neam: Victor Socaciu. Dumnezeu să-l primească în Împăraţia Sa alături de cei drepţi!”, a scris ea pe reţeaua de socializare.

În aprilie, Victor Socaciu a fost internat după ce a fost diagnosticat cu Covid-19.

Marina Almăşan, fosta soţie a lui Victor Socaciu, a scris: ”Îi sunt alături fiului meu, Victor, într-un moment greu al vieţii sale. Pierderea părintelui înseamnă, pentru un copil, pierderea uneia din cele două aripi, pe care le primim fiecare , la venirea pe lume. Îi vor şi ne vor rămâne amintirile frumoase ale familiei noastre, îmbrăcate în cântecele sale nemuritoare, care vor continua să-i bucure pe cei ce i-au preţuit muzica. Drum lin, spre stele, Victor Socaciu, unde îţi doresc să-ţi găseşti pacea şi  liniştea. Fiul nostru, Victor Socaciu, va continua să-ţi poarte numele. Şi, dacă aici, pe pământ, te-au îndepărtat de el, poate de acolo, de sus, îi vei veghea mersul prin viaţă, alături de mine, de aici , de pe pământ…”.

Victor Socaciu a compus imnurile echipelor de fotbal Rapid şi FC Argeş.

Vasile Şeicaru a scris: „Nu pot să cred că spun eu asta: A murit Victor Socaciu! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”.

Socaciu, fost realizator de televiziune şi parlamentar, s-a născut pe 14 ianuarie 1953, la Braşov.

A început să cânte cu grupul Zodiac, când se afla încă în şcoală. Primul concert susţinut cu trupa a avut loc în 1970. A urmat cursuri de chitară clasică la Şcoala populară de artă, iar în 1978, a absolvit Facultatea de Electromecanică.

În 1974, a debutat în Cenaclul Flacăra, iar anul următor, la radio, cu piesa „Nălucile amintirilor”, apoi, în 1976, la televiziune, cu „Oltule”. Debutul discografic a venit în 1981 – „Roata”. Acestuia i-au urmat 12 albume şi compilaţii.

A compus muzică pentru spectacole de teatru, la Braşov şi Târgu Mureş, iar din 1991, a pus bazele concursului folk „Om Bun”. A participat în mai multe rânduri la festivalul de la Mamaia şi a susţinut turnee în URSS, China, Germania, dar şi SUA şi Anglia.

În perioada 1997 – 1999, a realizat şi produs emisiuni la TVR şi Naţional TV. A fost deputat în Parlamentul României, în legislatura 2008 – 2012, ales pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator.

Premiul de onoare pentru întreaga activitate în slujba cântecului românesc oferit de Ministerul Culturii i-a revenit în 2002. Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Victor Socaciu, pe 10 decembrie 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, „pentru contribuţiile deosebite în activitatea artistică şi culturală din ţara noastră, pentru promovarea civilizaţiei şi istoriei româneşti”.

La finalul lunii martie, el a participat la festivalul „Om Bun”, a cărui a 30-a ediţie a avut loc, în mare parte, online.

Cultură

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, la toamnă, la Timișoara

Publicat

pe

Loc de desfășurare: Muzeul Național de Artă Timișoara

Perioada: 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024

Principala autoritate finanțatoare: Consiliul Județean Timiș

Co-organizatori: Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters,

Partener: Institutul Francez din România

Timișoara va găzdui o amplă expoziție Constantin Brâncuși, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Europa Centrală și de Est în 2023 și punct culminant al programului cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” va reuni pentru prima dată după 50 de ani în România sculpturi emblematice din perioada de maturitate a artistului, de la mari muzee ale lumii, precum Centrul Pompidou sau Tate Gallery, dar și din tinerețea acestuia, din colecții muzeale și private din România. În dialog cu sculpturile va fi expusă și o selecție inedită de fotografii și fragmente filmate de artist.

La Muzeul Național de Artă Timișoara vor fi prezentate peste 100 de opere brâncușiene, multe dintre acestea fiind expuse pentru prima dată în România. Demersul este susținut de Consiliul Județean Timiș, principala autoritate finanțatoare, și co-organizat de Muzeul Național de Artă Timișoara și Fundația Art Encounters, în parteneriat cu Institutul Francez din România.

Primele detalii au fost anunțate în cadrul unei conferințe de presă la care au participat: Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, Filip A. Petcu, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara, Ovidiu Șandor, președintele Fundației Art Encounters și comisarul expoziției, Tilla Rudel, directoarea delegată la Timișoara a Institutului Francez din România, precum și Ioan Gârboni, reprezentant al Ministrului Culturii.

Invitata specială a conferinței a fost Doina Lemny, curatoarea expoziției, doctor în istoria artei, și unul dintre cei mai apreciați specialiști în arta lui Constantin Brâncuși. Doina Lemny  a semnat conceptul curatorial pentru numeroase expoziții dedicate sculptorului român, atât la Centrul Pompidou, la Atelierul Brâncuși, dar și în alte muzee, cea mai recentă fiind expoziția „Sublimarea formei”, desfășurată la Bruxelles, în cadrul Festivalului Europalia, care a fost vizitată de 120.000 de persoane.

În viziunea curatoarei, expoziția „își propune să prezinte aspecte importante ale creației artistului român legate de moștenirea sa românească, pe care a îmbogățit-o cu experiența sa ulterioară în chiar inima Europei, într-un dialog fructuos cu semenii săi […] Fideli spiritului artistului, dorim să punctăm aspecte ale acestui parcurs, care să fie repere pentru publicul de pretutindeni și cu deosebire pentru publicul românesc care se recunoaște adesea în opera lui Brâncuși.”

Organizatorii își propun ca expoziția să devină un punct de atracție pentru un public național și internațional numeros de-a lungul celor patru luni.

Cu prilejul acestei expoziții, Consiliul Județean Timiș va realiza o investiție considerabilă în infrastructura Muzeului Național de Artă Timișoara, ceea ce va permite muzeului pe termen lung realizarea unor expoziții de calibru internațional. În același timp, Consiliul Județean Timiș va asigura o parte semnificativă din bugetul de realizare a expoziției.

Expertiza Fundației Art Encounters în organizarea Bienalei de Artă și relațiile instituționale dezvoltate cu principalele instituții muzeale din Europa vor fi puse la dispoziția acestei inițiative unice în peisajul cultural românesc. Institutul Francez din România are un rol esențial în facilitarea împrumuturilor de lucrări de la Centrul Pompidou și promovarea la nivel european a expoziției.

Citeste mai mult

Cultură

Încep lucrările la MultipleXity. Până la sfârșitul anului se va amenaja un centrul modern de artă, la Timișoara

Publicat

pe

Contractul de execuție pentruCentrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment, MultipleXity – Faza Ia fost semnat cu asociația de firme Rogera Prest COM SRL, ca lider de proiect, și Rogera SRL, ca asociat.

„Până la sfârșitul anului vom avea un nou spațiu amenajat pentru evenimente culturale în aer liber, la actualul Muzeu Corneliu Mikloși. Va fi unul din punctele de interes pentru anul Capitalei Culturale. Spațiul va fi amenajat după un concept îndrăzneț, cu mult spațiu verde și amenajări de calitate, care să pună în valoare moștenirea istorică a locului”, a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Multiplexity este împărțit în două faze de implementare. Acest obiectiv de investiții reprezintă faza I de lucrări și prevede reabilitarea ansamblului exterior de la Muzeul Corneliu Mikloși. Intervențiile vor fi realizate păstrând caracterul tehnic al locației, inclusiv toate elementele aferente șinelor de tramvai. Pavajul, mobilierul și iluminatul vor fi modernizate pentru a crea un spațiu dedicat acestui viitor nucleu creativ din Timișoara.

Investiția prevede modernizarea/realizarea de:

  • 2408 mp de suprafață pavată cu piatră naturală
  • 1012 mp de suprafață vegetală
  • 857 mp de suprafață plantată cu graminee și plante perene

De asemenea, 19 arbori vor fi plantați, iar cei 3 pini maturi existenți vor fi păstrați.

Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, iar prin dosarul de candidatură s-a angajat la realizarea unor obiective de infrastructură culturală. MultipleXity este una dintre cele mai importante moșteniri ale proiectului de capitală culturală.

MultipleXity, atât Faza I, cât și Faza II (care vizează spațiul de vizavi de muzeu), răspund nevoilor municipiului Timișoara pentru spații culturale cu capacitate mare, ce pot găzdui evenimente sau expoziții de mari dimensiuni.

Pentru demararea lucrărilor mai este nevoie de încheierea unui contract pentru partea de supervizare, respectiv dirigenția de șantier.

Valoarea lucrărilor de execuție este de 2.383.220,57 lei (TVA inclus). Termenul de realizare a investiției este de 6 luni de la ordinul de începere a lucrărilor.

Citeste mai mult

Cultură

Opera Națională Română din Timișoara aniversează 75 de ani de activitate cu „Aida“ de Verdi

Publicat

pe

Opera Naţională Română din Timişoara (ONRT) marchează miercuri 75 de ani de la primul spectacol, oferind publicului opera „Aida” de Giuseppe Verdi, avându-l ca dirijor pe David Crescenzi (invitat), în regia artistică a lui Ognian Draganoff.

Din distribuţie fac parte artiştii Marius Goşa (Regele), Ramona Zaharia (Amneris, invitată), Cellia Costea, invitată în rolul Aida, Teodor Ilincăi (debut în rolul Radames), Gelu Dobrea (Ramfis), Zeljko Lucic (invitat în rolul Amonasro), Vasile Bădescu (Mesagerul), Crina Vezentan (Marea preoteasă). Soliştii baletului sunt Manuela Ardelean, Alina Mihai, Nanako Imai (debut), Andrea Chiappetta (debut). Concert maeştri: Ovidiu Rusu, Corina Murgu. Maestru de cor: Laura Mare. Coregrafia este semnată de Konstantin Kostiukov. Îşi dau concursul Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.

Opera Naţională Română din Timişoara s-a înfiinţat în 30 martie 1946, iar în 27 aprilie 1947 a avut loc primul spectacol, timp în care a fost realizat spectacolul „Aida” de Giuseppe Verdi.

În perioada Dictatului de la Viena (1940-1945), când Operei Române din Cluj i-a fost interzisă funcţionarea, aceasta a fost în exil la Timişoara, unde a susţinut o stagiune completă sub denumirea „Opera Română din Cluj-Napoca la Timişoara”. După momentul 1945, ei s-au întors acasă, iar parte din colectiv a rămas la Timişoara.

Pentru că nu se mai putea concepe un oraş de nivelul Timişoarei fără o Operă, soprana şi regizoarea Aca de Barbu (director al Operei din Timişoara) a făcut diligenţe şi astfel apare Decretul Regal de înfiinţare a acesteia.

La spectacolul inaugural cu „Aida”, pe 27 aprilie, atât de numeros a fost publicul încât s-au montat megafoane în piaţa arhiplină şi mii oamenii au stat pe loc patru ore să asculte opera.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite