Ne găsiți și pe:

Actualitate

Cum se extinde la 5 benzi Pasajul Jiul

Publicat

pe

Miercuri, a avut loc predarea amplasamentului către firma PORR CONSTRUCT S.R.L, care are la dispoziție 14 luni și 17,6 milioane de lei fără TVA să lărgească la 5 benzi Pasajul Jiul.

Pasajul Jiul este un pasaj inferior cu o deschidere de 9,5 m, care asigură legătura între str. Jiul, bd. Republicii şi Calea Circumvalaţiunii pe sub 3 linii de cale ferată. Modernizarea străzilor, coroborată cu extinderea pasajului  Jiul, va  scurta semnificativ timpii de circulaţie şi va elibera intersecţiile.

1.Bulevardul Republicii. Se va păstra geometria, sensurile de circulaţie vor fi separate prin realizarea unor insule: la intersecţia cu breteaua 1, pe direcţia dinspre bd. Republicii spre pasajul Jiul cu sens unic de circulaţie; la intersecţia cu breteaua 2 pe direcţia de mers dinspre pasaj Jiul spre bd.Republicii cu sens unic de circulaţie; la intersecţia cu str. Jiul care se lărgeşte la 5 benzi şi insula direcţională centrală. Staţiile pentru mijloacele de transport în comun vor fi realizate în soluţie de alveolă; intersecţia cu rampa pasajului Jiul se va realiza cu 5 benzi şi insulă direcţională centrală. Se vor realiza trotuare şi piste pentru biciclişti pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită:7079 mp; suprafaţa spaţiilor verzi rămâne intactă: 255 mp.

2. Strada Jiul- se lărgeşte la 4 benzi de circulaţie, cu insule ce delimitează sensurile pe zonele de intersecţii (str. Jiul – Splaiul Nicolae Titulescu şi str. Jiul –bd. Republicii). În intersecţia dintre str. Jiul şi bd. Republicii vor fi 5 benzi de circulaţie. Banda a 5-a are rolul de bandă de viraj la dreapta. Se vor realiza trotuare şi piste pentru biciclete pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 3048 mp; suprafaţă spaţii verzi: 390 mp.

3.Calea Circumvalaţiunii. Proiectarea în plan orizontal a străzii Calea Circumvalatiunii asigură laţimea necesară celor 5 benzi de circulaţie.  Sensurile de circulaţie vor fi delimitate de o insulă care se continuă până în intersecţia cu bd. Republicii, care are şi rol de peron. Trecerea de pietoni se păstrează. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 3665 mp. Spaţiile verzi rămân de aceeaşi suprafaţă.

4. Strada Nera. Lăţimea va fi tot de 7 m.  Reabilitarea se impune din cauza racordării cu rampa pasajului. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Pe partea stângă se va reabilita parcarea existentă. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1457 mp; suprafaţa de spaţii verzi se măreşte de la 200 la 235 mp.

5. Splaiul Nicolae Titulescu. Lăţimea străzii rămâne la 9 m (1 bandă de 4 m şi o bandă de 5 m).  Reabilitarea se face pentru asigurarea racordării dintre str. Jiul si spl. Nicolae Titulescu. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită:1983 mp; suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 300 mp la 310 mp.

6. Bretea 1 (dreapta pasaj) –bd. Republicii către pasajul Jiul va avea 2 benzi carosabile cu pantă unică spre dreapta (în sensul de mers).  Se vor reabilita trotuarele şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1488 mp ;suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 310 mp la 330 mp.

7. Bretea 2 (stânga pasaj)- pasaj Jiul către bd. Republicii va avea 2 benzi carosabile cu pantă unică spre dreapta (în sensul de mers). Lăţimea benzilor de circulaţie va fi de 3.50 m fiecare. Se vor reabilita trotuarele şi se vor realiza piste pentru  biciclişti cu sens unic de circulaţie cu lăţime de 1.0 m. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1548 mp ; suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 481 la 485 mp.

Pasajul are o lungime totală de 28,10 m, un gabarit de stradă cu 5 benzi de circulaţie, 2 benzi spre Circumvalaţiunii şii 3 benzi spre bd. Republicii. Pasajul Jiul este compus din rampa Circumvalaţiunii, pasajul subteran propriu-zis şi rampa Jiul. Operaţiunile nu necesită închiderea circulaţiei feroviare.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

IPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, propus pentru titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei alături de alte cinci personalități publice

Publicat

pe

Cu ocazia Zilei Timișoarei, primarul Dominic Fritz va înainta Consiliului Local propunerea ca șase personalități care au avut o contribuție importantă la viața comunității să primească titlul de Cetățean de Onoare. Cei propuși sunt Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, profesorul Vladimir Tismăneanu, jurnalista Brîndușa Armanca, Laila Onu, fondatoarea Fundației „Pentru Voi”, omul de televiziune Virgil Ianțu și Elisabeta Moldovan, reprezentantă a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

„Ca în fiecare an de ziua orașului îi onorăm pe cei care sunt modele pentru comunitatea noastră și care și-au legat numele de destinul Timișoarei. Și anul acesta avem personalități active în domenii diverse: social, cultură, educație, implicare civică. Le mulțumesc pentru dedicarea față de Timișoara și timișoreni. Decernarea titlurilor va avea loc chiar în 3 August, într-o gală festivă ce va avea loc la Filarmonica Banatul, de la ora 17:30. În cazul profesorului Vladimir Tismăneanu, îi vom decerna acest titlu la o dată pe care o vom stabili de comun acord pentru o vizită la Timișoara”, spune primarul Dominic Fritz.

Prin această distincție, municipalitatea aduce recunoaștere unor oameni care, prin munca și dedicarea lor, au avut un impact în comunitate și au dus mai departe numele Timișoarei.

Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, slujește de peste un deceniu în Banat, timp în care a devenit o prezență importantă în viața spirituală și socială a Timișoarei. De-a lungul anilor, a susținut educația, cultura și dialogul dintre oameni, fiind implicat în numeroase proiecte dedicate comunității și binelui comun.

De peste trei decenii, Laila Onu este una dintre vocile care au schimbat în bine viața persoanelor cu dizabilități, prin promovarea dreptului acestora la o viață independentă și demnă. A pus bazele unora dintre primele servicii comunitare pentru copii și adulți cu dizabilități intelectuale din România și conduce Fundația „Pentru Voi”, care oferă sprijin pentru aproximativ 200 de beneficiari. Prin activitatea sa, a contribuit la dezvoltarea unor servicii care au devenit modele la nivel național și a promovat drepturile persoanelor cu dizabilități.

Brîndușa Armanca este una dintre vocile importante ale jurnalismului și culturii timișorene, cu o carieră dedicată promovării libertății de exprimare, valorilor democratice și dialogului. A contribuit la dezvoltarea presei regionale, la formarea unor generații de jurnaliști și la promovarea imaginii orașului prin proiectele sale jurnalistice și culturale. Prin activitatea sa, inclusiv prin documentarele dedicate Timișoarei și Banatului, a contribuit la păstrarea memoriei și identității culturale a orașului.

Elisabeta Moldovan este un exemplu de curaj și implicare, transformând propria experiență de viață într-un demers dedicat promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități și susținerii vieții independente în comunitate. Prin activitatea sa în cadrul Asociației „Ceva de Spus” și prin proiectele dezvoltate la Timișoara, precum UnLoc și OilRight, a contribuit la crearea unor oportunități prin care persoanele cu dizabilități să poată trăi mai independent, să fie ascultate și să facă parte activ din comunitate.

Virgil Ianțu este unul dintre cei mai apreciați oameni de televiziune și promotori ai educației prin cultură din România. S-a născut la Timișoara și și-a început formarea profesională pe băncile Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”, unde a studiat vioara. Prin emisiuni precum „Vrei să fii milionar?” sau „Copiii spun lucruri trăsnite”, dar și prin proiectele dedicate copiilor și familiilor, a promovat educația, dialogul între generații și valorile autentice. A rămas mereu apropiat de orașul natal, pe care l-a reprezentat cu profesionalism și mândrie în spațiul public.

Vladimir Tismăneanu este unul dintre cei mai cunoscuți cercetători ai comunismului și ai istoriei recente a României, profesor de științe politice la University of Maryland din Statele Unite ale Americii și autor al unor lucrări apreciate la nivel internațional. Prin cărțile și studiile sale, a contribuit la înțelegerea perioadei comuniste și la păstrarea memoriei celor care au suferit în timpul regimului totalitar. A susținut libertatea, democrația și respectul pentru adevărul istoric – valori care se regăsesc în spiritul Timișoarei, oraș simbol al Revoluției din 1989. Decernarea titlului va avea loc la o dată ulterioară.

Titlul de „Cetățean de Onoare” reprezintă cea mai înaltă distincție de Consiliul Local personalităţilor care, prin merite deosebite, au contribuit la promovarea valorilor şi imaginii oraşului la nivel naţional şi internaţional.

Proiectele de hotărâre privind acordarea titlului de Cetățean de Onoare pot fi consultate la următoarea adresă: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl

Citeste mai mult

Cultură

Ziua Județului Timiș, ediția 2026. Spectacol de gală al Festivalului-concurs „Lada cu zestre“

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, vaq organiza celebrarea județului Timiș printr-o horă timișeană și un spectacolul de gală al Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre” în 28 iulie 2026 în centrul Timișoarei.

Programul începe cu o horă timișeană în Piața Victoriei la ora 18:30, la care vor participa localitățile câștigătoare ale Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre”, ediția a XIX-a, 2026. 11 localități din județul Timiș: Sânnicolu Mare, Deta, Checea, Voiteg, Victor Vlad Delamarina, Remetea Mare, Făget, Parța, Comloșu Mare, Ghilad, Ghiroda și Ansamblul Profesionist Banatul vor aduce la Timișoara cei mai de seamă reprezentanți într-un spectacol folcloric desfășurat în Piața Sf. Gheorghe la ora 19:00.

Spectacolul va fi prezentat de Maria Borțun Popescu. Accesul este liber.

Sărbătorită anual pe 28 iulie, Ziua Județuluji Timiș marchează un moment de reflecție și recunoștință față de trecutul istoric al regiunii și față de contribuția sa la construcția identității naționale, dar și o panoramă culturală a momentului actual. Data se referă la anul 1919, când administrația românească a fost instaurată oficial în Banat, reprezentând un pas esențial în unificarea teritorială a României.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Administrație

ATENȚIE șoferi! Restricții de circulație pe Bulevardul Revoluției 1989 din Timișoara

Publicat

pe

La solicitarea Societății Drumuri Municipale (SDM), comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea etapizată a traficului rutier pe bulevardul Revoluției  1989, începând din 23 iulie 2026, pe sensul de mers Pod Decebal – strada Hector.

Restricțiile sunt necesare pentru lucrările de înlocuire a covorului asfaltic și de aducere la cotă a capacelor de cămine, intervenții care urmăresc îmbunătățirea condițiilor de circulație și creșterea durabilității infrastructurii rutiere.

Astfel,  într-o primă etapă, în perioada 23 iulie 2026 – 27 iulie 2026, atât parcările, cât și circulația rutieră de pe banda 1, vor fi închise pe bulevardul Revoluției 1989, pe tronsonul cuprins între strada Andrei Mocioni și strada Hector.

De asemenea, în perioada 25 iulie 2026 – 26 iulie 2026 se va închide traficul rutier și la intersecția dintre bulevardul Revoluției 1989 și strada Nicolae Filipescu.

În etapa a doua, în perioada 28 iulie 2026 – 1 august 2026, se va închide circulația rutieră pe banda 2 de pe bulevardul Revoluției 1989, pe tronsonul cuprins între strada Andrei Mocioni și strada Hector, fără închiderea intersecției cu strada Nicolae Filipescu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite