Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Cum se extinde la 5 benzi Pasajul Jiul

Publicat

pe

Miercuri, a avut loc predarea amplasamentului către firma PORR CONSTRUCT S.R.L, care are la dispoziție 14 luni și 17,6 milioane de lei fără TVA să lărgească la 5 benzi Pasajul Jiul.

Pasajul Jiul este un pasaj inferior cu o deschidere de 9,5 m, care asigură legătura între str. Jiul, bd. Republicii şi Calea Circumvalaţiunii pe sub 3 linii de cale ferată. Modernizarea străzilor, coroborată cu extinderea pasajului  Jiul, va  scurta semnificativ timpii de circulaţie şi va elibera intersecţiile.

1.Bulevardul Republicii. Se va păstra geometria, sensurile de circulaţie vor fi separate prin realizarea unor insule: la intersecţia cu breteaua 1, pe direcţia dinspre bd. Republicii spre pasajul Jiul cu sens unic de circulaţie; la intersecţia cu breteaua 2 pe direcţia de mers dinspre pasaj Jiul spre bd.Republicii cu sens unic de circulaţie; la intersecţia cu str. Jiul care se lărgeşte la 5 benzi şi insula direcţională centrală. Staţiile pentru mijloacele de transport în comun vor fi realizate în soluţie de alveolă; intersecţia cu rampa pasajului Jiul se va realiza cu 5 benzi şi insulă direcţională centrală. Se vor realiza trotuare şi piste pentru biciclişti pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită:7079 mp; suprafaţa spaţiilor verzi rămâne intactă: 255 mp.

2. Strada Jiul- se lărgeşte la 4 benzi de circulaţie, cu insule ce delimitează sensurile pe zonele de intersecţii (str. Jiul – Splaiul Nicolae Titulescu şi str. Jiul –bd. Republicii). În intersecţia dintre str. Jiul şi bd. Republicii vor fi 5 benzi de circulaţie. Banda a 5-a are rolul de bandă de viraj la dreapta. Se vor realiza trotuare şi piste pentru biciclete pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 3048 mp; suprafaţă spaţii verzi: 390 mp.

3.Calea Circumvalaţiunii. Proiectarea în plan orizontal a străzii Calea Circumvalatiunii asigură laţimea necesară celor 5 benzi de circulaţie.  Sensurile de circulaţie vor fi delimitate de o insulă care se continuă până în intersecţia cu bd. Republicii, care are şi rol de peron. Trecerea de pietoni se păstrează. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 3665 mp. Spaţiile verzi rămân de aceeaşi suprafaţă.

4. Strada Nera. Lăţimea va fi tot de 7 m.  Reabilitarea se impune din cauza racordării cu rampa pasajului. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Pe partea stângă se va reabilita parcarea existentă. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1457 mp; suprafaţa de spaţii verzi se măreşte de la 200 la 235 mp.

5. Splaiul Nicolae Titulescu. Lăţimea străzii rămâne la 9 m (1 bandă de 4 m şi o bandă de 5 m).  Reabilitarea se face pentru asigurarea racordării dintre str. Jiul si spl. Nicolae Titulescu. Se vor reabilita trotuarele pe ambele părţi şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită:1983 mp; suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 300 mp la 310 mp.

6. Bretea 1 (dreapta pasaj) –bd. Republicii către pasajul Jiul va avea 2 benzi carosabile cu pantă unică spre dreapta (în sensul de mers).  Se vor reabilita trotuarele şi se vor realiza piste pentru biciclişti cu sens unic. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1488 mp ;suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 310 mp la 330 mp.

7. Bretea 2 (stânga pasaj)- pasaj Jiul către bd. Republicii va avea 2 benzi carosabile cu pantă unică spre dreapta (în sensul de mers). Lăţimea benzilor de circulaţie va fi de 3.50 m fiecare. Se vor reabilita trotuarele şi se vor realiza piste pentru  biciclişti cu sens unic de circulaţie cu lăţime de 1.0 m. Spaţiile verzi vor fi reamenajate. Suprafaţa construită: 1548 mp ; suprafaţa spaţiilor verzi creşte de la 481 la 485 mp.

Pasajul are o lungime totală de 28,10 m, un gabarit de stradă cu 5 benzi de circulaţie, 2 benzi spre Circumvalaţiunii şii 3 benzi spre bd. Republicii. Pasajul Jiul este compus din rampa Circumvalaţiunii, pasajul subteran propriu-zis şi rampa Jiul. Operaţiunile nu necesită închiderea circulaţiei feroviare.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Emeric Ienei, fost antrenor și jucător de fotbal, a murit

Publicat

pe

Fostul antrenor și jucător de fotbal Emeric Ienei, care în 1986 a adus Cupa Campionilor Europeni la Bucureşti câştigând trofeul cu Steaua, a încetat din viaţă, la vârsta de 88 de ani.

Antrenorul de fotbal s-a stins la locuința sa din Oradea, din cauza unei comoții cerebrale.
Clubul Chindia Târgovişte a făcut anunţul în social media:

„Legendarul Emeric Ienei s-a stins din viaţă la 88 de ani.

Câştigător al Cupei Campionilor Europeni în 1986, ca antrenor al Stelei, marele Ienei a lucrat şi la Târgovişte, cu doar 4 sezoane înaintea celei mai mari performanţe obţinute de România la nivel de club.

Dumnezeu să-l odihnească!”

***

Emeric Ienei a fost antrenorul care a reușit să readucă România la un Campionat Mondial după două decenii, în Italia, în 1990, și cel care, cu patru ani înainte, cucerea Europa cu Steaua, în celebra finală de la Sevilla, câștigată la loviturile de departajare în fața Barcelonei. În 2000, a condus din nou echipa națională la un turneu final, EURO 2000, unde România a obținut o victorie istorică în fața Angliei, scor 3-2, acesta fiind primul succes românesc la un Campionat European.

Născut pe 22 martie 1937, la Arad, Emeric Ienei a evoluat ca mijlocaș pentru UTA Arad, Steaua București și Kayserispor. A îmbrăcat de șase ori tricoul echipei naționale în meciuri consemnate în palmaresul oficial și a făcut parte din lotul României prezent la turneul olimpic de fotbal de la Tokyo, în 1964.

Ca jucător, a câștigat trei titluri de campion și patru Cupe ale României, iar ca antrenor a adunat nu mai puțin de șase titluri în Liga 1, patru Cupe ale României și, desigur, trofeul suprem al continentului, Cupa Campionilor Europeni, cucerită în 1986.

Citeste mai mult

Cultură

Abbyssus. Expoziție de pictură și sculptură la Galeria Park din Timișoara

Publicat

pe

Galeria Park a Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara găzduiește, în perioada 3 – 16 noiembrie 2025, expoziția „Abbysus”, semnată de artiștii vizuali Oana Munteanu și Eugen Varga.

Vernisajul va avea loc vineri, 7 noiembrie, ora 18:00, la sediul galeriei din str. George Enescu nr. 1.

Expoziția „Abbysus” reunește două perspective artistice complementare: pictura introspectivă a Oanei Munteanu și sculptura mitologică a lui Eugen Varga – într-un dialog sensibil despre subconștient, identitate și transformare.

Oana Munteanu, absolventă a Facultății de Arte și Design din Timișoara (promoția 2005, clasa prof. univ. dr. Dana Constantin), revine la pictura de șevalet după aproape două decenii dedicate decorațiunilor murale, designului de interior și artei aplicate, realizate alături de Eugen Varga. Cei doi artiști au colaborat la numeroase proiecte în țară și în Italia și, din  anul 2012, au devenit furnizori oficiali ai Casei Regale a României.

„Pictura este pentru mine o formă de psihanaliză vizuală – un proces în care imaginea devine limbaj al subconștientului. Ceea ce se așterne pe pânză este o traducere a emoțiilor și conflictelor interioare, a umbrelor personale care caută integrare prin culoare și formă”, dezvăluie Oana Munteanu.

În prezent, Oana explorează relația dintre artă și psihologie, urmând o formare în psihoterapie integrativă expresivă; lucrările sale sunt expresii vizuale ale procesului de autocunoaștere și ale dialogului dintre conștient și subconștient.

Eugen Varga, absolvent al secției de Grafică (promoția 1998, clasa prof. Constantin Catargiu), prezintă o serie de sculpturi în fibră de sticlă – fragmente și reinterpretări ale personajelor mitologice.  Aceste forme metamorfozate, desprinse din imaginarul arhaic, reconstituie simboluri universale, transformate în expresii contemporane ale memoriei colective.

„Sculpturile mele sunt fragmente arhetipale desprinse din mit, reconfigurate în forme contemporane. Ele explorează relația dintre subconștientul neexprimat și memoria colectivă, ca o meditație asupra imortalității — a dorinței de a transcende timpul prin materie”, transmite Eugen Varga

Curatoriată de prof. univ. dr. Dana Constantin, președinta UAP Timiș expoziția se va deschide cu un cuvânt introductiv al conf. univ. dr. Gabriel Kelemen și va avea inclusiv un moment muzical special oferit de Horia Crișovan.

Program de vizitare: luni –  vineri, 9:00 – 16:00.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalului Vinului, ediția 2025, pe strada Gheorghe Lazăr din Timișoara. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Festivalul Vinului de la Timișoara se va desfășura  în perioada 7-9 noiembrie 2025, după ce a fost reprogramat din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din urmă cu două săptămâni.

Astfel, timp de trei zile, timișenii sunt invitați să petreacă alături de nume îndrăgite ale muzicii populare și ușoare.

Vor urca pe scenă, printre alți, Vlăduța Lupău, Carmen Biruescu, Ramona Vița, Compact, Ana Maria Moldovan, El Nino, Liliana Laichici, Adrian Stanca sau Cornelia Lupulescu, artiști care anunță un eveniment de excepție.

Festivalul Vinului de la Timișoara, care va redeveni de acum înainte o tradiție, se va desfășura într-o nouă zonă a Timișoarei, mai exact pe strada Gheorghe Lazăr nr. 15, vizavi de supermarketul Kaufland.

Organizatorii își doresc ca în această zonă să se mai desfășoare în viitor evenimente de acest gen, printre care și un festival al berii.

PROGRAM

Vineri, 7 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Carmen Biruescu

Vlăduța Lupău

Ramona Vița

Maria Borțun

Adela Jurchescu

Alina Radi

Liliana Latchescu

Sâmbătă, 8 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Trupa Vest cu Radu Stoica

Anamaria Moldovan

Francesca Rif

El Nino

Paul Ciuci&Trupa Compact

Duminică, 9 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Raluca Stanca, Oana Stanca, Adrian Stanca

Liliana Laichici

Alex Nicșescu

Cornelia Lupulescu

Ramona Gomboș

Teo Catarov&Band

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite