Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

„Descoperă Timișoara“ – proiect pentru promovarea premierelor orașului

Publicat

pe

Timişoara, Capitala Europeană a Culturii, îşi va întâmpina, în 2021 turiştii cu cele mai frumoase legende despre locuri şi oamenii locului.

Istoricul cercetător Ioan Haţegan şi muzicologul Luciana Ianculescu au demarat recent proiectul ”Descoperă Timişoara”, în cadrul căruia şi-au propus să ridice praful veacurilor şi să le ofere timişorenilor şi turiştilor legende de dincolo de ferestrele închise ale oraşului, descoperiri ale oamenilor de ştiinţă care au trăit aici şi poveşti pe urma paşilor unor oameni de aleasă cultură universală, care şi-au lăsat amprenta asupra cetăţii. Iar cunoscutul inventator Remi Rădulescu a înregistrat la OSIM marca pentru înfiinţarea unui Muzeu al premierelor timişorene, bănăţene, naţionale şi mondiale, care va porni cu cel puţin 250 dintre aceste premiere.

Timişoara este fortăreaţa asaltată de sute de ori, dar care nu s-a lăsat cucerită decât de două ori, în vara anului 1552, când seceta a uscat mlaştinile dimprejur, iar otomanii s-au putut apropia dându-i lovitura de graţie prin distrugerea turnului de apă, secerând multe vieţi ale locuitorilor din cetate şi în 1716, când cetatea a fost eliberată de sub turci de către prinţul Eugeniu de Savoya, moment din care a început modernizarea, sub semnul Iluminismului european.

”Descoperim Timişoara? Încercăm, pentru că există o mare sete de cunoaştere a timişorenilor pentru istoria oraşului, cultura, personalităţile lui, şi despre cele peste 1001 premiere, câte am notat eu în 2011, dar, de atunci, s-au mai adăugat premiere în plan european şi chiar mondial.

Numărul acestor premiere creşte progresiv în secolul XIX şi explodează în sec XX, în a cărui primă jumătate au fost premiere ale dascălilor de la Politehnică, fotbal, oină, handbal şi alte sporturi la care Timişoara deţine premiere în România şi nu numai, în a doua jumătate a sec XX, în contextul industrializării foarte multe lucruri care au completat acest album. După 1990, a avut loc o adevărată explozie de premiere care au completat această situaţie. Timişoara este un oraş viu, activ şi numărul lucrurilor bune care se întâmplă şi se vor întâmpla va creşte mereu”, relatează pentru AGERPRES Ioan Haţegan.

Salba premierelor însoţite de legende depănate de cercetătorul medievalist începe cu singura poetă otomană de pe teritoriul României, a cărei operă s-a păstrat şi care a fost o turcoaică ce a trăit în secolul XVII, o tânără care se îndrăgostise de un doge de aici şi care a aşternut pe hârtie poezii de dragoste pentru iubitul său. Nu ştim dacă dragostea i-a fost împărtăşită de doge, dar au rămas frumoasele ei versuri traduse şi în limba română.

Odată cu cucerirea Timişoarei de către austrieci, între zidurile cetăţii s-au dărâmat toate geamiile, moscheile şi băile turceşti, croindu-se bazele oraşului modern. Şi pentru că în cetate s-au aşezat mii de soldaţi austrieci, canalizarea era inexistentă, iar apa insuficientă, s-a dat ordinul de construire a.. unei fabrici de bere, astfel că, la 1 ianuarie 1718, militarii austrieci din Timişoara au început să bea bere în loc de apă.

”Primul ‘export’ de Renaştere italiană a fost adus până la Timişoara de comitele de Timiş, Filippo Scolari. Singurul brand din România care are 300 de ani este fabrica de Bere, înfiinţată în 1718. Şi tot atunci s-a pus în funcţie prima maşina hidraulică ce scotea apa din Bega şi o aducea pe conducte până la fântâni (din ordinul guvernatorului Florimund de Mercy, 1827-1832, n.r.), fiind prima canalizare a oraşului. Când a vizitat Timişoara, împăratul Iosif al II-lea a întrebat ce face cetatea dacă va fi asediată, pentru că apa nu era bună de băut. În 1849 chiar s-a întâmplat acest lucru, când armata maghiară aştepta să cedeze cetatea pentru că nu mai aveau apă. Cei din cetate au scos însă apa din fântâni cu disperare şi, după câteva zile, apa a devenit potabilă şi au rezistat”, relatează Ioan Haţegan.

În albumul premierelor timişorene de secol XVIII, el aminteşte unele de operă, dar şi prima geometrie noneuclidiană din lume, ce-i aparţine lui Bolyai Janos, zămislită în Timişoara.

”În 1728, pe Canalul Bega a apărut prima corabie cu care se putea merge de la Făget până la vărsarea în Tisa. Canalul a fost săpat de două ori, iar locuitorii români şi sârbi de pe districtele din jurul Begheiului au fost obligaţi la robotă cu săptămâna, cu căruţa, cu sapa, cu lopata, fiecare cu ce avea; erau plătiţi cu doi creiţari şi cu o bucată de pâine. Aşa s-a făcut Canalul Bega”, spune istoricul.

O altă poveste relatată de medievalistul timişorean se naşte din cea mai mare epidemie de ciumă care aproape a înjumătăţit populaţia oraşului şi în memoria căreia a fost ridicat Monumentul Ciumei, din Piaţa Unirii.

”În 1738 – 1739 a fost cea mai mare epidemie de ciumă din istoria oraşului, când, din cinci mii de locuitori, peste o mie au murit, peste altă mie s-au îmbolnăvit, dar au scăpat. Banatul era provincie imperială, iar printre funcţionarii imperiali era Jean de Jean (Johann) înnobilat, care s-a rugat bunului Dumnezeu într-o biserică să scape oraşul de ciumă că îi va oferi un monument cum oraşul nu avea. Soţia i-a murit de ciumă. În 1740, Johann şi-a luat concediu, a plecat la Viena şi a comandat celor mai buni sculptori vienezi o copie a monumentului din Viena. S-a căsătorit, iar după luna de miere, s-a făcut statuia şi, cu corabia pe Bega, a fost adusă la Timişoara. Noua lui soţie stătea în Palatul Dejan (Casa Scherter), statuia a fost donată oraşului, a fost sfinţită de episcopul catolic, iar când contesa a vrut să construiască mai apoi Casa Mocioni (dispărută azi) statuia a fost remontată în Piaţa Unirii, unde a rămas şi astăzi”, spune Ioan Haţegan, cercetător ştiinţific al Academiei Române-Filiala Timişoara,.

Turiştii care vor vizita Timişoara în 2021 vor afla că numărul premierelor, mai ales în lumea operei şi a teatrului, a crescut foarte mult în secolul XIX, când comandantul cetăţii era mai puternic decât primarul, iar istoricul Haţegan mărturiseşte că şi-ar dori să fi trăit în acele vremuri „aspre” din punct de vedere social.

”La Banca Italiană (din actuala Piaţă a Libertăţii, n.r.) era corpul de gardă, iar în faţă erau două tunuri care, în caz de ceva, erau urcate pe ziduri. Dacă primarul decidea ceva, iar comandantul cetăţii spunea nu, rămânea interzis şi trebuia să execuţi ce spunea comandantul, ca stăpân de casă. Nu aş fi vrut să fiu proprietar de casă în Timişoara secolului al XVIII-lea. La colţ trebuia să pui o faclă cu untură, care să lumineze toată noaptea, trebuia să ai la intrarea în casă butoi cu nisip în funcţie de mărimea casei, trebuia să ai panou de pază contra incendiilor şi să-ţi plăteşti dările la timp. Dacă nu făceai asta, erai dus la corpul de gardă şi ‘înmuiat’ cu patul puştilor. Şi au păţit-o mulţi, încât mergeau acasă şi plăteau”, spune Haţegan.

Iluminismul şi-a revărsat din plin harul asupra oraşului, oamenii au învăţat să trăiască împreună. Timişoara multietnică de astăzi este rezultatul faptului că aici trăiesc multe naţii care nu au avut niciodată vreun război între ele sau între religii.

”Când în Apusul Europei se băteau în războaie, aici oamenii au învăţat să trăiască împreună. După 1860, un om care a vrut să rămână anonim a scris o carte, în cinci limbi, cu textele cântecelor de la petrecerile din Timişoara şi remarca în prefaţa sa: ‘toţi cunoaştem melodiile, dar dacă merg într-o casă de neamţ, o cânt în nemţeşte, ungureşte, sârbeşte, româneşte şi idiş”, pentru că erau foarte mulţi evrei. Un asemenea nivel de toleranţă nu se găseşte decât în rare zone ale Europei”, explică Ioan Haţegan.

Evantaiul celor peste 1001 de premiere timişorene mai cuprinde prima stradă asfaltată din România (1895), primul tramvai cu cai, apoi cel electric, iluminatul public cu gaz, fabrica de ţigarete, primul proiect pe baza căruia s-a construit ulterior Canalul Dunăre-Marea Neagră, primul Tratat de sudură (1937) şi maşina de sudat şine de cale ferată şi de tramvai ale lui Corneliu Miklosi, calculatorul electronic MECIPT cu primul program pentru calculator din ţară, făcut la Universitatea de Vest Timişoara (1957) ori primii detergenţi din România.

Iar cei interesaţi vor desluşi şi paradoxul că, deşi oraşul este aşezat pe Bega, se numeşte Timişoara şi nu Begaşoara.

”Râul Bega s-a numit până în anul 1728 Timişul Mic, iar de aici a venit şi numele cetăţii Timişoara, iar terminaţia ‘-şoara’ este echivalentă cu ‘-var’, astfel că Temesvar a devenit Timişoara. Când râul a devenit navigabil, a fost botezat oficial Bega”, explică Haţegan.

AGERPRES

Administrație

Podul Solventul – primul pod construit la Timișoara, după Revoluție

Publicat

pe

Primăria Timișoara aduce în faza de contractare fonduri de peste 130 de milioane de lei pentru două proiecte esențiale de mobilitate urbană: construcția unui nou pod peste Bega, în zona Solventul, și reconstrucția Podului Iuliu Maniu (Muncii), de la fosta Fabrică de Țigări.

Primarul Dominic Fritz a înaintat Consiliului Local propunerea de contractare a finanțărilor.

„Continuăm dezvoltarea sănătoasă a Timișoarei. Atragem bani europeni pentru nevoile reale ale orașului și investim în proiecte care cresc calitatea vieții. Toți acești bani înseamnă și susținere pentru economia locală: firmele construiesc, livrează echipamente, susțin și creează locuri de muncă. Asta înseamnă dezvoltare reală: infrastructură modernă și o economie vie”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Primul pod construit peste Bega după Revoluție

Podul Solventul va lega strada Gării de bulevardul Dâmbovița și va completa Inelul IV de circulație. Este primul pod nou construit peste Bega după 1989. Va avea linie dublă de tramvai, piste de biciclete, trotuare largi și acces pietonal cu lift. Obiectivul este reducerea traficului greu din cartierele centrale și promovarea transportului verde, cu tramvaiul și bicicleta.

Valoarea totală a investiției este de 134 milioane de lei, din care aproximativ 93 de milioane sunt finanțare europeană. Contribuția municipalității acoperă cofinanțarea de 2% și cheltuielile neeligibile și se ridică la 42 de milioane de lei.

Demolare și reconstrucție la Podul Iuliu Maniu

Podul Iuliu Maniu, construit în 1978, va fi demolat și reconstruit. Noul pod va avea două benzi pe sens, trotuare și piste pentru biciclete, pentru o circulație mai sigură și mai fluentă. Licitația este în faza de evaluare a ofertelor, iar în această vară se estimează semnarea contractului de execuție, astfel încât lucrările să poată începe.

Proiectul are o valoare totală de peste 49 milioane lei, din care 38 milioane reprezintă finanțare europeană, iar aproape 12 milioane lei provin din bugetul local.

Proiectul „C9B – Inelul IV Vest: conexiunea Str. Gării – Bd. Dâmbovița”, ce include podul Solventul, și proiectul de reabilitare a Podului Iuliu Maniu (Muncii) au fost depuse pentru finanțare prin în cadrul Programului Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă. Ambele au fost avizate pentru contractare. După aprobarea contractării în Consiliul Local, contractele de finanțare vor putea fi semnate cu ADR Vest.

Citeste mai mult

Administrație

Cinci conducte mari de termoficare vor fi înlocuite, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara continuă modernizarea rețelei de termoficare, pentru a reduce pierderile de căldură și emisiile poluante, a scădea costurile și a asigura un sistem mai eficient pentru timișoreni.

După ce, în 2024, a obținut o finanțare europeană nerambursabilă record pentru înlocuirea a peste 13 km de conducte, municipalitatea avansează cu următoarele etape ale proiectului.

Loturile 2, 3 și 4, care cumulează 4,835 km de rețea termică primară, vor fi reabilitate cu o investiție totală estimată la peste 40 de milioane de lei, din bugetul local.

„Aceste lucrări sunt parte a unui efort constant de investiții, unele cu fonduri europene, altele cu bani de la bugetul local. Ne concentrăm pe modernizarea rețelei de termoficare pentru a oferi timișorenilor un sistem mai eficient și mai curat. Înlocuim conductele mâncate de timp, care pierd căldură și generează costuri mari, cu unele noi care cresc performanța sistemului și reduc poluarea”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Proiectul „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană etapa III” se află în etapa de aprobare a studiului de fezabilitate de către Consiliul Local.

Investiția include înlocuirea conductelor vechi cu țevi preizolate, modernizarea căminelor termice, montarea de vane noi de secționare și racord, implementarea unui sistem de monitorizare a izolației și execuția unor lucrări de construcții conexe, precum cămine și puncte fixe.

În total, pentru cele trei loturi, municipalitatea va reabilita:

  • 1,2 km de rețea în cadrul Lotului 2, cu o valoare estimată de 7,8 milioane lei cu TVA;
  • 1,3 km în cadrul Lotului 3, cu o valoare de 9,67 milioane lei cu TVA;
  • 2,3 km în cadrul Lotului 4, investiție estimată la 22,78 milioane lei cu TVA.

Investiția urmărește creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare prin înlocuirea conductelor vechi cu țevi preizolate, dotate cu sisteme moderne de detectare a avariilor. Acest tip de rețea reduce semnificativ pierderile de căldură, consumul de combustibil și emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind totodată la scăderea costurilor de întreținere, creșterea fiabilității și asigurarea unui confort termic mai bun pentru consumatori.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Locale

Cod galben de caniculă, la Timișoara. Unde sunt cele 5 puncte de prim ajutor din oraș

Publicat

pe

Meteorologii au emis o atenţionare cod galben de caniculă și disconfort termic, în intervalul 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10.00 în Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei şi în Dobrogea continentală.

Se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse între 34 şi 38 de grade. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

În Timișoara funcționează 5 puncte de prim ajutor, special pregătite pentru perioadele caniculare, unde cetățenii pot găsi apă și un loc răcoros, plus personal medical.

Acestea sunt la:

  • Poșta 1 – Bd. Revoluției din 1989 nr. 2
  • Opera – Piața Victoriei
  • Poșta 5 – Str. 1 Decembrie nr. 90
  • Piața Iosefin
  • Piața Badea Cârțan

Program: zilnic, între 10:00 – 18:00

Recomandările medicilor

Pentru protejarea sănătăţii, specialiştii recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11.00-18.00, consumul de lichide, în special de apă, minimum doi litri pe zi, o alimentaţie echilibrată, care să conţină şi legume sau fructe proaspete (roşii, castraveţi, pepene), supe şi iaurturi (un pahar de iaurt produce acelaşi grad de hidratare ca şi un pahar cu apă), dar şi adaptarea ţinutelor la temperaturile de afară. Este de preferat folosirea de îmbrăcămite din materiale naturale, cu o croială lejeră, în culori deschise sau alb.

În perioadele de caniculă, se recomandă reducerea consumului de băuturi care au un conţinut ridicat de cofeină sau zahăr pentru că acestea au efect diuretic. Este recomandat să se evite consumul de alcool în exces.

Pe timpul zilei, când soarele este arzător, se recomandă, pe cât posibil, evitarea efortului în aer liber. În cazul celor care sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea în spaţii deschise, se recomandă creşterea consumului de lichide şi utilizarea unui echipament de protecţie menit să ferească pielea şi capul de căldura excesivă.

Pentru scăderea temperaturii corpului este foarte util să se facă duşuri călduţe, iar pielea să fie lăsată să se usuce natural, fără folosirea prosopului şi aplicarea de creme cu efect hidratant mai ales după expunerea la soare.

În cazul sugarilor, se recomandă alăptarea la cererea bebeluşului, cu necesitatea ca mama să se hidrateze corespunzător. În ceea ce priveşte copiii aflaţi în tabere, se recomandă asigurarea cazării în spaţii corespunzătoare, atenţie deosebită la alimentaţia acestora, iar acolo unde este cazul, supravegherea în permanenţă a copiilor care doresc să se scalde.

În acelaşi timp, specialiştii le recomandă persoanelor cu afecţiuni cronice să se asigure că urmează cu stricteţe tratamentul prescris de medic pentru bolile de care suferă, să îşi creeze un ambient menit să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului, să nu iasă din casă decât la nevoie, dimineaţa devreme şi seara după ce a trecut „arşiţa”, să păstreze legătura cu medicul curant iar, la nevoie, dacă starea de sănătate li se înrăutăţeşte, să ceară ajutor specializat.

Spaţiile închise trebuie aerisite mai ales la primele ore ale dimineţii, iar ulterior ferestrele în care bate soarele trebuie acoperite cu draperii. De asemenea, aerul condiţionat nu trebuie setat pe o temperatură prea scăzută pentru că apare riscul de şoc termic, iar pentru un plus de confort este recomandată şi folosirea umidificatoarelor.
Nerespectarea măsurilor de protecţie împotriva caniculei poate duce la deshidratare şi insolaţie. Ambele se manifestă prin creşterea temperaturii pielii, senzaţie de disconfort generalizat, cu dureri de cap, frisoane, ameţeală, greaţă, vomă şi pot ajunge, în cazuri grave, până la pierderea cunoştintei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite