Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

„Descoperă Timișoara“ – proiect pentru promovarea premierelor orașului

Publicat

pe

Timişoara, Capitala Europeană a Culturii, îşi va întâmpina, în 2021 turiştii cu cele mai frumoase legende despre locuri şi oamenii locului.

Istoricul cercetător Ioan Haţegan şi muzicologul Luciana Ianculescu au demarat recent proiectul ”Descoperă Timişoara”, în cadrul căruia şi-au propus să ridice praful veacurilor şi să le ofere timişorenilor şi turiştilor legende de dincolo de ferestrele închise ale oraşului, descoperiri ale oamenilor de ştiinţă care au trăit aici şi poveşti pe urma paşilor unor oameni de aleasă cultură universală, care şi-au lăsat amprenta asupra cetăţii. Iar cunoscutul inventator Remi Rădulescu a înregistrat la OSIM marca pentru înfiinţarea unui Muzeu al premierelor timişorene, bănăţene, naţionale şi mondiale, care va porni cu cel puţin 250 dintre aceste premiere.

Timişoara este fortăreaţa asaltată de sute de ori, dar care nu s-a lăsat cucerită decât de două ori, în vara anului 1552, când seceta a uscat mlaştinile dimprejur, iar otomanii s-au putut apropia dându-i lovitura de graţie prin distrugerea turnului de apă, secerând multe vieţi ale locuitorilor din cetate şi în 1716, când cetatea a fost eliberată de sub turci de către prinţul Eugeniu de Savoya, moment din care a început modernizarea, sub semnul Iluminismului european.

”Descoperim Timişoara? Încercăm, pentru că există o mare sete de cunoaştere a timişorenilor pentru istoria oraşului, cultura, personalităţile lui, şi despre cele peste 1001 premiere, câte am notat eu în 2011, dar, de atunci, s-au mai adăugat premiere în plan european şi chiar mondial.

Numărul acestor premiere creşte progresiv în secolul XIX şi explodează în sec XX, în a cărui primă jumătate au fost premiere ale dascălilor de la Politehnică, fotbal, oină, handbal şi alte sporturi la care Timişoara deţine premiere în România şi nu numai, în a doua jumătate a sec XX, în contextul industrializării foarte multe lucruri care au completat acest album. După 1990, a avut loc o adevărată explozie de premiere care au completat această situaţie. Timişoara este un oraş viu, activ şi numărul lucrurilor bune care se întâmplă şi se vor întâmpla va creşte mereu”, relatează pentru AGERPRES Ioan Haţegan.

Salba premierelor însoţite de legende depănate de cercetătorul medievalist începe cu singura poetă otomană de pe teritoriul României, a cărei operă s-a păstrat şi care a fost o turcoaică ce a trăit în secolul XVII, o tânără care se îndrăgostise de un doge de aici şi care a aşternut pe hârtie poezii de dragoste pentru iubitul său. Nu ştim dacă dragostea i-a fost împărtăşită de doge, dar au rămas frumoasele ei versuri traduse şi în limba română.

Odată cu cucerirea Timişoarei de către austrieci, între zidurile cetăţii s-au dărâmat toate geamiile, moscheile şi băile turceşti, croindu-se bazele oraşului modern. Şi pentru că în cetate s-au aşezat mii de soldaţi austrieci, canalizarea era inexistentă, iar apa insuficientă, s-a dat ordinul de construire a.. unei fabrici de bere, astfel că, la 1 ianuarie 1718, militarii austrieci din Timişoara au început să bea bere în loc de apă.

”Primul ‘export’ de Renaştere italiană a fost adus până la Timişoara de comitele de Timiş, Filippo Scolari. Singurul brand din România care are 300 de ani este fabrica de Bere, înfiinţată în 1718. Şi tot atunci s-a pus în funcţie prima maşina hidraulică ce scotea apa din Bega şi o aducea pe conducte până la fântâni (din ordinul guvernatorului Florimund de Mercy, 1827-1832, n.r.), fiind prima canalizare a oraşului. Când a vizitat Timişoara, împăratul Iosif al II-lea a întrebat ce face cetatea dacă va fi asediată, pentru că apa nu era bună de băut. În 1849 chiar s-a întâmplat acest lucru, când armata maghiară aştepta să cedeze cetatea pentru că nu mai aveau apă. Cei din cetate au scos însă apa din fântâni cu disperare şi, după câteva zile, apa a devenit potabilă şi au rezistat”, relatează Ioan Haţegan.

În albumul premierelor timişorene de secol XVIII, el aminteşte unele de operă, dar şi prima geometrie noneuclidiană din lume, ce-i aparţine lui Bolyai Janos, zămislită în Timişoara.

”În 1728, pe Canalul Bega a apărut prima corabie cu care se putea merge de la Făget până la vărsarea în Tisa. Canalul a fost săpat de două ori, iar locuitorii români şi sârbi de pe districtele din jurul Begheiului au fost obligaţi la robotă cu săptămâna, cu căruţa, cu sapa, cu lopata, fiecare cu ce avea; erau plătiţi cu doi creiţari şi cu o bucată de pâine. Aşa s-a făcut Canalul Bega”, spune istoricul.

O altă poveste relatată de medievalistul timişorean se naşte din cea mai mare epidemie de ciumă care aproape a înjumătăţit populaţia oraşului şi în memoria căreia a fost ridicat Monumentul Ciumei, din Piaţa Unirii.

”În 1738 – 1739 a fost cea mai mare epidemie de ciumă din istoria oraşului, când, din cinci mii de locuitori, peste o mie au murit, peste altă mie s-au îmbolnăvit, dar au scăpat. Banatul era provincie imperială, iar printre funcţionarii imperiali era Jean de Jean (Johann) înnobilat, care s-a rugat bunului Dumnezeu într-o biserică să scape oraşul de ciumă că îi va oferi un monument cum oraşul nu avea. Soţia i-a murit de ciumă. În 1740, Johann şi-a luat concediu, a plecat la Viena şi a comandat celor mai buni sculptori vienezi o copie a monumentului din Viena. S-a căsătorit, iar după luna de miere, s-a făcut statuia şi, cu corabia pe Bega, a fost adusă la Timişoara. Noua lui soţie stătea în Palatul Dejan (Casa Scherter), statuia a fost donată oraşului, a fost sfinţită de episcopul catolic, iar când contesa a vrut să construiască mai apoi Casa Mocioni (dispărută azi) statuia a fost remontată în Piaţa Unirii, unde a rămas şi astăzi”, spune Ioan Haţegan, cercetător ştiinţific al Academiei Române-Filiala Timişoara,.

Turiştii care vor vizita Timişoara în 2021 vor afla că numărul premierelor, mai ales în lumea operei şi a teatrului, a crescut foarte mult în secolul XIX, când comandantul cetăţii era mai puternic decât primarul, iar istoricul Haţegan mărturiseşte că şi-ar dori să fi trăit în acele vremuri „aspre” din punct de vedere social.

”La Banca Italiană (din actuala Piaţă a Libertăţii, n.r.) era corpul de gardă, iar în faţă erau două tunuri care, în caz de ceva, erau urcate pe ziduri. Dacă primarul decidea ceva, iar comandantul cetăţii spunea nu, rămânea interzis şi trebuia să execuţi ce spunea comandantul, ca stăpân de casă. Nu aş fi vrut să fiu proprietar de casă în Timişoara secolului al XVIII-lea. La colţ trebuia să pui o faclă cu untură, care să lumineze toată noaptea, trebuia să ai la intrarea în casă butoi cu nisip în funcţie de mărimea casei, trebuia să ai panou de pază contra incendiilor şi să-ţi plăteşti dările la timp. Dacă nu făceai asta, erai dus la corpul de gardă şi ‘înmuiat’ cu patul puştilor. Şi au păţit-o mulţi, încât mergeau acasă şi plăteau”, spune Haţegan.

Iluminismul şi-a revărsat din plin harul asupra oraşului, oamenii au învăţat să trăiască împreună. Timişoara multietnică de astăzi este rezultatul faptului că aici trăiesc multe naţii care nu au avut niciodată vreun război între ele sau între religii.

”Când în Apusul Europei se băteau în războaie, aici oamenii au învăţat să trăiască împreună. După 1860, un om care a vrut să rămână anonim a scris o carte, în cinci limbi, cu textele cântecelor de la petrecerile din Timişoara şi remarca în prefaţa sa: ‘toţi cunoaştem melodiile, dar dacă merg într-o casă de neamţ, o cânt în nemţeşte, ungureşte, sârbeşte, româneşte şi idiş”, pentru că erau foarte mulţi evrei. Un asemenea nivel de toleranţă nu se găseşte decât în rare zone ale Europei”, explică Ioan Haţegan.

Evantaiul celor peste 1001 de premiere timişorene mai cuprinde prima stradă asfaltată din România (1895), primul tramvai cu cai, apoi cel electric, iluminatul public cu gaz, fabrica de ţigarete, primul proiect pe baza căruia s-a construit ulterior Canalul Dunăre-Marea Neagră, primul Tratat de sudură (1937) şi maşina de sudat şine de cale ferată şi de tramvai ale lui Corneliu Miklosi, calculatorul electronic MECIPT cu primul program pentru calculator din ţară, făcut la Universitatea de Vest Timişoara (1957) ori primii detergenţi din România.

Iar cei interesaţi vor desluşi şi paradoxul că, deşi oraşul este aşezat pe Bega, se numeşte Timişoara şi nu Begaşoara.

”Râul Bega s-a numit până în anul 1728 Timişul Mic, iar de aici a venit şi numele cetăţii Timişoara, iar terminaţia ‘-şoara’ este echivalentă cu ‘-var’, astfel că Temesvar a devenit Timişoara. Când râul a devenit navigabil, a fost botezat oficial Bega”, explică Haţegan.

AGERPRES

Locale

ATENȚIE! Campanie pentru depistarea terenurilor cu ambrozie, la Timișoara

Publicat

pe

Municipiul Timișoara acționează pentru combaterea ambroziei – o plantă invazivă cu impact asupra sănătății publice. Direcția Generală a Poliției Locale a efectuat controale pe teren, în urma cărora s-a constatat prezența sau posibila prezență a unor focare de ambrozie pe terenuri deținute de persoane fizice sau juridice.

Au fost întocmite 383 de somații, care sunt comunicate proprietarilor până la data de 5 iunie 2025, termen prevăzut de legislație. De asemenea, terenurile municipalității sunt monitorizate de către serviciile de specialitate. Timișorenii pot semnala prezența ambroziei la adresa primariatm@primariatm.ro sau la dispeceratul Poliției Locale.

Persoanele fizice și juridice au obligația de a efectua lucrări de combatere a ambroziei. Nerespectarea acestor obligații legale atrage sancțiuni:

  • amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru persoane fizice,
  • amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru persoane juridice.

Lucrările de combatere a ambroziei trebuie realizate de proprietarii sau deținătorii de terenuri până la data de 30 iunie, înainte ca planta să înflorească.

În perioada următoare, municipalitatea va demara campania de conștientizare cu privire la efectele negative ale acestei plante asupra sănătății populației. Ambrozia este o plantă cu polen extrem de alergen, responsabilă pentru numeroase probleme respiratorii în perioada iunie–octombrie.

Se răspândește rapid pe terenuri virane, spații verzi neîngrijite, șantiere sau chiar în curțile locuințelor. Cu un potențial enorm de răspândire, planta produce peste 3.000 de semințe anual. În condiții de secetă și temperaturi ridicate, planta emite o cantitate dublă de polen, care poate fi transportat de vânt pe distanțe de până la 200 km.

Citeste mai mult

Locale

Sediul central al Poștei din Timișoara, prădat! Doi bărbați au furat 16 saci cu 10 milioane de lei

Publicat

pe

Doi bărbaţi au fost arestați duminică după ce au fost prinși că au furat 16 saci cu 10 milioane de lei, de la sediul central al Poştei Române din Timişoara.

Cei doi au fost prinşi în urma unui control de rutină al poliţiştilor.

„La data de 31 mai 2025, poliţiştii Biroului Drumuri Naţionale şi Europene din cadrul Serviciului Rutier Timiş, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu în baza Planului de Acţiune privind verificarea autovehiculelor înmatriculate în alte state, au observat pe strada Nicolae Titulescu din municipiul Timişoara, un autovehicul care, la vederea echipajului de poliţie, ar fi efectuat un viraj brusc şi nejustificat către dreapta.  Poliţiştii au pornit în urmărirea autovehiculului, reuşind blocarea acestuia pe strada Anton Seiller. În momentul opririi, din autoutilitară au coborât doi bărbaţi, care au încercat să fugă de la faţa locului. În urma intervenţiei prompte a poliţiştilor, conducătorul auto, respectiv un bărbat de 36 de ani, a fost prins, imobilizat şi încătuşat”, a comunicat IPJ Timiş.

După verificările efectuate în baza de date, a rezultat faptul că plăcuţele de înmatriculare ale autovehiculului, eliberate de autorităţile franceze, aparţineau unui alt autoturism iar în interiorul autoutilitarei au fost descoperiţi 16 saci de culoare albă conţinând sume considerabile de bani.

Investigaţiile ulterioare au confirmat faptul că banii ar proveni dintr-un furt comis la sediul central al Poştei Române din Timişoara, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 10 milioane de lei. Cauza a fost preluată de către Serviciul de Investigaţii Criminale, cercetările efectuându-se sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş.

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale continuă cercetările, în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor circumstanţelor producerii evenimentului.

Compania Națională Poșta Română a transmis că distribuirea pensiilor se va face fără probleme.

„Incidentul a avut loc în dimineaţa zilei de 31 mai a.c., nepunând în pericol în niciun fel distribuirea pensiilor şi prestaţiilor sociale începând de mâine, 2 iunie a.c. Ne asigurăm toţi beneficiarii că vor primi toate pensiile şi prestaţiile sociale la timp, atât la nivel naţional, cât şi în Timişoara”, a anunţat compania.

Foto: Poliția Română

Citeste mai mult

Locale

„Cireșar“. Spectacole, animatori, muzică, de 1 iunie, la Timișoara

Publicat

pe

Pe parcursul a două zile, Parcul Copiilor din Timișoara se va transforma într-un spațiu de poveste, plin de culoare, joc și creativitate.

Evenimentul „Cireșar“ va aduce împreună artiști, animatori, meșteri și copii de toate vârstele într-o atmosferă caldă și vibrantă, în 31 mai 2025 și 1 iunie 2025, între orele 10.00 și 20.00.

Vizitatorii vor putea participa la ateliere creative de pictură pe ceramică, modelaj, bricolaj sau construcții din lemn, iar pe aleile parcului vor întâlni personaje de poveste, statui vivante și spectacole interactive de animație stradală.

Scenele vor găzdui spectacole de teatru pentru copii, momente muzicale și reprezentații artistice pline de emoție.

Anul acesta, a fost pregătită o surpriză inedită: „Plaja din oraș”, un loc de relaxare și distracție potrivit pentru toate vârstele!

PROGRAM

Sâmbătă, 31 mai, Parcul copiilor, Amfiteatru

11:00 – Zumba for Kids

12:00 – Spuma Light Party

17:00 – „Aventuri din deșertul Sahara” – spectacol de teatru pentru copii

20:00 – Cinema: „Vulpea și iepurașul salvează pădurea”

Duminică, 1 iunie, Parcul copiilor, Amfiteatru

11:00 – 18:00 – Radio Vacanța: muzică, jocuri și distracție pe tot parcursul zilei

12:00 – Spuma Light Party

20:00 – Cinema: „Flow” – un film premiat și aplaudat internațional

Intrarea este liberă.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite