Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

„Descoperă Timișoara“ – proiect pentru promovarea premierelor orașului

Publicat

acum 7 ani

pe

Timişoara, Capitala Europeană a Culturii, îşi va întâmpina, în 2021 turiştii cu cele mai frumoase legende despre locuri şi oamenii locului.

Istoricul cercetător Ioan Haţegan şi muzicologul Luciana Ianculescu au demarat recent proiectul ”Descoperă Timişoara”, în cadrul căruia şi-au propus să ridice praful veacurilor şi să le ofere timişorenilor şi turiştilor legende de dincolo de ferestrele închise ale oraşului, descoperiri ale oamenilor de ştiinţă care au trăit aici şi poveşti pe urma paşilor unor oameni de aleasă cultură universală, care şi-au lăsat amprenta asupra cetăţii. Iar cunoscutul inventator Remi Rădulescu a înregistrat la OSIM marca pentru înfiinţarea unui Muzeu al premierelor timişorene, bănăţene, naţionale şi mondiale, care va porni cu cel puţin 250 dintre aceste premiere.

Timişoara este fortăreaţa asaltată de sute de ori, dar care nu s-a lăsat cucerită decât de două ori, în vara anului 1552, când seceta a uscat mlaştinile dimprejur, iar otomanii s-au putut apropia dându-i lovitura de graţie prin distrugerea turnului de apă, secerând multe vieţi ale locuitorilor din cetate şi în 1716, când cetatea a fost eliberată de sub turci de către prinţul Eugeniu de Savoya, moment din care a început modernizarea, sub semnul Iluminismului european.

”Descoperim Timişoara? Încercăm, pentru că există o mare sete de cunoaştere a timişorenilor pentru istoria oraşului, cultura, personalităţile lui, şi despre cele peste 1001 premiere, câte am notat eu în 2011, dar, de atunci, s-au mai adăugat premiere în plan european şi chiar mondial.

Numărul acestor premiere creşte progresiv în secolul XIX şi explodează în sec XX, în a cărui primă jumătate au fost premiere ale dascălilor de la Politehnică, fotbal, oină, handbal şi alte sporturi la care Timişoara deţine premiere în România şi nu numai, în a doua jumătate a sec XX, în contextul industrializării foarte multe lucruri care au completat acest album. După 1990, a avut loc o adevărată explozie de premiere care au completat această situaţie. Timişoara este un oraş viu, activ şi numărul lucrurilor bune care se întâmplă şi se vor întâmpla va creşte mereu”, relatează pentru AGERPRES Ioan Haţegan.

Salba premierelor însoţite de legende depănate de cercetătorul medievalist începe cu singura poetă otomană de pe teritoriul României, a cărei operă s-a păstrat şi care a fost o turcoaică ce a trăit în secolul XVII, o tânără care se îndrăgostise de un doge de aici şi care a aşternut pe hârtie poezii de dragoste pentru iubitul său. Nu ştim dacă dragostea i-a fost împărtăşită de doge, dar au rămas frumoasele ei versuri traduse şi în limba română.

Odată cu cucerirea Timişoarei de către austrieci, între zidurile cetăţii s-au dărâmat toate geamiile, moscheile şi băile turceşti, croindu-se bazele oraşului modern. Şi pentru că în cetate s-au aşezat mii de soldaţi austrieci, canalizarea era inexistentă, iar apa insuficientă, s-a dat ordinul de construire a.. unei fabrici de bere, astfel că, la 1 ianuarie 1718, militarii austrieci din Timişoara au început să bea bere în loc de apă.

”Primul ‘export’ de Renaştere italiană a fost adus până la Timişoara de comitele de Timiş, Filippo Scolari. Singurul brand din România care are 300 de ani este fabrica de Bere, înfiinţată în 1718. Şi tot atunci s-a pus în funcţie prima maşina hidraulică ce scotea apa din Bega şi o aducea pe conducte până la fântâni (din ordinul guvernatorului Florimund de Mercy, 1827-1832, n.r.), fiind prima canalizare a oraşului. Când a vizitat Timişoara, împăratul Iosif al II-lea a întrebat ce face cetatea dacă va fi asediată, pentru că apa nu era bună de băut. În 1849 chiar s-a întâmplat acest lucru, când armata maghiară aştepta să cedeze cetatea pentru că nu mai aveau apă. Cei din cetate au scos însă apa din fântâni cu disperare şi, după câteva zile, apa a devenit potabilă şi au rezistat”, relatează Ioan Haţegan.

În albumul premierelor timişorene de secol XVIII, el aminteşte unele de operă, dar şi prima geometrie noneuclidiană din lume, ce-i aparţine lui Bolyai Janos, zămislită în Timişoara.

”În 1728, pe Canalul Bega a apărut prima corabie cu care se putea merge de la Făget până la vărsarea în Tisa. Canalul a fost săpat de două ori, iar locuitorii români şi sârbi de pe districtele din jurul Begheiului au fost obligaţi la robotă cu săptămâna, cu căruţa, cu sapa, cu lopata, fiecare cu ce avea; erau plătiţi cu doi creiţari şi cu o bucată de pâine. Aşa s-a făcut Canalul Bega”, spune istoricul.

O altă poveste relatată de medievalistul timişorean se naşte din cea mai mare epidemie de ciumă care aproape a înjumătăţit populaţia oraşului şi în memoria căreia a fost ridicat Monumentul Ciumei, din Piaţa Unirii.

”În 1738 – 1739 a fost cea mai mare epidemie de ciumă din istoria oraşului, când, din cinci mii de locuitori, peste o mie au murit, peste altă mie s-au îmbolnăvit, dar au scăpat. Banatul era provincie imperială, iar printre funcţionarii imperiali era Jean de Jean (Johann) înnobilat, care s-a rugat bunului Dumnezeu într-o biserică să scape oraşul de ciumă că îi va oferi un monument cum oraşul nu avea. Soţia i-a murit de ciumă. În 1740, Johann şi-a luat concediu, a plecat la Viena şi a comandat celor mai buni sculptori vienezi o copie a monumentului din Viena. S-a căsătorit, iar după luna de miere, s-a făcut statuia şi, cu corabia pe Bega, a fost adusă la Timişoara. Noua lui soţie stătea în Palatul Dejan (Casa Scherter), statuia a fost donată oraşului, a fost sfinţită de episcopul catolic, iar când contesa a vrut să construiască mai apoi Casa Mocioni (dispărută azi) statuia a fost remontată în Piaţa Unirii, unde a rămas şi astăzi”, spune Ioan Haţegan, cercetător ştiinţific al Academiei Române-Filiala Timişoara,.

Turiştii care vor vizita Timişoara în 2021 vor afla că numărul premierelor, mai ales în lumea operei şi a teatrului, a crescut foarte mult în secolul XIX, când comandantul cetăţii era mai puternic decât primarul, iar istoricul Haţegan mărturiseşte că şi-ar dori să fi trăit în acele vremuri „aspre” din punct de vedere social.

”La Banca Italiană (din actuala Piaţă a Libertăţii, n.r.) era corpul de gardă, iar în faţă erau două tunuri care, în caz de ceva, erau urcate pe ziduri. Dacă primarul decidea ceva, iar comandantul cetăţii spunea nu, rămânea interzis şi trebuia să execuţi ce spunea comandantul, ca stăpân de casă. Nu aş fi vrut să fiu proprietar de casă în Timişoara secolului al XVIII-lea. La colţ trebuia să pui o faclă cu untură, care să lumineze toată noaptea, trebuia să ai la intrarea în casă butoi cu nisip în funcţie de mărimea casei, trebuia să ai panou de pază contra incendiilor şi să-ţi plăteşti dările la timp. Dacă nu făceai asta, erai dus la corpul de gardă şi ‘înmuiat’ cu patul puştilor. Şi au păţit-o mulţi, încât mergeau acasă şi plăteau”, spune Haţegan.

Iluminismul şi-a revărsat din plin harul asupra oraşului, oamenii au învăţat să trăiască împreună. Timişoara multietnică de astăzi este rezultatul faptului că aici trăiesc multe naţii care nu au avut niciodată vreun război între ele sau între religii.

”Când în Apusul Europei se băteau în războaie, aici oamenii au învăţat să trăiască împreună. După 1860, un om care a vrut să rămână anonim a scris o carte, în cinci limbi, cu textele cântecelor de la petrecerile din Timişoara şi remarca în prefaţa sa: ‘toţi cunoaştem melodiile, dar dacă merg într-o casă de neamţ, o cânt în nemţeşte, ungureşte, sârbeşte, româneşte şi idiş”, pentru că erau foarte mulţi evrei. Un asemenea nivel de toleranţă nu se găseşte decât în rare zone ale Europei”, explică Ioan Haţegan.

Evantaiul celor peste 1001 de premiere timişorene mai cuprinde prima stradă asfaltată din România (1895), primul tramvai cu cai, apoi cel electric, iluminatul public cu gaz, fabrica de ţigarete, primul proiect pe baza căruia s-a construit ulterior Canalul Dunăre-Marea Neagră, primul Tratat de sudură (1937) şi maşina de sudat şine de cale ferată şi de tramvai ale lui Corneliu Miklosi, calculatorul electronic MECIPT cu primul program pentru calculator din ţară, făcut la Universitatea de Vest Timişoara (1957) ori primii detergenţi din România.

Iar cei interesaţi vor desluşi şi paradoxul că, deşi oraşul este aşezat pe Bega, se numeşte Timişoara şi nu Begaşoara.

”Râul Bega s-a numit până în anul 1728 Timişul Mic, iar de aici a venit şi numele cetăţii Timişoara, iar terminaţia ‘-şoara’ este echivalentă cu ‘-var’, astfel că Temesvar a devenit Timişoara. Când râul a devenit navigabil, a fost botezat oficial Bega”, explică Haţegan.

AGERPRES

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Începe programul „Timișoara pentru TINEri“. Filme, teatru, ateliere creative, jocuri pentru tineri

Publicat

acum 11 ore

pe

24 aprilie 2025

de

Municipiul Timișoara continuă să sprijine participarea tinerilor la viața culturală a orașului printr-un program dedicat: „Timișoara pentru TINEri”, ediția a III-a. Evenimentele se desfășoară până în data de 2 mai 2025 – Ziua Națională a Tineretului – și sunt coordonate de Consiliul Consultativ al Tinerilor.

Programul cuprinde proiecții de film, piese de teatru, ateliere creative, jocuri de societate, evenimente outdoor și întâlniri educative – toate concepute pentru a încuraja inițiativa, dialogul și exprimarea artistică în rândul tinerilor.

24 aprilie

  • 12:00 | Podul de Fier: Competiție cu bărci Dragon pe Bega | organizator Clubul Sportiv Nautic Banatul
  • 18:00 | Bastion 1: ConnecTM – Expoziție de știința datelor și artă digitală | organizator FabLabs

25 aprilie

  • 18:00 | Cinema Victoria: Proiecția „Sfinte Cașcaval!”
  • 18:00 | Casa Tineretului: Seară de board games

26 aprilie

  • 16:00 | Casa Tineretului: Atelier Art Therapy
  • 17:00 | Piața Operei: Tur ghidat & treasure hunt | organizator Visit Timișoara
  • 19:00 | Casa Tineretului: Quiz Night
  • 20:00 | Cinema Victoria: Proiecția „Timing”

27 aprilie

  • 17:00 | Cinema Victoria: „Hoții de subiecte”

28 aprilie

  • 19:00 | Teatrul Maghiar: „Pericles”, regia Philip Parr

30 aprilie

  • 10:00 | Teatrul Maghiar: „Copiii mamei Badu” – spectacol nonverbal
  • 15:00 | Sala Capitol: Concert coral educativ
  • 19:00 | Teatrul Maghiar: „Sezon mort”, musical

1 mai

  • 19:30 | Teatrul German: „Șefele” de Werner Schwab

2 mai

  • 16:00 | Casa Tineretului: „Traseul Tânărului European”

Timișorenii interesați pot consulta lista completă a evenimentelor la următorul link: https://tineri.primariatm.ro

Municipiul Timișoara își asumă un rol activ în susținerea tinerilor și creează contextul pentru ca aceștia să se exprime, să se conecteze și să participe la modelarea orașului prin cultură.

Consiliului Consultativ al Tinerilor Municipiului Timișoara este o structură din care fac parte peste 20 de organizații de și pentru tineret, împreună cu mai multe instituții publice și private de cultură și de sport.

0
Citeste mai mult

Cultură

O nouă ediție a Festivalului Fanfarelor, la Timișoara

Publicat

acum o zi

pe

23 aprilie 2025

de

Duminică, 27 aprilie 2025, va avea loc Festivalul Fanfarelor, a 37-a ediție, care se va desfășura în cinci locații din Timișoara.

De la ora 16:00 a ultimei duminici de Prier, zece redutabile formații muzicale vor anima orașul în Piața Unirii, Strada E. Ungureanu, nr.1, Piața Victoriei – în fața Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Piața Victoriei – vis-a-vis de Catedrala Mitropolitană, intersecția străzilor Eugeniu de Savoya cu Vasile Alecsandri.

Cu un program divers, care abordează un repertoriu specific muzicii de fanfară, zeci de interpreți vor resuscita bucuria și spiritul de convivialitate al Banatului de altădată.

Vor participa în recital: Fanfara Blue Brass din Timișoara, Fanfara Bisericii Ortodoxe din Almaș, județul Arad, Fanfara Crișana Brass din Arad, Fanfara Societății Culturale „Doinitorii Carașului” din Mercina, sat Vărădia, județul Caraș-Severin, Fanfara Nadlačanka din Nădlac, județul Arad, Fanfara „Maranata” a Bisericii Penticostale din Ghiroda, Fanfara „Promenada” a Centrului Cultural Câmpia Turzii, Fanfara Banat Adventist Brass Band, județul Arad, Fanfara TM Harmony din Timișoara și Fanfara Petrești din judeșul Alba. Accesul publicului este liber.

Festivalul Fanfarelor este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Timiș, coordonată de managerul Liliana Laichici.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

0
Citeste mai mult

Internațional

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, va primi Premiul Timișoara pentru Valori Europene

Publicat

acum o zi

pe

23 aprilie 2025

de

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este laureata de anul acesta a Premiului Timișoara pentru Valori Europene, înființat de Municipiul Timișoara. Premiul îi va fi înmânat la Timișoara în cadrul unei ceremonii de gală, care va avea loc în data de 22 mai.

Premiul a fost atribuit de un juriu format din personalități de vârf ale corpului profesional românesc în diverse domenii. În desemnarea Excelenței Sale, juriul apreciază că prin leadership-ul său puternic și viziunea clară asupra unei Europe unite și reziliente, a demonstrat că politica poate fi un instrument de progres și speranță. Într-un moment de provocări majore pentru Europa, Roberta Metsola a avut un rol esențial în mobilizarea sprijinului european pentru Ucraina, promovând măsuri concrete de asistență umanitară și militară, dar și susținând integrarea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei. Juriul este impresionat de poziția fermă a Robertei Metsola de aliat de încredere al României în eforturile de aderare la spațiul Schengen, reafirmând constant că locul țării noastre este alături de celelalte state membre în această zonă de liberă circulație.

„Îi mulțumesc Președintei Parlamentului European că a acceptat premiul Timișoarei. Acest premiu e o recunoaștere a poziției ei ferme de apărătoare și promotoare a valorilor europene. Roberta Metsola a fost în prima linie a celor care au mobilizat sprijinul european atunci când Rusia a invadat Ucraina. S-a bătut pentru dreptul României de a fi în Schengen. Face parte din tânăra generație de politicieni europeni care crede în construcția europeană și în valorile care o definesc, și care zi de zi reclădește încrederea oamenilor în democrație și în instituții. O așteptăm la Timișoara, pentru a celebra împreună Europa”, a spus primarul Dominic Fritz, inițiatorul premiului și membru în juriu.

Juriul a fost unanim în alegerea Președintei Roberta Metsola: „O respect mult și pentru că este un președinte al Parlamentului European pragmatic, echilibrat și un campion al consensului” (ambasadoarea Simona Miculescu), „Roberta Metsola, un spirit veșnic tânăr în politica europeană. Remarcabile toate inițiativele în domeniul anticorupției și curajul de care a dat dovadă în orice împrejurare, integritatea și fermitatea” (judecătoarea Iulia Motoc), „O apreciez pe Roberta Metsola pentru curajul de a apăra o Uniune Europeană construită pe compromisuri, păstrându-și în același timp convingerile puternice. Este o inspirație” (dirijorul Cristian Măcelaru), „Acordarea Timișoara Award for European Values dnei Roberta Metsola se încarcă

în aceste zile cu o semnificație aparte. Premiul nostru este un semn de solidaritate, implicare și speranță că aceste valori vor învinge” (scriitoarea Adriana Babeți), „Roberta Metsola este cu doar două luni mai mare decât mine: 46 de ani. Dar ea a atins obiective pentru care altora le-ar trebui de două ori mai mulți ani” (regizoarea Anca Miruna Lăzărescu).

Premiului Timișoara pentru Valori Europene a fost înființat de către Municipiul Timișoara pentru a onora personalități recunoscute pe plan internațional care, cu determinare, curaj și creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul și în afara Uniunii Europene. Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut, pentru înmânarea premiului.

Membrii juriului sunt: Iulia Motoc (Haga), judecător al Curții Penale Internaționale; Cristian Măcelaru (Koeln), director muzical al Orchestrei Naționale a Franței; Simona Miculescu (Paris), ambasador, preşedinte al Conferinței generale a UNESCO; Anca Miruna Lăzărescu (Muenchen), regizoare și scenaristă; Adriana Babeți (Timișoara), scriitoare și critic literar; și Dominic Fritz, Primarul Timișoarei.

Evenimentul este organizat de Municipiul Timișoara prin Visit Timișoara, asociația de promovare a orașului, iar sponsor principal este compania PROFI.

Declarații ale membrilor juriului Premiului Timișoara pentru Valori Europene:

Simona Miculescu: „ Mă bucur că o vom onora pe Roberta Metsola, care are mai multe recorduri la activ – este cea mai tânără președinte al Parlamentului European, prima malteză și doar a treia femeie care ocupă această funcție. Domnia sa are la activ și recorduri de popularitate, pentru că farmecul și eficiența sa formidabilă lucrează deopotrivă asupra alegătorilor și a aleșilor: în 2024, la alegerile europene din Malta, a doborât recordul de voturi înregistrat vreodată, apoi, în Parlamentul European, a fost realeasă cu 95% din voturile exprimate. O respect mult și pentru că este un președinte al Parlamentului European pragmatic, echilibrat și un campion al consensului. Aștept cu plăcere să o celebrăm la Timișoara!”.

Iulia Motoc: „Roberta Metsola, un spirit veșnic tânăr în politica europeană. Remarcabile toate inițiativele în domeniul anticorupției și curajul de care a dat dovadă în orice împrejurare, integritatea și fermitatea cu care a impus importantul principiul al transparenței în Parlamentul European. Admirabile toate inițiativele ei în favoarea Moldovei, pe care o consideră o parte din familia europeană, Moldova așteptată cu brațele deschise în Uniunea Europeană”.

Cristian Măcelaru: „Cu o forță neclintită în promovarea drepturilor egale și a unei Europe mai incluzive și mai puternice, Roberta Metsola este alegerea perfectă pentru a primi Premiul Timișoara pentru Valori Europene. Eforturile ei constante de a lupta împotriva bigotismului și corupției, sprijinind în același timp agenda pro-europeană – nu ca un instrument de dominație, ci ca un catalizator al păcii pe un continent ale cărui identități culturale profunde formează o tapiserie bogată de viziuni diverse – reprezintă un exemplu remarcabil de urmat. O apreciez pe Roberta Metsola pentru curajul de a apăra o Uniune Europeană construită pe compromisuri, păstrându-și în același timp convingerile puternice. Este o inspirație să îi vedem devotamentul față de cauza noastră comună și iubirea pentru continentul pe care îl împărțim”.

Adriana Babeți: „Acordarea Timișoara Award for European Values doamnei Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, se încarcă în aceste zile cu o semnificație aparte. Premiul atestă atașamentul Timișoarei și al României pentru proiectul european, participarea efectivă la edificarea acestuia și la promovarea valorilor pe care el se construiește. Premiul nostru este un semn de solidaritate, implicare și speranță că aceste valori vor învinge”.

Anca Miruna Lăzărescu: „Roberta Metsola este cu doar două luni mai mare decât mine: 46 de ani – o vârstă minunată. Dar ea a atins obiective pentru care altora le-ar trebui de două ori mai mulți ani. Este cea mai tânără președintă a Parlamentului European, mamă a patru fii și luptă cu pasiune pentru valorile europene. Cuvintele ei – „Europa va supraviețui doar dacă încetăm să o considerăm un lucru de la sine înțeles” – m-au inspirat, alături de mulți alții, să nu luăm niciodată de-a gata realizările democratice din Europa. Niciodată!”

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite