Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă – în turul al doilea pentru Președinția României

Publicat

pe

UPDATE 1:

Autoritatea Electorală Permanentă a centralizat voturile înregistrate în peste 18.500 de secţii de votare, reprezentând 99% din totalul acestora, iar potrivit rezultatelor provizorii, Klaus Iohannis a obţinut 36,06% din voturile exprimate, Viorica Dăncilă – 23,56%, Dan Barna – 13,58% şi Mircea Diaconu – 9,12%.

La alegerile prezidenţiale de duminică, în ţară, au votat peste 8,6 milioane de alegători dintre cei înscrişi pe listele electorale permanente, reprezentând 47,66%, mai puţin decât în turul întâi al alegerilor prezidenţiale din 2014 şi 2009.

La alegerile prezidenţiale din 2014, prezenţa a fost 52,31%, iar în 2009 a fost 53,52%.

UPDATE:

Preşedintele Klaus Iohannis, (39%) şi liderul PSD Viorica Dăncilă (22,5%) au şanse să se califice în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale conform datelor exit-poll-ului CURS – Avangarde pe baza datelor centralizate până la ora 19:30, difuzate de Digi 24.

Pe locul al treilea se situează Dan Barna,cu 16,4%.

Potrivit estimărilor aceluiaşi exit poll candidatul independent Mircea Diaconu deţine 7,9%.

Reprezentantul PMP la aceste alegeri, Theodor Paleologu, a fost votat, conform rezultatelor exit poll prezentate de Antena 3 de 6,1% dintre alegători.

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor are în primul tur de scrutin, potrivit exit-poll-ului, 3,9% dintre alegători

Candidata PPU-SL Ramona Ioana Bruynseels a fost votată de 1,9%, dintre cei are au venit la urne, în timp ce candidatul independent Alexandru Cumpănaşu are 1,2% din voturi.

Marja teoretică de eroare a sondajului este de 0,66% la care se adaugă „o marjă asumată” cauzată de „unele dificultăţi de teren”. Rezultatele sunt valabile doar pentru voturile exprimate pe teritoriul României.

Alegeri Prezidențiale în România – Primul tur

Peste 18,2 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, să-şi exprime opţiunea electorală într-una dintre cele 18.748 de secţii de votare organizate în ţară.

Votarea are loc până la ora 21.00, dar secţiile unde sunt cozi pot rămâne deschise până la ora 23.59.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că pentru alegerile de duminică numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.217.156, în timp ce 19.215 cetăţeni au dreptul de vot interzis.

Pentru ca aceştia să poată vota au fost organizate 18.748 de secţii de votarare, lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro la secţiunea Management Electoral/ Geografie electorală/ Registrul secţiilor de votare.

Alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro.

Pentru buna desfăşurare a procesului electoral, s-au comandat 20.127.586 buletine de vot, 93.740 de ştampile cu menţiunea ”VOTAT” şi 18.625.061 timbre autocolante.

Votarea în ţară are loc duminică, între orele 7:00 şi 21:00, cu posibilitatea de prelungire până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

Alegătorii din ţară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

În ţară, cetăţenii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia, pe listele suplimentare.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, care au făcut cerere scrisă în acest sens, preşedintele secţiei de votare poate decide ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Cine sunt candidații

1. Klaus Werner Iohannis, susţinut de PNL, actualul preşedinte
2. Theodor Paleologu, susţinut de PMP
3. Ilie-Dan Barna, susţinut de Alianţa 2020 USR PLUS
4. Hunor Kelemen, susţinut de UDMR
5. Vasilica-Viorica Dăncilă, susţinută de PSD
6. Cătălin Sorin Ivan, susţinut de Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
7. Ninel Peia, susţinut de Partidul Neamul Românesc
8. Sebastian-Constantin Popescu, susţinut de Partidul Noua Românie
9. John Ion Banu, susţinut de Partidul Naţiunea Română
10. Mircea Diaconu, candidat susţinut de Alianţa electorală ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România
11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, candidat independent
12. Ramona Ioana Bruynseels, susţinută de Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
13. Viorel Cataramă, susţinut de Dreapta Liberală
14. Alexandru Cumpănaşu, candidat independent

Din țară

Valeriu Tabără a murit la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara

Publicat

pe

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și președinte al PUNR, a murit marţi, la vârsta de 75 de ani, la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.

Din primele informaţii reiese că a suferit un stop cardio-respirator cauzat de o insuficiență cardiorespiratorie.

Valeriu Tabără s-a născut în comuna Sălciua din judeţul Alba, a urmat cursurile Liceului Teoretic din Baia de Arieş şi a absolvit studiile superioare în domeniul ingineriei agrare la Timişoara.

În 1984, la 34 de ani, a devenit doctor în Agronomie, fiind la acea vreme cel mai tânăr doctorad al Universităţii de Ştiinţe Agricole Timişoara. Apoi, Valeriu Tabără a devenit conferenţiar, respectiv profesor universitar – titular al disciplinei de Fitotehnie – Plante Tehnice la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. În cadrul staţiunii SCDA LOVRIN-Timis, Valeriu Tabără a condus activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorare a grâului şi a cânepii dioice, fiind în acelaşi timp director de proiecte de cercetare cu Consiliul Naţional de Cecrectări Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român, în 1991 s-a înscris în Partidul Unităţii Naţiunii Române, iar din 1997 a fost şi preşedinte al acestei formaţiuni politice. În 2002 a trecut la Partidul Democrat. Între 1994 şi 1996, Valeriu Tabără a fost ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, un post pe care avea să revină şi în 2010, în Guvernul Emil Boc 2.

În septembrie 2012 a suferit o operaţie pe cord deschis, la Timişoara, iar în decembrie 2012 a fost implicat într-un accident de maşină în care şi-a fracturat ambele picioare. Din spital, Valeriu Tabără a anunţat că se va retrage din politică.

Fiul lui, Cosmin Tabără (PNL), fost viceprimar la Timişoara, a fost numit, în urmă cu câteva zile, în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, fostul Minister al Sportului, cu rangul de subsecretar de stat.

Citeste mai mult

Din țară

A început Programul Noua Casă 2025. Ce proprietăți imobiliare pot fi cumpărate

Publicat

pe

Ministerul de Finanţe a aprobat plafonul de garantare în valoare de 500 de milioane de lei pentru Noua Casă 2025, programul devenind astfel operațional.

Conform Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru ­Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), creditele garantate de stat prin Noua Casă vor fi acordate de 13 bănci cărora Fondul le-a alocat plafoane de garantare.

Prin program, persoanele fizice pot achiziționa următoarele tipuri de proprietăți imobiliare: locuințe noi pentru care documentele de recepție s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat; locuinţe consolidate seismic în ultimii 5 ani; locuințe care au mai mult de 5 ani de la data recepției sau a consolidării seismice.

Pentru credite este necesar un avans de minimum 5% din preţul de achiziţie pentru toate categoriile de locuinţe – vechi, noi sau consolidate -, cumpărate cu maximum 70.000 de euro, respectiv de minimum 15% din preţul de achiziţie al locuinţelor noi, cumpărate cu sume între 70.001 şi 140.000 de euro.

Pentru creditele sub 70.000 de euro, procentul maxim de garantare este de 50%, iar pentru creditele între 70.001 și 140.000 de euro, procentul maxim de garantare este de 60%.

Programul permite şi achizițio­narea unor proprietăți cu valori ce depăşesc 70.000, respectiv 140.000 de euro, cu condiția achitării diferenței din surse proprii.

Dobânda este variabilă, calculată în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugă o marjă fixă de circa 2%, potrivit ghidului Noua Casă 2025, de pe site-ul www.fngcimm.ro.

Programul Noua Casă rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat de doar 5%, cât şi prin comisionul de administrare de 0,15% pe an, calculat la soldul garanţiei. Programul continuă să beneficieze de condiţii preferenţiale, cu 30% mai reduse decât nivelul pieţei, în ceea ce priveşte nivelul onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare şi a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepţii.

Cele 13 bănci care participă la program sunt: Alpha Bank, BCR, BRD-GSG, CEC Bank, Banca Tran­silvania, ING Bank, Raiffei­sen Bank, Libra Internet Bank, EXIM Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, Vista Bank şi Techventures Bank. Astfel, românii care doresc să-şi achiziţioneze o locuinţă pot apela la una dintre aceste bănci pentru întocmirea dosarului de credit şi înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obţinerii garanţiei de stat.

De la lansarea programului Prima Casă, în 2009, până la finele anului 2024, FNGCIMM a acordat 334.048 de garanţii, în valoare totală de 31,6 miliarde de lei, ce au susţinut credite totale de peste 64 de miliarde de lei.

Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite