Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Alegeri prezidențiale în România. Totul despre procesul de vot

Publicat

pe

Potrivit BEC, un număr de 18.748 de secţii de votare vor fi deschise duminică, 10 noiembrie, la alegerile prezidenţiale, iar în străinătate 835 pentru românii de peste hotare. În competiţia pentru prezidenţiale s-au înscris şi au fost validaţi 14 candidaţi.

Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.

Unde pot vota alegătorii

Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:

– în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.

– dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

– dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

– în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Ce acte îţi trebuie ca să poţi vota

Cetăţenii pot vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Care este procedura de vot

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii AEP.

SIMPV are rolul de a semnala dacă:

– persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;

– persoanei care s-a prezentat la vot i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;

– alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;

– alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează, potrivit informaţiilor furnizate de AEP.

Cetăţeanul român care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Când poate fi solicitată urna specială şi de către cine?

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

De asemenea, pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a BEC.

În cazul în care într-un penitenciar este solicitată exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Care sunt condiţiile în care poate fi suspendată votarea într-o secţie de vot

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate.

Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.

Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp.

Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Votul în diaspora

Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

Românii din străintate pot vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţii.

Românii din străinătate pot afla la ce secţie de votare sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro Prin introducerea datele personale şi alegătorul din diaspora poate afla secţia de votare la care a fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

Lista secţiilor de votare organizate în străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Alegătorii din străinătate pot vota în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, şi anume: – cartea de identitate; – cartea de identitate provizorie; – buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;  – paşaportul diplomatic electronic;  – paşaportul de serviciu;  – paşaportul de serviciu electronic;  – paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; – paşaportul simplu temporar;  – titlul de călătorie; – carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Procedura de votare este similară cu cea pentru alegătorii din România.

Din țară

Guvernul României a fost investit

Publicat

pe

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus, luni seară, jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României a început la ora 20.00.

Primul care a depus jurământul a fost premierul Ilie Bolojan, urmat de vicepremierii Marian Neacşu, Tanczos Barna, Dragoş Anastasiu, Cătălin Predoiu şi Ionuţ Moşteanu.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă:

Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;

Marian Neacşu – viceprim-ministru;

Tánczos Barna – viceprim-ministru;

Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;

Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;

Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;

Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii;

Alexandru Nazare – ministrul finanţelor;

Radu Marinescu – ministrul justiţiei;

Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei;

Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii;

Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene;

Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării;

Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe;

Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor;

Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale;

Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului;

Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei;

Demeter András István – ministrul culturii.

Citeste mai mult

Din țară

EVALUAREA NAȚIONALĂ. Absolvenții claselor a VIII-a, la primul examen important din viață

Publicat

pe

Peste 159.000 de absolvenţi ai clasei a Vlll-a susţin luni, 23 iunie proba de limba română a Evaluării Naţionale.

A doua probă scrisă (matematică) va avea loc miercuri, 25 iunie, în timp ce proba rezervată elevilor care au studiat în limba şi literatura maternă se va desfăşura vineri, 27 iunie.

Primele rezultate vor fi afişate (online şi în şcoli/centre de examen) în data de 3 iulie, până la ora 12:00.

Ulterior, în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise şi pot fi depuse contestaţiile. Acest proces continuă şi în zilele de 4 şi 5 iulie.

Candidaţii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Naţională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestaţiilor nu este condiţionată de vizualizarea lucrărilor. În aceeaşi măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestaţie.

Elevii care depun/transmit contestaţii completează, semnează şi depun/transmit şi o declaraţie-tip în care se menţionează că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Documentele sunt semnate şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori.

Rezultatele finale vor fi afişate joi, 10 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele şi prenumele, atât în centrele de examen, cât şi pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecţia datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, este media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la probele din cadrul Evaluării Naţionale.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării pune la dispoziţia celor interesaţi linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi privind desfăşurarea Evaluării Naţionale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni şi miercuri), respectiv 8:00 – 14:00 (vineri).

Subiectele şi baremul de corectare vor fi publicate pe site-ul dedicat, în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00.

Citeste mai mult

Din țară

Ilie Bolojan a fost desemnat oficial pentru postul de prim-ministru al României

Publicat

pe

Preşedintele interimar al PNL Ilie Bolojan a fost desemnat oficial vineri pentru postul de premier, de către preşedintele Nicuşor Dan.

Anunţul a fost făcut de preşedinte în prezenţa lui Bolojan.

„Domnul Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român”, a spus preşedintele. Conform Constituţiei, Ilie Bolojan are la dispoziţie 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Ilie Bolojan a absolvit Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara.

După terminarea studiilor, a fost profesor într-o comună din judeţul Bihor.

În 1993, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie atunci.

În 1996, a bifat prima funcţie în administraţia publică: a fost ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea.

Apoi, Ilie Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii: consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi preşedinte interimar al României.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite