Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Alegeri prezidențiale în România. Totul despre procesul de vot

Publicat

pe

Potrivit BEC, un număr de 18.748 de secţii de votare vor fi deschise duminică, 10 noiembrie, la alegerile prezidenţiale, iar în străinătate 835 pentru românii de peste hotare. În competiţia pentru prezidenţiale s-au înscris şi au fost validaţi 14 candidaţi.

Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 – 21.00.

Unde pot vota alegătorii

Cetăţenii pot vota la una dintre următoarele secţii de votare, potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul AEP:

– în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii.

– dacă se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

– dacă persoana îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

– în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Votarea în ţară începe duminică, la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, cât şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Ce acte îţi trebuie ca să poţi vota

Cetăţenii pot vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Care este procedura de vot

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii AEP.

SIMPV are rolul de a semnala dacă:

– persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;

– persoanei care s-a prezentat la vot i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;

– alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;

– alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;

– alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează, potrivit informaţiilor furnizate de AEP.

Cetăţeanul român care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Când poate fi solicitată urna specială şi de către cine?

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

Pot solicita urna specială şi persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.

De asemenea, pot solicita urna specială şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a BEC.

În cazul în care într-un penitenciar este solicitată exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Care sunt condiţiile în care poate fi suspendată votarea într-o secţie de vot

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate.

Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.

Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp.

Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Votul în diaspora

Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

Românii din străintate pot vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţii.

Românii din străinătate pot afla la ce secţie de votare sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro Prin introducerea datele personale şi alegătorul din diaspora poate afla secţia de votare la care a fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

Lista secţiilor de votare organizate în străinătate este publicată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Alegătorii din străinătate pot vota în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, şi anume: – cartea de identitate; – cartea de identitate provizorie; – buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;  – paşaportul diplomatic electronic;  – paşaportul de serviciu;  – paşaportul de serviciu electronic;  – paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; – paşaportul simplu temporar;  – titlul de călătorie; – carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Procedura de votare este similară cu cea pentru alegătorii din România.

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Din țară

Programul consolid8 – Synergies for Social Businesses susține 131 de viitori antreprenori sociali

Publicat

pe

A fost lansat consolid8 – Synergies for Social Businesses, un accelerator național dedicat întreprinderilor sociale din regiunile mai puțin dezvoltate ale României. Programul, finanțat prin Fondul Social European+, sprijină timp de 2 ani înființarea și dezvoltarea de afaceri sociale în mediul urban, cu excepția municipiului București și a județului Ilfov.

În perioada aprilie – iulie 2025, 131 de persoane vor beneficia de cursuri gratuite online de formare în antreprenoriat social, finalizate cu certificare națională în ocupația „Antreprenor în economia socială” (cod COR 112032). Programul este implementat de fonduri-structurale.ro, împreună cu Centrul Cultural Plai, Synerb Venture Catalyzer și Nod Makerspace.

„Vrem să sprijinim inițiative cu impact social real, în orașele din regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Ne adresăm persoanelor care vor să construiască afaceri sustenabile ce contribuie la binele comunității, fie că sunt tineri între 30 și 35 de ani, persoane din grupuri vulnerabile sau aflate în căutarea unui loc de muncă”, a declarat Dragoș Jaliu, expert în economie socială și trainer în cadrul proiectului.

Cursuri gratuite + subvenții pentru participare

Structura de formare include sesiuni de grup (online), studiu individual, mentorat și sprijin în dezvoltarea planului de afaceri. Participanții pot primi o subvenție de 350 lei sau 900 lei, în funcție de profilul educațional.

Durata cursurilor este între 4 și 7 săptămâni, în funcție de nivelul de studii. Înscrierile se fac pe principiul primul venit, primul servit, în limita locurilor disponibile pe https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Premii de până la 66.000 euro pentru 34 de planuri de afaceri

După încheierea cursurilor, participanții vor putea intra în concursul de planuri de afaceri (iulie – septembrie 2025). Cele mai bune 34 de idei vor primi până la 327.610,80 lei (aprox. 66.000 euro) pentru înființarea unei întreprinderi sociale. Ulterior, afacerile câștigătoare vor beneficia de mentorat, bootcamp, ateliere tematice și vizite de studiu.

Condiții de participare:

Pentru a fi eligibili, participanții trebuie să:

Fie din una dintre categoriile țintă: persoane între 30 și 35 de ani; persoane din grupuri vulnerabile pe piața muncii; șomeri; persoane inactive;

Să aibă domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate ale României (Sud Muntenia, Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Centru, Sud-Vest);

Să aibă minim studii liceale;

Să intenționeaze să înființeze o afacere socială în mediul urban;

Să nu fi absolvit anterior un curs de „Antreprenor în economia socială” sau „Manager de întreprindere socială” finanțat din fonduri publice nerambursabile.

Exemple de afaceri sociale finanțate prin inițiative similare:

Cofeels – cafenea socială în care 4 din 6 angajați sunt persoane cu dizabilități;

Hodaia Cosmetice – produse cosmetice naturale;

Waldkinder Plus – grădiniță cu program educațional în natură;

ONE.shirt – articole vestimentare din materiale textile recuperate.

Înscrieri și informații:

Persoanele interesate pot afla mai multe detalii și se pot înscrie completând formularul disponibil online, la adresa web: https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Despre proiectul consolid8 – Synergies for Social Businesses

Proiectul (cod SMIS 311816), derulat în perioada decembrie 2024 – februarie 2027, este co-finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Valoarea totală eligibilă este de 14.889.209,39 lei, din care 14.783.197,28 lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

Obiectivul principal este stimularea antreprenoriatului social și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile sau inactive din regiunile mai puțin dezvoltate. Se estimează înființarea a 34 de întreprinderi sociale și crearea a 136 de locuri de muncă până în 2028.

Pentru mai multe informații: Valentin Talabă

Email: valentin@nodmakerspace.ro

Telefon: 0729416464

Notă: Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Citeste mai mult

Din țară

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale, plătite înainte de Paști

Publicat

pe

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale vor fi plătite anticipat, în aşa fel încât acestea să ajungă la beneficiari înaintea Sărbătorilor Pascale, a anunţat Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Astfel, la 11 aprilie 2025, ANPIS va vira sumele aferente beneficiilor de asistenţă socială către Poşta Română, urmând ca până la 17 aprilie banii să ajungă la persoanele îndrep­tățite, prin poştaş.

Pentru beneficiarii de ajutoare sociale care au optat pentru plata în cont bancar, banii vor fi viraţi între 14 şi 16 aprilie, precizează instituția. În cazul alocaţiei pentru copii, indemnizaţiei de creştere a copilului şi stimulentului de inserţie care se plătesc în cont bancar, sumele aferente vor fi virate ca şi până acum, la data de 8.

Beneficiile plătite anticipat sunt următoarele: alocaţia de stat pentru copii (prin mandat poştal), indemnizaţia de creştere a copilului (prin mandat poştal), stimulentul de inserţie acordat părinţilor care se întorc la serviciu înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului (prin mandat poştal), drepturile persoanelor cu dizabilităţi (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia lunară de hrană pentru HIV/SIDA (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia de plasament (prin card şi prin mandat poştal), indemnizaţia lunară de hrană pentru TBC (prin card şi prin mandat poştal), ajutorul pentru susţinerea familiei (VMI) (prin card şi prin mandat poştal) şi ajutorul de incluziune (VMI) (prin card şi prin mandat poştal).

Potrivit ANPIS, la acest moment, la nivel naţional sunt aproximativ 5,6 milioane de beneficiari ai acestor drepturi, iar suma totală de plată este de aproape 2,8 miliarde de lei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite