Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ALEGERI PREZIDENȚIALE. Rezultate Exit-poll, la ora 19.00: G. Simion pe primul loc

Publicat

pe

George Simion, candidatul susținut de AUR a obţinut 33,1 % din voturi la alegerile prezidenţiale de duminică, fiind urmat de Crin Antonescu cu 22,9 %, potrivit rezutatelor exit-poll-ului CURS, pe baza datelor strânse până la ora 19.00 de la secţii de votare din ţară, în aceste condiţii.

Conform acestor date,  cei doi se vor confrunta în turul al doilea.

Potrivit exit – poll-ului Nicuşor Dan are 20,9%, din voturi.

De asemenea, conform rezultatelor exit-poll-ului AVANGARDE, George Simion (AUR) a obţinut 30% din voturile electoratului de pe teritoriul României, fără diaspora, iar Crin Antonescu (PSD, PNL, UDMR) şi independentul Nicuşor Dan au obţinut, la egalitate, câte 23 % din voturi.

Totodată, INSCOP a anunțat că George Simion (AUR) se află pe primul loc, cu 36,2%, urmat de Crin Antonescu (PSD, PNL, UDMR) 21,5%, Nicuşor Dan (independent) 20,6%.

Sondajul este reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste, care declară că s-a prezentat la vot sau se va prezenta la vot în mod sigur.

Datele au fost culese prin interviuri telefonice, pe un eşantion de 4.490   respondenţi, dintre care voturi exprimate în număr de  respondenţi 2.455.

Marja de eroare maximă admisă este de 2%.

Din țară

ALEGERI PREZIDENȚIALE, Turul I. Reguli la vot

Publicat

pe

Cele aproape 19.000 de secții de votare organizate în țară s-au deschis duminică, la ora 7:00, aproape 18 milioane de alegători fiind așteptați la urne să își aleagă președintele.
Conform AEP, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este de 17.988.031 de cetățeni.

Pe teritoriul țării sunt organizate 18.979 de secții de votare. În Capitală sunt deschise 1.289 de secții.

În diaspora votul a început vineri, în cele 965 de secții.

La alegerile din 4 mai, alegătorul își poate exprima dreptul constituțional la una dintre următoarele secții de votare:

* în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii; alegătorul cu domiciliul sau reședința în municipiul București nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare situată în alt sector al municipiului București decât cel în care are domiciliul sau reședința, dar își poate exercita dreptul de a alege la orice secție de votare aflată în alt județ;

* în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;
* în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate;

* în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al unei secții de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția unde își desfășoară activitatea;

* în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție care îi asigură accesul la urne. Potrivit AEP, 97,94% din totalul secțiilor îndeplinesc criteriile minimale pentru a asigura accesul alegătorilor cu mobilitate redusă.

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, și anume: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Urnele se închid la ora 21:00.

Citeste mai mult

Din țară

Valeriu Tabără a murit la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara

Publicat

pe

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și președinte al PUNR, a murit marţi, la vârsta de 75 de ani, la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.

Din primele informaţii reiese că a suferit un stop cardio-respirator cauzat de o insuficiență cardiorespiratorie.

Valeriu Tabără s-a născut în comuna Sălciua din judeţul Alba, a urmat cursurile Liceului Teoretic din Baia de Arieş şi a absolvit studiile superioare în domeniul ingineriei agrare la Timişoara.

În 1984, la 34 de ani, a devenit doctor în Agronomie, fiind la acea vreme cel mai tânăr doctorad al Universităţii de Ştiinţe Agricole Timişoara. Apoi, Valeriu Tabără a devenit conferenţiar, respectiv profesor universitar – titular al disciplinei de Fitotehnie – Plante Tehnice la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. În cadrul staţiunii SCDA LOVRIN-Timis, Valeriu Tabără a condus activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorare a grâului şi a cânepii dioice, fiind în acelaşi timp director de proiecte de cercetare cu Consiliul Naţional de Cecrectări Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român, în 1991 s-a înscris în Partidul Unităţii Naţiunii Române, iar din 1997 a fost şi preşedinte al acestei formaţiuni politice. În 2002 a trecut la Partidul Democrat. Între 1994 şi 1996, Valeriu Tabără a fost ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, un post pe care avea să revină şi în 2010, în Guvernul Emil Boc 2.

În septembrie 2012 a suferit o operaţie pe cord deschis, la Timişoara, iar în decembrie 2012 a fost implicat într-un accident de maşină în care şi-a fracturat ambele picioare. Din spital, Valeriu Tabără a anunţat că se va retrage din politică.

Fiul lui, Cosmin Tabără (PNL), fost viceprimar la Timişoara, a fost numit, în urmă cu câteva zile, în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, fostul Minister al Sportului, cu rangul de subsecretar de stat.

Citeste mai mult

Din țară

A început Programul Noua Casă 2025. Ce proprietăți imobiliare pot fi cumpărate

Publicat

pe

Ministerul de Finanţe a aprobat plafonul de garantare în valoare de 500 de milioane de lei pentru Noua Casă 2025, programul devenind astfel operațional.

Conform Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru ­Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), creditele garantate de stat prin Noua Casă vor fi acordate de 13 bănci cărora Fondul le-a alocat plafoane de garantare.

Prin program, persoanele fizice pot achiziționa următoarele tipuri de proprietăți imobiliare: locuințe noi pentru care documentele de recepție s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat; locuinţe consolidate seismic în ultimii 5 ani; locuințe care au mai mult de 5 ani de la data recepției sau a consolidării seismice.

Pentru credite este necesar un avans de minimum 5% din preţul de achiziţie pentru toate categoriile de locuinţe – vechi, noi sau consolidate -, cumpărate cu maximum 70.000 de euro, respectiv de minimum 15% din preţul de achiziţie al locuinţelor noi, cumpărate cu sume între 70.001 şi 140.000 de euro.

Pentru creditele sub 70.000 de euro, procentul maxim de garantare este de 50%, iar pentru creditele între 70.001 și 140.000 de euro, procentul maxim de garantare este de 60%.

Programul permite şi achizițio­narea unor proprietăți cu valori ce depăşesc 70.000, respectiv 140.000 de euro, cu condiția achitării diferenței din surse proprii.

Dobânda este variabilă, calculată în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugă o marjă fixă de circa 2%, potrivit ghidului Noua Casă 2025, de pe site-ul www.fngcimm.ro.

Programul Noua Casă rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat de doar 5%, cât şi prin comisionul de administrare de 0,15% pe an, calculat la soldul garanţiei. Programul continuă să beneficieze de condiţii preferenţiale, cu 30% mai reduse decât nivelul pieţei, în ceea ce priveşte nivelul onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare şi a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepţii.

Cele 13 bănci care participă la program sunt: Alpha Bank, BCR, BRD-GSG, CEC Bank, Banca Tran­silvania, ING Bank, Raiffei­sen Bank, Libra Internet Bank, EXIM Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, Vista Bank şi Techventures Bank. Astfel, românii care doresc să-şi achiziţioneze o locuinţă pot apela la una dintre aceste bănci pentru întocmirea dosarului de credit şi înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obţinerii garanţiei de stat.

De la lansarea programului Prima Casă, în 2009, până la finele anului 2024, FNGCIMM a acordat 334.048 de garanţii, în valoare totală de 31,6 miliarde de lei, ce au susţinut credite totale de peste 64 de miliarde de lei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite