În 2022, echinocțiul de toamnă are loc pe 23 septembrie, la ora 4:04 (ora României).

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost introdus calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie. Cel mai des, însă, a căzut pe 22 și 23 septembrie.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” explică, într-o postare pe Facebook, că echinocțiul de toamnă nu este, așa cum se crede în mod eronat, momentul în care ziua este egală cu noaptea. „De abia pe 26 septembrie ziua va fi egală cu noaptea, iar începând cu 27 septembrie, noaptea va fi mai lungă decât decât ziua. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților”, explică reprezentantii observatorului astronomic.

După echinocțiul de toamnă se va trece și la ora de iarnă. Acest lucru se va întâmpla în ultimul weekend din octombrie, mai exact în noaptea de 29 spre 30 octombrie.

Dobânda fixă este văzută de 39% dintre români drept cea mai bună soluție pentru ei, chiar dacă este mai mare decât dobânda variabilă. Răspunsul a fost dat în cadrul unui sondaj de opinie realizat de comparatorul bancar Finzoom.ro, la solicitarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Negocierea cu banca în cadrul CSALB se regăsește printre primele opțiuni ale consumatorilor care doresc ameliorarea situației lor financiare, după refinanțarea la propria bancă (8%) și rambursarea în avans (7%). Măsurile ce pot genera procese în instanțele de judecată, precum darea în plată, nu reprezintă o variantă dezirabilă decât pentru 1% dintre cei 1.484 respondenți care au răspuns chestionarului. Acest lucru arată că familiile care se confruntă cu creșterea ratelor doresc să găsească o rezolvare a problemelor financiare care să le permită continuarea contractului, nu pierderea imobilului ipotecat în care locuiesc (în majoritatea cazurilor).

Perioada dificilă prin care trec debitorii ca urmare a situației economice generale și a creșterii dobânzilor îi face pe români să fie precauți în a mai contracta un împrumut în perioada următoare. Potrivit răspunsurilor date în chestionarul “Relația ta cu banca”, prima opțiune pentru 30% dintre respondenți este să nu se împrumute în perioada următoare. A doua alegere (26%) este să facă un credit de nevoi personale sau să aleagă un card de credit. Așadar, suma împrumutată să fie mai mică și mai ușor de achitat. Împrumuturile de la familie sau prieteni reprezintă o variantă pentru 16% dintre consumatori, în timp ce creditul pentru achiziția unei locuințe este dorit de doar 7% dintre români în acest moment.

Analizând categoria celor care au împrumuturi (37% dintre respondenți nu au împrumuturi), mai mult de jumătate dintre ei (55%) sunt îndatorați mai puțin de un sfert din nivelul veniturilor. O treime au gradul de îndatorare între 25 și 50% din venituri, fiind într-o zonă sensibilă din punctul de vedere al modului în care poate evolua capacitatea de achitare a împrumuturilor. O situația îngrijorătoare și un semnal de alarmă pentru instituțiile de credit reprezintă 13% dintre cei împrumutați, care afirmă că gradul lor de îndatorare depășește jumătate din veniturile familiei.

La întrebarea “Care sunt cele mai mari temeri privind situația viitoare și care ar putea genera dificultăți financiare?” (întrebare cu răspunsuri multiple) , cei mai mulți consideră pierderea locului de muncă (60%) drept cea mai mare amenințare pentru situația lor financiară. Schimbarea situației economice generale din cauza inflației, războiului sau pandemiei reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 51% dintre respondenți. Creșterea dobânzilor se situează abia pe al 5-lea loc ca motiv de îngrijorare (36%), după apariția unor probleme medicale (47%) și scăderea salariului (45%). Temerile de mai sus, odată ce devin realitate, reprezintă motive întemeiate și obiective pentru formularea unei posibile cereri de negociere cu banca prin intermediul CSALB.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Sperăm că aceste rezultate ale chestionarului vor fi utile băncilor în încercarea acestora de a înțelege mai bine dificultățile și așteptările pe care le au consumatorii de servicii financiare. Vedem că oamenii așteaptă oferte bune, fie pentru dobânzi fixe, fie pentru refinanțarea împrumuturilor care au devenit costisitoare prin creșterea dobânzilor, dar vor și o rezolvare prin intermediul CSALB a problemelor cu care se confruntă. Totodată, piața creditelor noi a suferit deja o contracție, acest lucru punând o presiune și mai mare pe nivelul de intermediere financiară care în România este extrem de scăzut, sub 27%, cel mai mic din UE. Orice strategie vor adopta băncile, inclusiv pentru a încerca să reducă dezintermedierea financiară, trebuie să dea încredere clienților că aceștia se pot baza pe instituția financiară mai ales în momentele dificile, cum sunt cele prin care trecem.”

Irina Chițu, analist financiar și director comparator bancar Finzoom.ro: „Chestionarul evidențiază, printre altele, un aspect important: povara creditelor nu este nici pe departe cea mai mare în bugetul unei familii, fiind depășită de scumpirea alimentelor (55%) și a utilităților (54%). Abia pe locul trei (34%) este impactul ratelor asupra bugetului. Pentru a face față tuturor provocărilor acestor vremuri, fiecare dintre noi trebuie să analizeze bugetul familiei și să ia măsuri pentru reducerea propriilor cheltuieli: prin reducerea consumului, eliminarea risipei și prin renegocierea tuturor contractelor cu furnizorii de utilități, precum și a contractelor bancare (negociere care se poate face direct cu banca, sau gratuit prin intermediul unui conciliator de la CSALB). Acum se pot compara online prețurile la energie, gaze, alimente, combustibili, cât și produsele și serviciile de la toate băncile, iar consumatorii pot alege în cunoștință de cauză.”

Sondajul de opinie “Relația ta cu banca” a fost realizat în lunile august-septembrie 2022, iar chestionarul a fost completat de 1.484 de respondenți, majoritatea între 25 și 55 de ani (70%), salariați (62%) și cu venituri lunare între 2.500-5.000 de lei (39%).

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

În zilele de 28 septembrie, 12 octombrie și 26 octombrie 2022 în intervalele orare 8:00 – 12:00 și 14:00 – 18:00, se vor desfășura anchetele de circulație „Origine – Destinație“ pe drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile din România.

Acest studiu coordonat prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică constituie baza de date statistice pentru determinarea curenților de trafic în scopul orientării investițiilor, alocarea bugetelor și ajustarea strategiilor de dezvoltare.

Pentru zona de vest, vor exista posturi special amenajate pe varianta de ocolire Timișoara, pe DN 58A, între Lugoj și V.V. Delamarina, jud. Timiș, și pe DN 57B – Petnic, jud. Caraș-Severin.

Acțiunea se va desfășura în puncte determinate prin metode statistice, pe întreaga rețea de drumuri naționale din România.

Vor fi echipaje mixte CNAIR – Poliția Română (recenzori și agenți de circulație) care vor invita conducătorii de vehicule pe o bandă de rezervă și le vor adresa un set de întrebări, care vor consta în:

• originea plecării în cursa (ex.: București, Zalău);
• destinația cursei (ex.: Suceava, Chișinău);
• scopul călătoriei (ex.: turistic, acasă, loc de muncă, alte scopuri);
• pentru vehicule de transport marfă: felul mărfii;
• pentru vehicule de pasageri: numărul de pasageri.

Recenzorii vor fi amplasați pe ambele sensuri de mers în punctele menționate.

„Precizăm că nu vor fi înregistrate datele referitoare la numărul de înmatriculare al vehiculului, numele conducătorului auto sau alte date de identificare. Menționăm că informațiile solicitate sunt complet anonime în conformitate cu regulamentul general privind protecția datelor. Fiind vorba despre o acțiune de interes public, CNAIR roagă conducătorii auto să colaboreze cu anchetatorii astfel încât această acțiune să se desfășoare într-un timp cât mai redus“, precizează reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara.