Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ANAF, în sprijinul mediului de afaceri. Bonificații, amânări de termene, facilități online

Publicat

pe

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României prin Decretul președintelui României nr. 195/2020, Ministerul Finanțelor Publice, împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, a întreprins o serie de măsuri în vederea sprijinirii mediului de afaceri, dar și pentru susținerea conformării voluntare.

În temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020, precum și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2020 și al Ordonanței de urgență aprobată în ședința de Guvern din data de 9.04.2020:

  1. Nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență Guvernului nr. 29/2020 și neachitate până la încetarea acestor măsuri.
  2. Nu sunt considerate obligații fiscale restante, potrivit legii, obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență Guvernului nr. 29/2020 și neachitate până la încetarea acestor măsuri.
  3. Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită, prin somație, poprire și valorificarea bunurilor la licitație, a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală.
  4. Nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități, conform Codului de procedură fiscală, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare neachitate până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgență. În acest caz, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eșalonare, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate. Noul grafic de eșalonare se comunică debitorului prin decizia organului fiscal.
  5. Se suspendă condițiile de menținere a valabilității eșalonărilor la plată acordate potrivit legii. Aceste condiții se consideră îndeplinite dacă debitorii achită obligațiile aferente în termen de 30 de zile de la încetarea perioadei de aplicare a acestor măsuri fiscale.
  6. Pentru obligațiile care reprezintă condiție de menținere a valabilității înlesnirilor la plată, contribuabilii pot solicita modificarea eșalonării la plată, cu condiția ca cererea să fie depusă până la expirarea termenului menționat la pct. 5, prevederile art. 195 din Codul de procedură fiscală aplicându-se în mod corespunzător.
  7. Obligațiile bugetare care reprezintă condiție de menținere a valabilității înlesnirilor la plată, inclusiv cele cuprinse în ratele din graficele de eșalonare, nu sunt considerate obligații fiscale restante.
  8. Extinderea rambursării TVA cu control ulterior.
  9. Termenele de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale și de a cere executarea silită, precum și cel al contribuabilului/plătitorului de a cere restituirea creanțelor fiscale, prevăzute de Codul de procedură fiscală, se suspendă sau nu încep să curgă până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgență.

Măsurile fiscale mai sus menționate se aplică pe perioada stării de urgență și 30 de zile de la încetarea acesteia.

  1. Se acordă o bonificație calculată asupra impozitului pe profit datorat, dacă contribuabilii plătitori de impozit pe profit plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv. Bonificația este de 5% pentru contribuabilii mari și 10% pentru contribuabilii mijlocii si ceilalți contribuabili.

  Categoriile de contribuabili beneficiari ai bonificațiilor prezentate anterior sunt următoarele:

  1. a) contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut de 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) contribuabilii care intră sub incidența Legii 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activitățile desfășurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege;
  3. c) contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, respectiv contribuabilii care inițial au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, iar ulterior au optat ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar. Această categorie de contribuabili beneficiază de bonificație dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020.
  4. Se acordă o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat pentru trimestrul I al anului 2020, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent acestui trimestru, până la data de 25 aprilie 2020, inclusiv.
  5.   Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru perioada în care aceștia întrerup activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență decretate.
  6.     Pentru depunerea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2019, respectiv a raportărilor contabile anuale încheiate la 31 decembrie 2019, termenele prevăzute la art. 36 alin. (1) și (3), respectiv art. 37 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2020 inclusiv.
  7.     Deducerea sumelor reprezentând sponsorizări către instituții publice și alte organe ale autorității publice din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în limita prevăzută de actul normativ, se efectuează în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligația înscrierii entităților beneficiare respective în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
  8. Nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform Codului fiscal, care importă, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgență și în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgență, medicamente, echipamente de protecție, alte dispozitive sau echipamente medicale și materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea și combaterea COVID-19, prevăzute în anexa care face parte integrantă din ordonanța de urgență.
  9. Modificarea modului de calcul a plăților anticipate pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit care aplică sistemul anual de plată a impozitului pe profit cu plăți anticipate, în sensul stabilirii nivelului acestora la valoarea stabilită pe baza calculului trimestrial curent ,față de 1/4 din impozitul anului precedent(actualizat cu indicele prețurilor de consum estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plăți anticipate), pentru a corela sarcina fiscală cu încasările reduse determinate de închiderea activităților total sau parțial prin afectarea mediului economic de măsurile de combatere a epidemiei Covid -19.

 De asemenea,  Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au adoptat și alte măsuri în vederea sprijinirii mediului de afaceri, cum ar fi:

  1. Implementarea obligațiilor de plată în platforma ghiseul.ro pentru facilitatea îndeplinirii obligațiilor de plată ale contribuabililor;
  2. Introducerea de noi documente pe baza cărora contribuabilii persoane fizice să se poată identifica electronic în SPV (alte acte administrative începând cu 1.04.2020);
  3. Asigurarea cadrului legal împreună cu MFP în vederea depunerii electronice și a altor formulare specifice evitării dublei impuneri și acorduri fiscale internaționale (OMFP 1830/2020);
  4. Soluționarea la distanță a solicitărilor contribuabililor de către 900 de inspectori, care au acces la bazele de date necesare desfășurării unor activități specifice (ex. certificate de atestare fiscală, rambursari TVA, alte categorii de solicitări);
  5. Aprobarea, pe perioada stării de urgență, a susținerii contestației în fața organelor de soluționare a contestațiilor și prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare la distanță/telefon, direcția de specialitate menținând  legătura  permanent  cu  contribuabilii  pentru  găsirea celor  mai  bune  soluții;
  6. Asigurarea de la distanță a serviciului de asistență a contribuabililor în domeniul fiscal și IT în vederea îndeplinirii obligațiilor fiscale (SPV, Call – Center și Formularul de Contact) pentru asigurarea conformării fiscale;
  7. Direcția Generală a Vămilor și Direcția Generală Antifraudă Fiscală lucrează în prima linie pentru a pune în aplicare ordonanțele militare din perspectiva atribuțiilor ANAF;
  8. Desfășurarea de campanii în rândul contribuabililor care au solicitat rambursarea de TVA, pentru a fi pregătite cu rapiditate compensările și  restituirile  de  taxe,  necesare  în  derularea  procedurii  de rambursare;
  9. Continuarea procesului de reorganizare a ANAF pentru ca analiza de risc să fie principalul mecanism de aplicare a procedurilor de administrare fiscală;
  10. Constituirea Grupului de analiză fiscală pentru comunicarea rapidă cu reprezentanții mediului de afaceri și ai mediului academic, în care se discută și se propun măsuri economice și fiscale care să vină, în continuare, în sprijinul contribuabililor.

Din țară

RABLA 2025. Bugetul pentru autovehicule termice și hibride, suplimentat

Publicat

pe

Bugetul pentru autovehiculele termice şi hibride din programul Rabla 2025, destinat persoanelor fizice, a fost suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Conform AFM, persoanele interesate se vor putea înscrie în aplicaţia informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la 15 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

„Dorim să oferim o nouă şansă celor care nu au reuşit să se înscrie în prima etapă”, a declarat preşedintele AFM, Florin Bănică.

La lansarea programului, în 30 septembrie, bugetul de 200 de milioane de lei s-a epuizat în doar 13 minute.

Citeste mai mult

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite