Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ANAF, în sprijinul mediului de afaceri. Bonificații, amânări de termene, facilități online

Publicat

pe

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României prin Decretul președintelui României nr. 195/2020, Ministerul Finanțelor Publice, împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, a întreprins o serie de măsuri în vederea sprijinirii mediului de afaceri, dar și pentru susținerea conformării voluntare.

În temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020, precum și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2020 și al Ordonanței de urgență aprobată în ședința de Guvern din data de 9.04.2020:

  1. Nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență Guvernului nr. 29/2020 și neachitate până la încetarea acestor măsuri.
  2. Nu sunt considerate obligații fiscale restante, potrivit legii, obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență Guvernului nr. 29/2020 și neachitate până la încetarea acestor măsuri.
  3. Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită, prin somație, poprire și valorificarea bunurilor la licitație, a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală.
  4. Nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități, conform Codului de procedură fiscală, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare neachitate până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgență. În acest caz, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eșalonare, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate. Noul grafic de eșalonare se comunică debitorului prin decizia organului fiscal.
  5. Se suspendă condițiile de menținere a valabilității eșalonărilor la plată acordate potrivit legii. Aceste condiții se consideră îndeplinite dacă debitorii achită obligațiile aferente în termen de 30 de zile de la încetarea perioadei de aplicare a acestor măsuri fiscale.
  6. Pentru obligațiile care reprezintă condiție de menținere a valabilității înlesnirilor la plată, contribuabilii pot solicita modificarea eșalonării la plată, cu condiția ca cererea să fie depusă până la expirarea termenului menționat la pct. 5, prevederile art. 195 din Codul de procedură fiscală aplicându-se în mod corespunzător.
  7. Obligațiile bugetare care reprezintă condiție de menținere a valabilității înlesnirilor la plată, inclusiv cele cuprinse în ratele din graficele de eșalonare, nu sunt considerate obligații fiscale restante.
  8. Extinderea rambursării TVA cu control ulterior.
  9. Termenele de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale și de a cere executarea silită, precum și cel al contribuabilului/plătitorului de a cere restituirea creanțelor fiscale, prevăzute de Codul de procedură fiscală, se suspendă sau nu încep să curgă până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgență.

Măsurile fiscale mai sus menționate se aplică pe perioada stării de urgență și 30 de zile de la încetarea acesteia.

  1. Se acordă o bonificație calculată asupra impozitului pe profit datorat, dacă contribuabilii plătitori de impozit pe profit plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv. Bonificația este de 5% pentru contribuabilii mari și 10% pentru contribuabilii mijlocii si ceilalți contribuabili.

  Categoriile de contribuabili beneficiari ai bonificațiilor prezentate anterior sunt următoarele:

  1. a) contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut de 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) contribuabilii care intră sub incidența Legii 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activitățile desfășurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege;
  3. c) contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, respectiv contribuabilii care inițial au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, iar ulterior au optat ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar. Această categorie de contribuabili beneficiază de bonificație dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020.
  4. Se acordă o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat pentru trimestrul I al anului 2020, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent acestui trimestru, până la data de 25 aprilie 2020, inclusiv.
  5.   Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru perioada în care aceștia întrerup activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență decretate.
  6.     Pentru depunerea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2019, respectiv a raportărilor contabile anuale încheiate la 31 decembrie 2019, termenele prevăzute la art. 36 alin. (1) și (3), respectiv art. 37 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2020 inclusiv.
  7.     Deducerea sumelor reprezentând sponsorizări către instituții publice și alte organe ale autorității publice din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în limita prevăzută de actul normativ, se efectuează în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligația înscrierii entităților beneficiare respective în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
  8. Nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform Codului fiscal, care importă, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgență și în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgență, medicamente, echipamente de protecție, alte dispozitive sau echipamente medicale și materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea și combaterea COVID-19, prevăzute în anexa care face parte integrantă din ordonanța de urgență.
  9. Modificarea modului de calcul a plăților anticipate pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit care aplică sistemul anual de plată a impozitului pe profit cu plăți anticipate, în sensul stabilirii nivelului acestora la valoarea stabilită pe baza calculului trimestrial curent ,față de 1/4 din impozitul anului precedent(actualizat cu indicele prețurilor de consum estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plăți anticipate), pentru a corela sarcina fiscală cu încasările reduse determinate de închiderea activităților total sau parțial prin afectarea mediului economic de măsurile de combatere a epidemiei Covid -19.

 De asemenea,  Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au adoptat și alte măsuri în vederea sprijinirii mediului de afaceri, cum ar fi:

  1. Implementarea obligațiilor de plată în platforma ghiseul.ro pentru facilitatea îndeplinirii obligațiilor de plată ale contribuabililor;
  2. Introducerea de noi documente pe baza cărora contribuabilii persoane fizice să se poată identifica electronic în SPV (alte acte administrative începând cu 1.04.2020);
  3. Asigurarea cadrului legal împreună cu MFP în vederea depunerii electronice și a altor formulare specifice evitării dublei impuneri și acorduri fiscale internaționale (OMFP 1830/2020);
  4. Soluționarea la distanță a solicitărilor contribuabililor de către 900 de inspectori, care au acces la bazele de date necesare desfășurării unor activități specifice (ex. certificate de atestare fiscală, rambursari TVA, alte categorii de solicitări);
  5. Aprobarea, pe perioada stării de urgență, a susținerii contestației în fața organelor de soluționare a contestațiilor și prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare la distanță/telefon, direcția de specialitate menținând  legătura  permanent  cu  contribuabilii  pentru  găsirea celor  mai  bune  soluții;
  6. Asigurarea de la distanță a serviciului de asistență a contribuabililor în domeniul fiscal și IT în vederea îndeplinirii obligațiilor fiscale (SPV, Call – Center și Formularul de Contact) pentru asigurarea conformării fiscale;
  7. Direcția Generală a Vămilor și Direcția Generală Antifraudă Fiscală lucrează în prima linie pentru a pune în aplicare ordonanțele militare din perspectiva atribuțiilor ANAF;
  8. Desfășurarea de campanii în rândul contribuabililor care au solicitat rambursarea de TVA, pentru a fi pregătite cu rapiditate compensările și  restituirile  de  taxe,  necesare  în  derularea  procedurii  de rambursare;
  9. Continuarea procesului de reorganizare a ANAF pentru ca analiza de risc să fie principalul mecanism de aplicare a procedurilor de administrare fiscală;
  10. Constituirea Grupului de analiză fiscală pentru comunicarea rapidă cu reprezentanții mediului de afaceri și ai mediului academic, în care se discută și se propun măsuri economice și fiscale care să vină, în continuare, în sprijinul contribuabililor.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite