Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Angajații HoReCa vor protesta în fața restaurantelor și teraselor

Publicat

pe

Angajaţii din HoReCa vor protesta, miercuri, între orele 17-18, în faţa restaurantelor şi a teraselor unde lucrează, pentru a trage un semnal de alarmă asupra viitorului celor 400.000 de persoane care muncesc în această industrie.

„Ignoranţa autorităţilor este pe cale să ruineze una dintre cele mai importante industrii ale României! Dacă lucrezi în sau pentru industria Horeca participă la protestul de miercuri 19 august pentru a trage impreună un semnal de alarmă asupra viitorului celor 400.000 ce lucrează în această industrie”, au transmis reprezentanţii HoReCa pe pagina de Facebook.

Astfel, miercuri, între orele 17.00 şi 18.00 angajaţii HoReCa vor întrerupe vânzarea şi se vor poziţiona în faţa restaurantelor şi a teraselor cu pancarte, protestul urmând să respecte normele de prevenire a răspândirii Covid-19.

De asemenea, Organizaţia Patronală Hora a transmis o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban în legătură cu situaţia din acest domeniu. Astfel, Hora îşi exprimă îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului Covid-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial.

Potrivit studiului comandat de Hora, împreună cu organizaţiile membre in APT (Alianţa Pentru Turism), efectuat pe o perioadă de 5 ani, aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% după cum urmează: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) – 0,74%.

„Lipsa predictibilităţii din industria Horeca în climatul economic actual nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiţii, responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte de închiriere şi leasing, contracte cu clienţii externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare, etc.
În ceea ce priveşte activitatea din alte ţări europene se poate observa că industria Horeca poate funcţiona. În afara României, toate ţările Comunităţii Europene au redeschis restaurantele (interior şi exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reuşind astfel să menţină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire faţă de România”, se arată în scrisoarea deschisă premierului Orban.

Documentul precizează că redeschiderea teraselor la 1 iunie nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate.

„Putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranţă, în unităţile în care se respectă reglementările. Aşa cum s-a putut observa, creşterea numărului de îmbolnăviri a avut loc la două săptămâni de la începerea vacanţelor din zonele turistice. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăţi iar incapacitatea autorităţii centrale şi locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări şi controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situaţia pandemică în care ne aflăm”, a mai precizat sursa citată.

Proprietarii şi operatorii din HoReCa consideră, în scrisoarea deschisă adresată premierului Ludovic Orban, că sunt trataţi incorect de către guvern în comparaţie cu celelalte industrii. Reprezentanţii HoReCa solicită Guvernului redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19; asigurarea distanţării fizice prin menţinerea unui mese libere între două mese ocupate; evitarea aglomerărilor de persoane la ghişee şi grupuri sanitare; purtarea obligatorie a măştii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieşirea din restaurant.

De asemenea, reprezentanţii HoReCa au mai precizat că vor asigura dispozitive şi substanţe virulicide necesare dezinfectării mâinilor clienţilor şi informarea acestora cu privire la modul de utilizare; că vor informa clienţii asupra regulilor de igienă şi distanţare fizică precum şi a necesităţii limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul; că va fi asigurată curăţarea şi dezinfectarea cu substanţe bactericide şi virulicide a spaţiilor/suprafeţelor unde au acces clienţii şi a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei.

Aceştia au cerut şi eliminarea obligativităţii purtării mănuşilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, precizând că ei consideră că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor.

Reprezentanţii industriei ospitalităţii mai cer Guvernului eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 de milioane de euro anual, reglementarea bacşişului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS; clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiţii de întreprinderi mari; focusarea controalelor făcute de către instituţiile statului pe respectarea reglementărilor privind raspândirea virusului SARS COV 2.

Foto: Restaurant Colosseum Timișoara

Din țară

RABLA 2025. Bugetul pentru autovehicule termice și hibride, suplimentat

Publicat

pe

Bugetul pentru autovehiculele termice şi hibride din programul Rabla 2025, destinat persoanelor fizice, a fost suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Conform AFM, persoanele interesate se vor putea înscrie în aplicaţia informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la 15 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

„Dorim să oferim o nouă şansă celor care nu au reuşit să se înscrie în prima etapă”, a declarat preşedintele AFM, Florin Bănică.

La lansarea programului, în 30 septembrie, bugetul de 200 de milioane de lei s-a epuizat în doar 13 minute.

Citeste mai mult

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite