Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ATENȚIE! Când și cum pot fi folosite, în siguranță, artificiile și petardele

Publicat

pe

Din anul 2017, după apariția pe piața românească a emițătoarelor de sunet (petarde) încadrate în categoria P1, care conform legis­lației europene și românești sunt permise folosirii de către publicul larg pe tot timpul anului, pe parcursul sărbătorilor de iarnă, majoritatea accidentelor înregistrate au fost cauzate de folosirea în scop de divertisment a acestui tip de articol pirotehnic destinat exclusiv scopurilor tehnice.

Articole pirotehnice

Conform normelor legislative, articolele pirotehnice se clasifică după cum urmează:

1. Articole pirotehnice de divertisment, care la rândul lor se subclasifică în următoarele categorii:

a) Categoria F1 – articole pirotehnice de divertisment, care prezintă un risc foarte scăzut și un nivel de zgomot neglijabil și care sunt destinate utilizării în spații restrânse, inclusiv articolele pirotehnice de divertisment destinate utilizării în interiorul clădirilor cu destinația de locuință;

b) Categoria F2 – articole pirotehnice de divertisment, care prezintă risc scăzut și un nivel de zgomot scăzut, sunt destinate utilizării în exterior, în spații restrânse și care pot fi utilizate exclusiv de către pirotehnicieni;

c) Categoria F3 – articole pirotehnice de divertisment, care prezintă risc mediu, destinate utilizării în exterior în spații deschise, vaste, al căror nivel de zgomot nu este dăunător sănătății umane și care pot fi utilizate exclusiv de către pirotehnicieni;

d) Categoria F4 – articole pirotehnice de divertisment de mare risc, cunoscute sub numele de „ articole pirotehnice de divertisment de uz profesional”, destinate utilizării exclusive de către pirotehnicieni și al căror nivel de zgomot nu este dăunător sănătății umane.

2. Articole pirotehnice de scenă, care, la rândul lor, se clasifică în următoarele categorii:

a) Categoria T1 – articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă, care prezintă un risc scăzut și care pot fi utilizate exclusiv de către pirotehnicieni;

b) Categoria T2 – articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă, care sunt destinate utilizării exclusive de către pirotehnicieni;

3. Alte articole pirotehnice, care, la rândul lor, se clasifică în următoarele categorii:

a) Categoria P1 – articole pirotehnice, altele decât articole pirotehnice de divertisment și articole de scenă, care prezintă un risc scăzut;

b) Categoria P2 – articole pirotehnice, altele decât articolele pirotehnice de divertisment și articole pirotehnice de scenă, care sunt destinate manipulării ori utilizării exclusive de către pirotehnicieni.

Atenție!

Din motive de ordine, securitate, siguranță publică și pentru protecția mediului se interzice deținerea, utilizarea și vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2,3 și 4, a articolelor pirotehnice de scenă (T1 și T2) și a altor articole pirotehnice din categoria P2.

Articolele pirotehnice de divertisment din categoria F1 și P1 pot fi puse la dispoziția publicului cu vârsta peste 16 ani.

Articolele pirotehnice de scenă din categoria T1 și alte articole pirotehnice din categoria P1 pot fi puse la dispoziție pe piață numai persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani.

Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor și a mediului.

N.B. În categoria 1 sunt incluse numai obiectele pirotehnice de divertisment foarte mici de tipul artificiilor (de exemplu: steluțe; lumânări scânteietoare; jerbe cu scântei; minifacle; minisori; inele de foc; sateliți).

Este interzisă folosirea articolelor pirotehnice:

a) Între orele 24:00-6:00, cu excepția evenimentelor de interes local, național sau internațional, în baza aprobării autorităților locale;

b) La o distanța mai mică de 50 m de construcțiile de locuințe cu până la 4 niveluri și la mai puțin de 100 m față de cele cu peste 4 niveluri;

c) La o distanță mai mică de 500 m de instalațiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare și livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalațiile de gaze;

d) La o distanță mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice și petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;

e) În locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre;

f) Pe drumurile publice deschise circulației rutiere, pe aleile pietonale și în spații deschise cu aglomerări de persoane;

g) La o distanță mai mică de 500 m de păduri.

Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 și 4 este permisă numai în condițiile în care există acordul primăriei, al inspectoratului pentru situații de urgență județean sau, după caz, al municipiului București și avizul inspectoratului județean de poliție, respectiv al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, pe a cărui rază se execută jocurile respective.

Infracțiuni

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:

a) Orice operațiune cu articole pirotehnice, efectuată fără drept;

b) Comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 și P1 către persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani;

c) Comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate de către pirotehnicieni.

Contravenții

Contravențiile sunt prevăzute de art. 38 din Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată cu modificările ulterioare.

Sancțiunile contravenționale cu amendă pot fi aplicate și persoanelor juridice. În cazul persoanelor juridice, limitele minime și maxime ale amenzilor se majorează cu 100%.

Pentru tulburarea ordinii și liniștii publice prin folosirea necorespunzătoare scopului declarat a articolelor pirotehnice din categoria P1 și nu numai, se vor aplica sancțiunile contravenționale prevăzute în Legea nr. 61 din 1991 republicată.

Important!

Articolele pirotehnice din categoria P1, se pot utiliza doar în scopurile menționate de producătorul acestora, utilizarea necorespunzătoare fiind sancționată conform prevederilor art. 25 și art. 26 din Legea 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei.

 În conformitate cu atribuțiile și com­petențele stabilite prin legea de organizare și funcționare, cu prevederile Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cât și cu H.G. 1102/2010 privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate a articolelor pirotehnice și a condițiilor pentru introducerea lor pe piaţă, Poliția Română este instituția responsabilă pentru prevenirea, consta­tarea și combaterea neregulilor în domeniul ope­rațiunilor cu articole pirotehnice, exercitând, la nivel naţional, controlul referitor la regimul tuturor operațiunilor cu materii explozive.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite