Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

BACALAUREAT 2022. Încep probele de evaluare a competențelor

Publicat

pe

Peste 126.000 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru susţinerea examenului naţional de Bacalaureat în sesiunea iunie – iulie, care începe luni cu probele de evaluare a competenţelor, programate în perioada 6 – 16 iunie.

Ministerul Educaţiei a informat că, în conformitate cu datele înregistrate şi transmise de comisiile judeţene şi cea din Bucureşti de organizare a examenului de Bacalaureat, 126.454 de absolvenţi de liceu – 111.329 din promoţia curentă şi 15.125 din seriile anterioare – s-au înscris pentru a susţine probele integral sau parţial, în funcţie de rezultatele obţinute în sesiunile anterioare.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului transmis duminică AGERPRES, probele de evaluare a competenţelor se vor susţine astfel:

– 6 – 8 iunie: Proba A – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;

– 8 – 9 iunie: Proba B – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă;

– 8 – 10 iunie: Proba D – evaluarea competenţelor digitale;

– 14 – 16 iunie: Proba C – evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

În 2021, pentru susţinerea probelor scrise la Bacalaureat s-au înscris 133.663 de candidaţi, dintre care 114.137 erau din promoţia anului trecut. În 2020, s-au înscris 155.639 de candidaţi în prima sesiune.

Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba română, limba maternă şi limba modernă, precum şi a celor digitale se face, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori – cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă şi un altul de aceeaşi specialitate, din unitatea de învăţământ.

În cazul în care nu există cadre didactice de specialitate în unitatea respectivă de învăţământ care pot fi desemnate în comisia de Bacalaureat de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale sau acestea se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectaţi din alte şcoli, a precizat Ministerul Educaţiei.

Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională nu se exprimă prin note sau prin calificative admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în funcţie de grilele naţionale sau europene. De asemenea, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă tot prin stabilirea nivelului de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.

În situaţia în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale se consideră că acesta nu a susţinut proba.

Probele sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

Probele scrise din prima sesiune a examenului de Bacalaureat din acest an încep pe 20 iunie cu examenul la Limba şi literatura română. Proba obligatorie a profilului este programată pe 21 iunie, fiind urmată pe 22 iunie de proba la alegere a profilului şi specializării. Proba la Limba si literatura maternă se va desfăşura pe 23 iunie.

Primele rezultate vor fi afişate în data de 27 iunie până la ora 12,00. Pentru depunerea contestaţiilor a fost alocat intervalul orar 12,00 – 18,00 în aceeaşi zi. Rezultatele finale vor fi afişate pe 1 iulie.

Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii studiilor liceale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au fost notaţi cel puţin cu 5 la fiecare dintre acestea, obţinând cel puţin media 6 la probele scrise.

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

Citeste mai mult

Din țară

ANAF anunță: Declarația Unică D212 poate fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)  introduce funcția de precompletare automată a Declarației Unice (D212) în cadrul SPV, facilitând semnificativ procesul de declarare pentru persoanele fizice.

Noua aplicație permite importul automat al datelor fiscale existente în sistemele ANAF direct în formularul electronic. Veniturile raportate prin declarații informative precum D205, sunt afișate automat, contribuabilul având posibilitatea de a le verifica, modifica sau completa înainte de depunere.

Precompletarea se adresează tuturor persoanelor fizice care au obligația depunerii Declarației Unice, inclusiv celor care obțin venituri din:

activități independente;

drepturi de proprietate intelectuală;

cedarea folosinței bunurilor;

investiții sau activități agricole;

surse din străinătate.

De asemenea, funcționalitatea este utilă pentru persoanele care datorează contribuții sociale (CAS, CASS) sau optează pentru plata acestora.

Beneficii pentru contribuabil

Implementarea acestui sistem aduce multiple avantaje:

reducerea semnificativă a timpului de completare;

diminuarea erorilor de introducere a datelor;

transparență asupra sursei informațiilor;

posibilitatea verificării și corectării fiecărei valori.

În plus, formularul este disponibil într-un format web modern, accesibil direct din browser, fără a mai fi necesară utilizarea unui fișier PDF interactiv.

Precompletarea este un instrument de asistență și nu înlocuiește responsabilitatea contribuabilului. Datele afișate reflectă informațiile raportate de terți și pot fi incomplete sau eronate.

Contribuabilii trebuie să:

verifice toate informațiile precompletate;

completeze manual veniturile care nu apar în sistem (de exemplu, venituri din străinătate sau activități independente);

compare datele cu documentele justificative (contracte, extrase bancare, evidențe contabile).

De asemenea:

precompletarea se poate realiza o singură dată la deschiderea formularului;

dacă a fost deja depusă o declarație, sistemul va propune automat o declarație rectificativă;

veniturile cu reținere la sursă pot necesita corecții prin intermediul plătitorilor de venit.

Pentru anul fiscal 2025, termenul limită pentru depunerea Declarației Unice D212 este 25 mai 2026 inclusiv. Contribuabilii pot beneficia de o bonificație de până la 3% pentru depunerea și plata obligațiilor până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite