Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

BNR informează: Cum pot fi amânate ratele la bănci

Publicat

pe

Comitetul de Supraveghere al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţă de urgenţă, a clarificat modul în care băncile şi IFN-urile din România trebuie să aplice reglementările în vigoare în contextul pandemiei cu Covid-19.

Astfel, BNR va face uz de flexibilităţile cadrului normativ astfel încât persoanele şi companiile cu credite să poată fi ajutate atât de bănci cât şi de instituţii financiare nebancare în perioada următoare.

„Amânarea la plată (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării”, a informat BNR.

Deşi definiţia stării de nerambursare presupune orice operaţiune de restructurare a unui credit şi trebuie asociată noţiunii de dificultate financiară, în situaţia unui moratoriu (amânare de plată) privat sau public, o astfel de operaţiune nu este apreciată ca o măsură de restructurare, pentru că nu a avut loc din cauza unei dificultăţi financiare a debitorului, precizează banca centrală.

Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia Covid‑19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr.17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum.

Banca Naţională a României va transmite scrisori de informare tuturor creditorilor (instituţii bancare şi instituţii financiare nebancare) prin care li se va confirma posibilitatea restructurării creditelor debitorilor şi modalitatea de aplicare a reglementărilor în vigoare.

”Referitor la sprijinul guvernamental sub forma garanţiilor pentru susţinerea în continuare a creditării, Banca Naţională a României va colabora cu autorităţile statului pentru ca respectivele garanţii să îndeplinească condiţiile reglementărilor prudenţiale bancare aplicabile la nivelul Uniunii Europene în scopul diminuării cerinţelor de capital, astfel încât potenţialul de finanţare al instituţiilor de credit să crească”, informează BNR.

În ceea ce priveşte instituţiile de credit, Banca Naţională a României menţionează că, măsurile de susţinere a debitorilor vor fi reflectate în situaţiile băncilor în mod similar cu practica la nivel UE, prin aplicarea în mod unitar a cadrului european de reglementare în domeniile prudenţial şi contabil.

Cadrul de reglementare prudenţial conţine o serie de instrumente special create pentru situaţii precum cea pe care o traversăm în prezent, în scopul asigurării condiţiilor pentru depăşirea perioadelor dificile cu menţinerea sănătăţii financiare a băncilor.

Astfel, în perioadele anterioare, băncile au constituit amortizoare de capital potrivit reglementărilor europene şi naţionale adoptate de Banca Naţională a României în baza recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.

„Dat fiind contextul actual, Banca Naţională a României a decis să permită băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizoarele de capital anterior constituite, cu menţinerea respectării cerinţelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări. Adaptarea la noile condiţii a amortizoarelor de capital sprijină băncile în a-şi menţine rolul de suport al economiei reale”, se arată în comunicatul BNR.

Totodată, conform cadrului de reglementare, băncile au constituit şi menţinut rezerve de lichiditate care pot fi utilizate pentru a face faţă unei cereri mărite de lichiditate pe parcursul unei situaţii de criză. Astfel, în linie cu acţiunile întreprinse în acest sens la nivel european, BNR permite băncilor neîncadrarea în nivelul minim al indicatorului de lichiditate, cu scopul utilizării acestor rezerve pentru a contribui la o bună funcţionare a sectorului bancar şi a ajuta băncile în asigurarea de lichidităţi suficiente firmelor şi populaţiei.

Instituţiilor de credit li se va comunica modul în care poate fi utilizată flexibilitatea cadrului prudenţial pentru a reflecta măsurile de amânare la plată într-un mod care să urmărească totodată menţinerea sănătăţii financiare a sectorului bancar astfel încât acesta să poată continua să furnizeze sprijin economiei reale.

”În condiţiile în care o instituţie de credit negociază o măsură de amânare la plată, pe bază individuală, nelegată de situaţia pandemiei Covid-19, o astfel de operaţiune trebuie clasificată ca restructurare”, menţionează BNR.

Instituţiile de credit trebuie să continue să evalueze, în mod adecvat, calitatea tuturor expunerilor din credite pentru identificarea indiciilor de improbabilitate de plată.

„BNR va evalua, la rândul ei, în mod permanent, situaţia fiecărei bănci şi, în funcţie de evoluţia impactului generat de pandemia Covid-19, va lua măsurile ce se impun”, arată banca centrală.

Aceste interpretări legate de starea de nerambursare în condiţiile pandemiei de Covid-19, se bazează pe prevederile Ghidului EBA GL/2016/07, fiind agreate cu Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority – EBA). Ele creează premisele pentru sprijinirea clienţilor cu credite în curs de derulare şi facilitarea accesului la noi linii de finanţare, cu menţinerea în limite acceptabile a bonităţii instituţiilor financiare.

În ceea ce priveşte instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general, Banca Naţională a României confirmă acestor împrumutători că restructurările creditelor acordate persoanelor afectate în mod negativ de pandemia Covid-19, prin mecanismul suspendării/îngheţării pe o perioadă determinată a plăţilor scadente, nu atrag în mod automat necesitatea constituirii de provizioane specifice de risc de credit, în considerarea faptului că acest mecanism nu va implica acumularea de zile de întârziere la plata ratei de credit.

În plus, în cazul instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, care sunt supuse unor cerinţe suplimentare de prudenţă în ceea ce priveşte regimul restructurărilor de credite, banca centrală confirmă acestor creditori că restructurarea creditelor persoanelor afectate de pandemia Covid-19 nu determină clasificarea automată a respectivelor împrumuturi într-o categorie inferioară de risc de credit şi, implicit, nici cerinţe suplimentare de provizionare.

Banca Naţională a României, în calitate de autoritate de supraveghere a instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, confirmă acestor entităţi că, din perspectiva cerinţelor referitoare la adecvarea nivelului fondurilor proprii de care acestea dispun, neîncadrarea temporară în limitele aplicabile referitoare la expuneri din credite, potrivit Regulamentului BNR nr.20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare, în cazul în care este generată de aplicarea de către creditor a unor măsuri de sprijinire a debitorilor sau de stimulare a creditării în contextul pandemiei Covid-19, reprezintă un caz excepţional şi bine justificat, pentru care, conform reglementarilor, IFN afectate vor notifica BNR pentru agrearea unui termen de reîncadrare în nivelurile prevăzute de cadrul normativ specific.

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Din țară

Fraudă de 21 de milioane de lei cu fier vechi, în județul Timiș

Publicat

pe

Inspectorii Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul ANAF, au finalizat în luna februarie verificările la o companie din judeţul Timiş, care colecta şi comercializa metale neferoase.

Societatea a colectat şi comercializat aproximativ 420.000 kg de aliaje, staniu şi aliaje de staniu (cositor), fără a face dovada trasabilităţii achiziţiei acestora, existând suspiciunea că mărfurile au fost vândute pe teritoriul ţării, contravaloarea acestora fiind încasată în numerar, fără înregistrarea corectă a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.

Astfel, inspectorii antifraudă au calculat un prejudiciu de 21 milioane lei.

Pentru continuarea cercetărilor au fost sesizate organele de urmărire penală, în conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

ANAF precizează că activităţile privind colectarea şi comercializarea deşeurilor metalice  reprezintă o activitate cu risc fiscal, având în vedere raportul disproporţionat dintre sumele tranzacţionate şi impozitele şi taxele înregistrate şi declarate de către societăţile din domeniu, şi achiziţia acestor produse de la persoane fizice pe baza borderourilor de achizitie, în cele mai multe cazuri determinând suspiciuni de nedeclarare a întregii sume impozabile.

Citeste mai mult

Din țară

Klaus Iohanis predă mandatul de președinte al României lui Ilie Bolojan

Publicat

pe

Preşedintele Klaus Iohannis îşi încheie miercuri, la Palatul Cotroceni, cei zece ani de mandat în fruntea statului, cu prelungirea în urma anulării turului doi de scrutin, în urma unei demisii care reprezintă o decizie fără precedent până acum în politica românească, pentru un şef al statului.

Ceremonia de final de mandat va avea loc începând cu ora 12.00, când preşedintele îl va primi pe Ilie Bolojan, cel care va asigura interimatul funcţiei, până la alegerile prezidenţiale din luna mai.

Klaus Iohannis îl va întâmpina pe preşedintele care preia interimatul la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni, iar cei doi vor avea o discuţie.

Ulterior, Klaus Iohannis va merge pe Platoul Marinescu, unde sunt întâmpinaţi şefii de stat, în cadrul vizitelor oficiale, unde va avea loc ceremonia de final de mandat. Se va intona imnul naţional, preşedintele va saluta garda de onoare şi va părăsi Palatul Cotroceni.

La ceremonia de la Palatul Cotroceni nu va participa şi soţia preşedintelui, Carmen Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat luni demisia din funcţia de preşedinte al României.

El a declarat, la Palatul Cotroceni, imediat după ce s-a pus în mişcare procedura de suspendare a Preşedintelui, că pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionează din funcţie şi va pleca din funcţie pe 12 februarie.

Iohannis a mai spus că demersul de suspendare este nefondat, pentru că niciodată nu a încălcat Constituţia şi este un demers păgubos, pentru că toată lumea pierde, nimeni nu câştigă.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite