Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

BNR informează: Cum pot fi amânate ratele la bănci

Publicat

pe

Comitetul de Supraveghere al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţă de urgenţă, a clarificat modul în care băncile şi IFN-urile din România trebuie să aplice reglementările în vigoare în contextul pandemiei cu Covid-19.

Astfel, BNR va face uz de flexibilităţile cadrului normativ astfel încât persoanele şi companiile cu credite să poată fi ajutate atât de bănci cât şi de instituţii financiare nebancare în perioada următoare.

„Amânarea la plată (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării”, a informat BNR.

Deşi definiţia stării de nerambursare presupune orice operaţiune de restructurare a unui credit şi trebuie asociată noţiunii de dificultate financiară, în situaţia unui moratoriu (amânare de plată) privat sau public, o astfel de operaţiune nu este apreciată ca o măsură de restructurare, pentru că nu a avut loc din cauza unei dificultăţi financiare a debitorului, precizează banca centrală.

Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia Covid‑19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr.17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum.

Banca Naţională a României va transmite scrisori de informare tuturor creditorilor (instituţii bancare şi instituţii financiare nebancare) prin care li se va confirma posibilitatea restructurării creditelor debitorilor şi modalitatea de aplicare a reglementărilor în vigoare.

”Referitor la sprijinul guvernamental sub forma garanţiilor pentru susţinerea în continuare a creditării, Banca Naţională a României va colabora cu autorităţile statului pentru ca respectivele garanţii să îndeplinească condiţiile reglementărilor prudenţiale bancare aplicabile la nivelul Uniunii Europene în scopul diminuării cerinţelor de capital, astfel încât potenţialul de finanţare al instituţiilor de credit să crească”, informează BNR.

În ceea ce priveşte instituţiile de credit, Banca Naţională a României menţionează că, măsurile de susţinere a debitorilor vor fi reflectate în situaţiile băncilor în mod similar cu practica la nivel UE, prin aplicarea în mod unitar a cadrului european de reglementare în domeniile prudenţial şi contabil.

Cadrul de reglementare prudenţial conţine o serie de instrumente special create pentru situaţii precum cea pe care o traversăm în prezent, în scopul asigurării condiţiilor pentru depăşirea perioadelor dificile cu menţinerea sănătăţii financiare a băncilor.

Astfel, în perioadele anterioare, băncile au constituit amortizoare de capital potrivit reglementărilor europene şi naţionale adoptate de Banca Naţională a României în baza recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.

„Dat fiind contextul actual, Banca Naţională a României a decis să permită băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizoarele de capital anterior constituite, cu menţinerea respectării cerinţelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări. Adaptarea la noile condiţii a amortizoarelor de capital sprijină băncile în a-şi menţine rolul de suport al economiei reale”, se arată în comunicatul BNR.

Totodată, conform cadrului de reglementare, băncile au constituit şi menţinut rezerve de lichiditate care pot fi utilizate pentru a face faţă unei cereri mărite de lichiditate pe parcursul unei situaţii de criză. Astfel, în linie cu acţiunile întreprinse în acest sens la nivel european, BNR permite băncilor neîncadrarea în nivelul minim al indicatorului de lichiditate, cu scopul utilizării acestor rezerve pentru a contribui la o bună funcţionare a sectorului bancar şi a ajuta băncile în asigurarea de lichidităţi suficiente firmelor şi populaţiei.

Instituţiilor de credit li se va comunica modul în care poate fi utilizată flexibilitatea cadrului prudenţial pentru a reflecta măsurile de amânare la plată într-un mod care să urmărească totodată menţinerea sănătăţii financiare a sectorului bancar astfel încât acesta să poată continua să furnizeze sprijin economiei reale.

”În condiţiile în care o instituţie de credit negociază o măsură de amânare la plată, pe bază individuală, nelegată de situaţia pandemiei Covid-19, o astfel de operaţiune trebuie clasificată ca restructurare”, menţionează BNR.

Instituţiile de credit trebuie să continue să evalueze, în mod adecvat, calitatea tuturor expunerilor din credite pentru identificarea indiciilor de improbabilitate de plată.

„BNR va evalua, la rândul ei, în mod permanent, situaţia fiecărei bănci şi, în funcţie de evoluţia impactului generat de pandemia Covid-19, va lua măsurile ce se impun”, arată banca centrală.

Aceste interpretări legate de starea de nerambursare în condiţiile pandemiei de Covid-19, se bazează pe prevederile Ghidului EBA GL/2016/07, fiind agreate cu Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority – EBA). Ele creează premisele pentru sprijinirea clienţilor cu credite în curs de derulare şi facilitarea accesului la noi linii de finanţare, cu menţinerea în limite acceptabile a bonităţii instituţiilor financiare.

În ceea ce priveşte instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general, Banca Naţională a României confirmă acestor împrumutători că restructurările creditelor acordate persoanelor afectate în mod negativ de pandemia Covid-19, prin mecanismul suspendării/îngheţării pe o perioadă determinată a plăţilor scadente, nu atrag în mod automat necesitatea constituirii de provizioane specifice de risc de credit, în considerarea faptului că acest mecanism nu va implica acumularea de zile de întârziere la plata ratei de credit.

În plus, în cazul instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, care sunt supuse unor cerinţe suplimentare de prudenţă în ceea ce priveşte regimul restructurărilor de credite, banca centrală confirmă acestor creditori că restructurarea creditelor persoanelor afectate de pandemia Covid-19 nu determină clasificarea automată a respectivelor împrumuturi într-o categorie inferioară de risc de credit şi, implicit, nici cerinţe suplimentare de provizionare.

Banca Naţională a României, în calitate de autoritate de supraveghere a instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, confirmă acestor entităţi că, din perspectiva cerinţelor referitoare la adecvarea nivelului fondurilor proprii de care acestea dispun, neîncadrarea temporară în limitele aplicabile referitoare la expuneri din credite, potrivit Regulamentului BNR nr.20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare, în cazul în care este generată de aplicarea de către creditor a unor măsuri de sprijinire a debitorilor sau de stimulare a creditării în contextul pandemiei Covid-19, reprezintă un caz excepţional şi bine justificat, pentru care, conform reglementarilor, IFN afectate vor notifica BNR pentru agrearea unui termen de reîncadrare în nivelurile prevăzute de cadrul normativ specific.

Din țară

Antrenorul Mircea Lucescu a murit la Spitalul Universitar de Urgență București

Publicat

pe

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titrați atrenori și jucători de fotbal din România a decedat marți, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde era internat din 29 martie.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au informat că decesul a fost declarat în jurul orei 20.30.

„Domnul Mircea Lucescu a fost unul dintre cei mai titrați antrenori și jucători de fotbal români, primul care a calificat echipa națională a României la un Campionat European, în anul 1984. Generații întregi de români au crescut cu imaginea sa în suflet, ca un simbol național. Dumnezeu să îl odihnească!“, este mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București.

Mircea Lucescu a fost internat de urgență pe 29 martie la Spitalul Universitar București, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naționale de fotbal.

Ulterior, a suferit un infarct, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat și nu a mai răspuns la tratament.

Marți dimineața medicii au constatat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale și focare de trombembolism pulmonar.

În vârstă de 80 de ani, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice a unor echipe de club din ţară şi din străinătate dar şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.

Născut la 29 iulie 1945 în București, Mircea Lucescu a început fotbalul la Școala Sportivă 2 din Capitală și, după doi ani, a fost legitimat la grupele de juniori ale clubului Dinamo București. Ca jucător, Lucescu a evoluat doar pentru trei echipe: Dinamo, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara.

Cariera sa de antrenor a început în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a activat simultan și ca jucător timp de trei ani. De atunci, Lucescu a antrenat numeroase formații importante, printre care România, Dinamo București, Pisa, Brescia, Reggiana, FC Rapid București, Inter Milano, Galatasaray Istanbul, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk, Zenit Sankt Petersburg, Turcia și Dinamo Kiev.

După o pauză de 38 de ani, Lucescu a preluat din nou funcția de selecționer al echipei naționale a României pe 6 august 2024. În primul său mandat, desfășurat între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, cu 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.

În palmaresul său, Lucescu se clasează drept al treilea cel mai titrat antrenor din lume, cu 35 de trofee, printre care:

Supercupă a Europei (Galatasaray)

 Cupa UEFA (Șahtior Donețk)

9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev)

2 titluri ale României (Dinamo și Rapid)

2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș)

1 Supercupă a Rusiei (Zenit)

7 Cupe ale Ucrainei

8 Supercupe ale Ucrainei

3 Cupe ale României și 1 Supercupă a României

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Se trece la ora de vară. Ceasurile de dau cu o oră înainte

Publicat

pe

În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece la ora de vară, ceea ce înseamnă că nopțile vor fi mai scurte iar zilele mai lungi. Această modificare marchează începutul perioadei de vară din punct de vedere al timpului oficial.

Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00.

Trecerea la ora de vară reprezintă o ajustare sezonieră a timpului oficial, prin care acesta este aliniat la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne aceeași, după schimbare avem mai multă lumină naturală în după-amiaza și seara, iar nopțile par mai scurte.

În prezent, aproximativ 70 de țări din lume folosesc ora de vară, însă regulile diferă de la o regiune la alta. În Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an, în timp ce alte țări, precum Islanda și Turcia, au renunțat complet la această practică.

Principalul argument în favoarea orei de vară este utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin mutarea ceasurilor înainte, oamenii beneficiază de mai multă lumină seara, ceea ce poate reduce consumul de energie electrică pentru iluminat.

Ora de vară este valabilă din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, atunci când se revine la ora de iarnă, ora oficială standard.

Ne afectează schimbarea orei?

Medicii și specialiștii în somnologie avertizează că schimbarea orei influențează ritmul circadian, adică „ceasul biologic” al organismului. În primele zile după ajustare pot apărea:

  • dificultăți de adormire sau trezire;
  • stare de oboseală accentuată;
  • scăderea capacității de concentrare;
  • diminuarea temporară a randamentului la serviciu sau la școală.

De regulă, adaptarea are loc rapid, însă este recomandat ca, în zilele premergătoare schimbării, ora de culcare să fie ajustată treptat, cu 10–15 minute mai devreme, iar odihna să fie prioritară.

Citeste mai mult

Din țară

Se va lansa platforma digitală eLicitatiiANAF unde se vor vinde bunurile sechestrate

Publicat

pe

Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã (ANAF) împreunã cu Ministerul Finanțelor, anunțã lansarea platformei digitale „eLicitațiiANAF”, dedicatã publicitãții și vânzãrii prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație. Platforma este dezvoltatã în cadrul procesului de modernizare și digitalizare a administrației fiscale și este realizatã cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliențã (P.N.R.R.).

Noua platformã, disponibilã începând cu data de 30 martie 2026, faciliteazã accesul publicului la informații despre bunurile care urmeazã sã fie valorificate online. Pânã în prezent, valorificarea acestor bunuri se realiza prin licitații publice organizate la sediul organelor fiscale, ceea ce oferea doar posibilitatea participãrii în format fizic.

„Prin lansarea platformei eLicitațiiANAF facem un pas important în direcția modernizãrii și digitalizãrii administrației fiscale, în sensul posibilitãții participãrii la procedura de valorificare a bunurilor ce fac obiectul executãrii silite și al valorificãrii bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, de cãtre A.N.A.F., prin mijloace electronice. Ne dorim sã oferim tuturor persoanelor interesate de achiziționarea acestor bunuri, accesul facil, în condiții egale, într-un sistem online, dinamic, rapid și eficient” a declarat Adrian NICA, președintele A.N.A.F.

Platforma eLicitațiiANAF poate fi accesatã la adresa elicitatii.anaf.ro

Orice persoanã poate vizualiza bunurile disponibile pe platformã chiar și fãrã a deține un cont S.P.V., însã pentru participarea la licitație este necesarã deschiderea unui cont în S.P.V..

Platforma eLicitațiiANAF este structuratã în douã secțiuni principale:

Secțiunea „Publicitate bunuri”

În aceastã secțiune bunurile sunt promovate pentru o perioadã de 30 de zile, în scopul informãrii publicului și al asigurãrii unei vizibilitãți extinse. În acestã perioadã, persoanele interesate pot consulta informațiile disponibile și pot solicita programarea unei vizionãri.

Prin intermediul platformei se valorificã atât bunuri mobile cât și imobile.

Vizionarea bunurilor se realizeazã la datele stabilite, în prezența funcționarilor publici desemnați, cu atribuții în domeniu, anterior înscrierii la procedura de licitație.

 Secțiunea  „Licitație bunuri”

La expirarea perioadei de publicitate bunurile sunt automat trecute în secțiunea de licitație. Licitația se desfãșoarã în format online pe o perioadã de 5 zile, 7 zile sau 10 zile, în funcție de valoarea bunului, interval în care persoanele interesate se pot înscrie la licitație, pot achita taxa de participare la licitație și pot depune oferte.

În cazul depunerii unei oferte mai mari, ceilalți ofertanți sunt notificați automat și pot transmite noi oferte.

Pasul de licitare este cuprins între 5% și 15% din prețul inițial de pornire, prețul de pornire, la prima licitație, fiind suma stabilitã în raportul de evaluare.

Dacã în ultimele 15 minute ale perioadei de licitație se depune o ofertã, se va aplica timp suplimentar pentru a permite licitarea suplimentarã.

La finalul licitației, ofertantul cu cea mai mare ofertã este declarat câștigãtor, în conformitate cu  prevederilor legale. În cazul bunurilor sechestrate adjudecatarul are posibilitatea de a achita prețul integral sau în rate.

În termen de cel mult 5 zile de la finalizarea licitației, taxa de participare sau sumele indisponibilizate se vor restitui persoanelor care nu au fost declarați adjudecatari sau celor înscriși la licitații, ulterior anulate.

Modalitãțile de platã

Pentru achiziționarea bunurilor licitate, platforma eLicitatiiANAF pune la dispoziție urmãtoarele modalitãți de platã:

  • Platã online prin card bancar – suma se blocheazã în contul ofertantului pentru taxa de participare sau se vireazã integral pentru prețul de adjudecare.
  • Decontare bancarã – inclusiv prin internet banking, home banking, mobile banking sau alte metode la distanțã; plata este consideratã efectuatã în momentul debitãrii contului plãtitorului.
  • Mandat poștal – data poștei este consideratã momentul plãții; mandatele trimise electronic sunt validate prin sistemul Trezoreriei.

Proveniența bunurilor licitate 

Bunurile valorificate prin intermediul platformei provin din mai multe surse legale, respectiv din executãri silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate, precum și din mãsuri dispuse în materie penalã, în baza hotãrârilor judecãtorești sau intrate, potrivit legii în proprietatea statului.

Din punct de vedere juridic, acestea pot fi încadrate în douã categorii principale: bunuri sechestrate și bunuri confiscate, valorificate prin proceduri de vânzare forțatã, în condițiile legii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite