Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

BNR informează: Cum pot fi amânate ratele la bănci

Publicat

pe

Comitetul de Supraveghere al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţă de urgenţă, a clarificat modul în care băncile şi IFN-urile din România trebuie să aplice reglementările în vigoare în contextul pandemiei cu Covid-19.

Astfel, BNR va face uz de flexibilităţile cadrului normativ astfel încât persoanele şi companiile cu credite să poată fi ajutate atât de bănci cât şi de instituţii financiare nebancare în perioada următoare.

„Amânarea la plată (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării”, a informat BNR.

Deşi definiţia stării de nerambursare presupune orice operaţiune de restructurare a unui credit şi trebuie asociată noţiunii de dificultate financiară, în situaţia unui moratoriu (amânare de plată) privat sau public, o astfel de operaţiune nu este apreciată ca o măsură de restructurare, pentru că nu a avut loc din cauza unei dificultăţi financiare a debitorului, precizează banca centrală.

Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia Covid‑19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr.17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum.

Banca Naţională a României va transmite scrisori de informare tuturor creditorilor (instituţii bancare şi instituţii financiare nebancare) prin care li se va confirma posibilitatea restructurării creditelor debitorilor şi modalitatea de aplicare a reglementărilor în vigoare.

”Referitor la sprijinul guvernamental sub forma garanţiilor pentru susţinerea în continuare a creditării, Banca Naţională a României va colabora cu autorităţile statului pentru ca respectivele garanţii să îndeplinească condiţiile reglementărilor prudenţiale bancare aplicabile la nivelul Uniunii Europene în scopul diminuării cerinţelor de capital, astfel încât potenţialul de finanţare al instituţiilor de credit să crească”, informează BNR.

În ceea ce priveşte instituţiile de credit, Banca Naţională a României menţionează că, măsurile de susţinere a debitorilor vor fi reflectate în situaţiile băncilor în mod similar cu practica la nivel UE, prin aplicarea în mod unitar a cadrului european de reglementare în domeniile prudenţial şi contabil.

Cadrul de reglementare prudenţial conţine o serie de instrumente special create pentru situaţii precum cea pe care o traversăm în prezent, în scopul asigurării condiţiilor pentru depăşirea perioadelor dificile cu menţinerea sănătăţii financiare a băncilor.

Astfel, în perioadele anterioare, băncile au constituit amortizoare de capital potrivit reglementărilor europene şi naţionale adoptate de Banca Naţională a României în baza recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.

„Dat fiind contextul actual, Banca Naţională a României a decis să permită băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizoarele de capital anterior constituite, cu menţinerea respectării cerinţelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări. Adaptarea la noile condiţii a amortizoarelor de capital sprijină băncile în a-şi menţine rolul de suport al economiei reale”, se arată în comunicatul BNR.

Totodată, conform cadrului de reglementare, băncile au constituit şi menţinut rezerve de lichiditate care pot fi utilizate pentru a face faţă unei cereri mărite de lichiditate pe parcursul unei situaţii de criză. Astfel, în linie cu acţiunile întreprinse în acest sens la nivel european, BNR permite băncilor neîncadrarea în nivelul minim al indicatorului de lichiditate, cu scopul utilizării acestor rezerve pentru a contribui la o bună funcţionare a sectorului bancar şi a ajuta băncile în asigurarea de lichidităţi suficiente firmelor şi populaţiei.

Instituţiilor de credit li se va comunica modul în care poate fi utilizată flexibilitatea cadrului prudenţial pentru a reflecta măsurile de amânare la plată într-un mod care să urmărească totodată menţinerea sănătăţii financiare a sectorului bancar astfel încât acesta să poată continua să furnizeze sprijin economiei reale.

”În condiţiile în care o instituţie de credit negociază o măsură de amânare la plată, pe bază individuală, nelegată de situaţia pandemiei Covid-19, o astfel de operaţiune trebuie clasificată ca restructurare”, menţionează BNR.

Instituţiile de credit trebuie să continue să evalueze, în mod adecvat, calitatea tuturor expunerilor din credite pentru identificarea indiciilor de improbabilitate de plată.

„BNR va evalua, la rândul ei, în mod permanent, situaţia fiecărei bănci şi, în funcţie de evoluţia impactului generat de pandemia Covid-19, va lua măsurile ce se impun”, arată banca centrală.

Aceste interpretări legate de starea de nerambursare în condiţiile pandemiei de Covid-19, se bazează pe prevederile Ghidului EBA GL/2016/07, fiind agreate cu Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority – EBA). Ele creează premisele pentru sprijinirea clienţilor cu credite în curs de derulare şi facilitarea accesului la noi linii de finanţare, cu menţinerea în limite acceptabile a bonităţii instituţiilor financiare.

În ceea ce priveşte instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general, Banca Naţională a României confirmă acestor împrumutători că restructurările creditelor acordate persoanelor afectate în mod negativ de pandemia Covid-19, prin mecanismul suspendării/îngheţării pe o perioadă determinată a plăţilor scadente, nu atrag în mod automat necesitatea constituirii de provizioane specifice de risc de credit, în considerarea faptului că acest mecanism nu va implica acumularea de zile de întârziere la plata ratei de credit.

În plus, în cazul instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, care sunt supuse unor cerinţe suplimentare de prudenţă în ceea ce priveşte regimul restructurărilor de credite, banca centrală confirmă acestor creditori că restructurarea creditelor persoanelor afectate de pandemia Covid-19 nu determină clasificarea automată a respectivelor împrumuturi într-o categorie inferioară de risc de credit şi, implicit, nici cerinţe suplimentare de provizionare.

Banca Naţională a României, în calitate de autoritate de supraveghere a instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, confirmă acestor entităţi că, din perspectiva cerinţelor referitoare la adecvarea nivelului fondurilor proprii de care acestea dispun, neîncadrarea temporară în limitele aplicabile referitoare la expuneri din credite, potrivit Regulamentului BNR nr.20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare, în cazul în care este generată de aplicarea de către creditor a unor măsuri de sprijinire a debitorilor sau de stimulare a creditării în contextul pandemiei Covid-19, reprezintă un caz excepţional şi bine justificat, pentru care, conform reglementarilor, IFN afectate vor notifica BNR pentru agrearea unui termen de reîncadrare în nivelurile prevăzute de cadrul normativ specific.

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Din țară

Pregătiri pentru relansarea Programului Rabla

Publicat

pe

Programul Rabla din acest an va avea o alocare pentru persoanele fizice de 200 de milioane de lei şi va funcţiona pe baza unui ghid actualizat, care prevede valori mai reduse ale voucherelor.

Ghidul de finanțare va fi postat în consultare publică până la finalul săptămânii, urmând ca relansarea programului să aibă loc în septembrie, a anunţat Ministerul Mediului.

Bugetul pentru Rabla este mult mai mic față de anii anteriori când fondurile disponibile pentru persoane fizice și juridice erau de peste un miliard de lei (1,3 miliarde de lei în 2024, din care Rabla Clasic 300 de milioane și Rabla Plus un miliard, și 1,34 miliarde de lei în 2023, din care Rabla Clasic 560 de milioane și Rabla Plus 780 de milioane).

Datele ministerului relevă faptul că România şi-a îndeplinit ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante, iar în cei 20 de ani de implementare, Rabla a scos din circulaţie peste un milion de maşini vechi.

Programul încurajează persoanele fizice să-și caseze autovehiculele uzate și să achiziționeze altele noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.

Ministerul Mediului a mai precizat că, în perioada următoare, va prezenta lista actualizată a programelor finanțate de Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi calendarul relansării acestora, în funcţie de deciziile guvernamentale şi de fondurile europene şi naţionale disponibile.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite