Fermierii pot depune, până la data de 15 decembrie 2022, cererile anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru serviciile ce urmează a fi prestate începând cu 1 ianuarie până la 30 iunie 2023 inclusiv, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Valorile maxime ale ajutoarelor de stat pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023 sunt de 15 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine, respectiv de 5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine şi porcine, în cazul serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei.

Conform APIA, pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale ajutoarele sunt: 40 de lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte şi 20 de lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline; 7,5 lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte, 2,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 1,5 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 2 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine; 5 lei/cap în cazul controlului performanţelor de producţie la rasele de animale din specia porcine.

Cererea iniţială aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023 pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente: dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare; acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ; lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ.

De asemenea, este nevoie de copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare; lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru perioada de aplicare, avizată de ANZ.

Documente specifice trebuie depuse odată cu cererea iniţială şi de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale.

APIA precizează că documentele prezentate în copie vor purta sintagma „conform cu originalul”, însuşite prin semnătura solicitantului şi vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicaţiile electronice de gestionare a ajutorului de stat şi la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Satele, meșteșugurile și diversitate culturală sunt punctele forte ale filmului de prezentare a judeţului Timiş, din punct de vedere turistic, cultural şi gastronomic, realizat de cunoscutul producător Charlie Ottley.

Filmul va fi difuzat de postul de televiziune BBC.

Producţia a costat 25.000 de lei, iar difuzarea pe postul de televiziune BBC implică suma de 10.000 de euro.

Clipul promovează turismul, cultura şi gastronomia din Timişoara şi din întreg judeţul într-un video de 8 minute şi într-un altul rezumat, de 1 minut. Acesta este realizat în contextul programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Prezentarea filmului este făcută atât în limba română, cât şi în engleză, iar clipul de 1 minut va fi difuzat timp de 6 săptămâni pe postul de televiziune BBC din Marea Britanie, alături de alte materiale video realizate în mai multe zone reprezentative ale României.

„Am semnat un contract de promovare cu BBC, pentru 6 săptămâni de difuzare a clipului de 1 minut. Contractul, în valoare de 10.000 de euro, se va încheia în data de 15 ianuarie 2023. Acesta nu este singurul astfel de contract de promovare, vor urma şi altele. Va fi cea mai mare campanie de promovare a României în Occident”, a declarat Alexandru Proteasa, vicepreşedinte al CJ Timiş, luni, într-o conferinţă de presă.

Întrebat ce lipseşte în Timişoara, Charlie Ottley a precizat că lipsesc luminile din parcuri.

„Am fost cu adevărat surprins. Am venit aici pentru că ştiu Timişoara, e un oraş foarte frumos şi iubesc faptul că a trecut prin transformări fabuloase, prin redarea multor spaţîi oamenilor cu zone pietonale, cu opera şi teatre minunate, cu multe restaurante frumoase şi aşa mai departe. Dar judeţul Timiş a fost pentru mine o experienţă nouă. Am condus prin diferite zone de câmpie în care nu m-am oprit să explorez şi făcând aceste filme parcă am deschis ochii. Sunt atâtea sate frumoase aici, meşteşugurile, diversitatea culturală din Timiş este uimitoare. Şi iubesc faptul că toată lumea se înţelege cu toată lumea. În alte zone din România mai sunt confruntări ale culturilor, dar aici avem unguri, germani, români, romi, şi chiar pare să existe o coeziune socială şi diversitate culturală pe care o găseşti în sate, dar şi aici la oraş. De asemenea, am văzut că sunt dealuri şi chiar munţi mai mici, şi eu credeam că este doar câmpie. Am descoperit cascade, păduri, lacuri şi urşi în judeţ, dar şi multe meşteşuguri, cum am mai spus. De exemplu, turismul viticol, poate fi mai dezvoltat mai mult decât este deja în prezent. Poate cineva îmi va spune că există deja, dar eu cred că un drum, al vinului pentru ciclişti, şi autobuze care să ducă turiştii pe la podgorii, atunci când ajung în oraş ar fi o perspectiva interesantă pentru viitor”, a precizat Ottley.

Realizatorul filmului de promovare al judeţului Timiş a rămas, totuşi, cu un gust amar, când a văzut izvoare de apă termală închise.

„Am observat cu tristeţe că am trecut pe lângă izvoare cu apă termală care sunt închise. Nu ştiu dacă aţi fost la Budapesta să vedeţi ce au făcut acolo cu apele termale, dar cred că oportunităţile pentru un turism al sănătăţîi aici în Timiş ar fi mari dacă aceste izvoare de apă termală vor fi deschise şi amenajate. Aveţi ape geotermale multe aici în Timiş şi oamenii ar putea veni de peste tot din Europa să se trateze sau să meargă la un spa. Această este doar un alt avantaj al judeţului Timiş şi sper că acest domeniu să se dezvolte în viitor. A fost minunat să vedem şi mănăstirile de aici”, a mai adăugat Ottley.

În timpul filmărilor, Ottley a fost tâlhărit într-un parc de doi băieţi şi o fată, cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani, fiindu-i furate o dronă şi alte echipamente de filmare

Drona a fost recuperată, iar jurnalistul a anunţat că doreşte să le ofere o şansă la viaţă copiilor care i-au furat echipamentele de filmare dintr-un parc din Timişoara şi că îi va invita să asiste la filmările documentarului Flavours of Romania pentru a-i inspira în acest fel.