Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Clienții Enel, Electrica CEZ și E.ON nu vor plăti prețuri mai mari la energia electrică

Publicat

pe

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a stabilit furnizorii de ultimă instanţă (FUI) opţionali care se adaugă celor patru furnizori clasici – Enel, Elec­trica, CEZ sau E.ON – ce pot livra consumatorilor casnici din zona respectivă energie electrică în regim reglemen­tat.

Piaţa reglementată se referă la acea piață asigurată de furnizorii de ultimă instanță obligați sau opţionali în care preţurile pentru populație vor fi plafonate până în anul 2022. De asemenea, a fost aprobată metodologia de plafonare a preţului gazelor din producție internă la 68 lei/MWh.

Decizia Comitetului de reglementare al ANRE prin care celor patru furnizori de ultimă instanță (FUI) li se adaugă FUI opționali înseamnă că un client casnic poate schimba furnizorul de energie tradiţional, clasic, cu unul dintre furnizorii de ultimă instanţă opţionali din zona sa de reţea, fără a ieşi din piaţa reglementată, în care prețul energiei este plafonat.

Astfel, furnizorii de ultimă instanţă opţionali desemnaţi de ANRE sunt: societatea Electrica Furnizare – pentru zonele de reţea Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia Sud, Oltenia; CEZ Vân-zare – pentru zonele de reţea Banat, Moldova, Muntenia Sud, Transilvania Nord; E.ON Energie România – pentru zonele de reţea Banat, Dobrogea, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Oltenia, Transilvania Nord, Transilvania Sud.

Totodată, Enel Energie Muntenia a fost desemnat pentru zonele de reţea Moldova, Muntenia Nord, Oltenia, Transilvania Nord, Transilvania Sud; Enel Ener-gie – pentru zonele de reţea Moldova, Muntenia Nord, Oltenia, Transilvania Nord, Transilvania Sud; Engie România – pentru zonele de reţea Dobrogea, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Oltenia, Transilvania Sud; Getica 95 Com – pentru zonele de reţea Moldova, Muntenia Sud.

De asemenea, şi alţi furnizori decât cei clasici au devenit de ultimă instanţă opţionali. Este vorba despre Hidroelectrica – pentru zona de reţea Muntenia Sud; MET România Energy – pentru zonele de reţea Moldova, Muntenia Sud, Transilvania Sud; Restart Energy One – pentru zonele de reţea Banat, Moldova, Muntenia Sud, Oltenia, Transilvania Sud; Tinmar Energy – pentru zonele de reţea Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Oltenia, Transilvania Nord, Transilvania Sud.

„Clienţii casnici care au încheiat un contract negociat cu un furnizor de energie electrică de­semnat furnizor de ultimă instanţă obligat sau opţional în zona de reţea în care se află locul de consum, la data de 1 martie 2019, şi care doresc să beneficieze de tarife reglementate pot încheia un contract reglementat numai cu acesta”, spun oficialii ANRE.

Potrivit datelor autorității, cea mai mare parte a celor aproximativ 8,5 milioane de consumatori casnici au contracte cu unul dintre cei patru Furnizori de Ultimă Instanţă (FUI), Enel, Electrica, CEZ sau E.ON, adică îşi iau energie de pe piaţa reglementată, unde preţurile sunt ţinute sub control de ANRE, iar până în anul 2022 nu vor fi înregistrate creşteri de preţuri.

Pe de altă parte, referitor la gazele naturale, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat, săptămâna trecută, legislaţia secundară privind plafonarea preţului gazelor pentru populaţie care asigură accesul transparent şi nediscriminatoriu la gazele naturale din producţia internă la preţul de 68 lei/MWh.

Astfel, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a cantităţilor de gaze naturale pe care producătorii au obligaţia să le vândă cu prioritate către furnizori pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienţilor casnici şi a Metodologiei de stabilire a structurii specifice de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată asigurării consumului clienţilor finali noncasnici, se arată într-un comunicat al reglementatorului.

Ordinul instituie plafonul de 68 de lei pe MWh pentru producţia de gaze şi stabileşte structura import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinata asigurării consumului clienţilor finali noncasnici. Oficialii ANRE amintesc, în comunicat, că preţurile reglementate pentru populaţie vor române neschimbate de la 1 martie 2019.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Din țară

Pregătiri pentru relansarea Programului Rabla

Publicat

pe

Programul Rabla din acest an va avea o alocare pentru persoanele fizice de 200 de milioane de lei şi va funcţiona pe baza unui ghid actualizat, care prevede valori mai reduse ale voucherelor.

Ghidul de finanțare va fi postat în consultare publică până la finalul săptămânii, urmând ca relansarea programului să aibă loc în septembrie, a anunţat Ministerul Mediului.

Bugetul pentru Rabla este mult mai mic față de anii anteriori când fondurile disponibile pentru persoane fizice și juridice erau de peste un miliard de lei (1,3 miliarde de lei în 2024, din care Rabla Clasic 300 de milioane și Rabla Plus un miliard, și 1,34 miliarde de lei în 2023, din care Rabla Clasic 560 de milioane și Rabla Plus 780 de milioane).

Datele ministerului relevă faptul că România şi-a îndeplinit ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante, iar în cei 20 de ani de implementare, Rabla a scos din circulaţie peste un milion de maşini vechi.

Programul încurajează persoanele fizice să-și caseze autovehiculele uzate și să achiziționeze altele noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.

Ministerul Mediului a mai precizat că, în perioada următoare, va prezenta lista actualizată a programelor finanțate de Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi calendarul relansării acestora, în funcţie de deciziile guvernamentale şi de fondurile europene şi naţionale disponibile.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite