Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

CRIZA COVID-19. Cum să ne facem afacerile profitabile

Publicat

pe

În România, din 800.000 companii active, doar 40.000 sunt profitabile, iar rata medie de profit este de 7-10%.  Mai mult decât atât, din cauza unei foarte probabile crize economice cauzată de fenomenul Covid-19, specialiștii estimează înjumătățirea numărului de firme profitabile în 2020.

În acest context, antreprenorul Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women, compania care eforă soluții de afaceri pentru peste 11.000 de femei-antreprenor, consideră că această probabilă criză economică poate fi depășită de companiile românești dacă se respectă un plan eficient de management al crizei, pe care antreprenorul l-a construit împreună cu echipa sa.

„Trăim o perioadă de criză atât în ceea ce privește sănătatea, cât și sistemul economic, la nivel global, ca să nu mai vorbim de geopolitică și lupta pentru supremație. Președintele Donald Trump închide granițele Europei, dar permite accesul Marii Britanii. Probabil că strategii acestei lumi se gândesc dacă să continue lupta cu virusul sau să-l accepte și să salveze economia mondială, așa cum spunea foarte bine domnul Corneliu Bodea – Board Member al Elite Business Women Investment Fund. Este fără doar și poate momentul zero pentru mulți dintre noi, moment în care va trebui să învățăm din mers să ne adaptăm și să reconstruim afacerile care mor”, explică Bianca Tudor, antreprenor și CEO Elite Business Women.

Totodată, specialistul afirmă că în aceste momente grele trebuie să rămânem lucizi și să conștientizăm unele neajunsuri ale antreprenoriatului românesc, pe care nu le putem observa într-o perioadă de relativă prosperitate.
În fapt, ce concluzii putem trage despre antreprenoriatul românesc în aceste momente?

1. Nu avem educatie și cultură antreprenorială. Câți antreprenori au un Plan de Management al Crizei sau un buget de austeritate pentru cel puțin 6 luni?

2. Antreprenorii care, în lunile Decembrie și Ianuarie, anunțau 300% profit în turism sau Horeca, sunt primii care anunță, la 3 zile de la semi-carantină, că trimit oamenii în șomaj sau îi disponibilizează.

3. Digitalizarea IMM-urilor nu este doar o modă, ci un „must have”. Suntem la coada clasamentului în UE la acest capitol. Iată cum suntem forțați, peste noapte – la propriu – să ieșim în online și să ne construim un brand al companiei și un brand personal; și asta în contextul în care suntem top 3 în clasamentul infrastructurii de internet din toată lumea.

Cu toate acestea, mai ales acum când vedem impactul economic negativ dacă firmele intră în colaps și nevoia de educație antreprenorială. Pentru că nu avem o strategie și căutăm solutii, Elite Business Women, companie de educație antreprenorială pt femei dar și cel mai mare Club de Afaceri 100% românesc cu prezență internațională – Elite Business Club – vine cu propunerea unei celule de criză pt IMM-uri și un Plan de Management al Crizei, astfel:

1. Extinderea bazei de clienți.

„În momente de criză, publicul are tedința de a-și pierde fidelizarea față de un brand sau altul și se va orienta către companiile care comunică mai bine, care au stocuri de marfă și care satisfac nevoile imediate ale clienților. Spre exemplu, atunci când e perioada de criză, oamenii nu se mai gândesc să cumpere de la hipermarket-ul X sau Y, cum o faceau ca până acum, ci se vor orienta către hipermarket-ul care are marfă pe stoc și care va arăta că îi pasă de nevoile curente ale clienților. Dacă vom fi pregătiți strategic, momentul de criză se poate transforma în cel mai bun moment pe care l-a avut compania noastră, deoarece nimeni nu va mai fi fidel nimănui, iar piața se va reconfigura”, explică antreprenorul Bianca Tudor.

2. Concentrarea pe finanțele actuale (analiza financiară a afacerii noastre).

Gestionarea financiară solidă este vitală pentru a ne asigura continuitate într-o perioadă de criză. Primul pas este să ne punem următoarele întrebări: Care este cash flow-ul disponibil pe care îl ai la acest moment?, Care este cash flow-ul disponibil pe termen scurt, de la o săptămână la alta?, Care sunt resursele disponibile pe care te poți baza ca să îți menții în continuare activitatea?. Totodată, trebuie să învățăm să construim un planificator de fluxuri de numerar. Putem folosi un Excel pentru a înregistra veniturile și cheltuielile proiectate pentru următoarele 12-13 sau chiar 14 săptămâni, perioadă care se consideră critică pentru o companie care tocmai trece printr-o criză financiară generalizată a pieței. Din acel moment încoace, această fișă de calcul trebuie actualizată săptămânal, pentru a ne asigura că suntem în target-ul de plăți către furnizori, clienți sau pentru plata salariilor angajațiilor și contribuțiile la Stat. Pentru a asigura sănătatea financiară a companiei, este recomandabil să se stabilească de la început 4 sau 5 indicatori de performanță pe care va trebui să îi urmărim îndeaproape”, declară Bianca Tudor.

3. Este momentul să facem pași noi, să venim cu produse și servicii noi.

„Paradoxal, un moment de criză poate coincide și cu experimentarea de strategii noi. Comoditatea și conservarea strategiilor manageriale pot dăuna afacerii, deoarece riscăm să rămânem nerelevanți pentru piață. Momentul de criză înseamnă fix schimbarea de la normalitate, înseamnă construirea unei noi realități la care trebuie să ne adaptăm dacă vrem să mai existăm. Într-adevăr, este ușor și la îndemână pentru administratorul unei afaceri să se simtă confortabil cu produsele sau serviciile cu care a avut succes până la începerea crizei. Dacă totuși alegem să nu fim 100% inovatori în perioada de criză, putem totuși să găsim noi piețe, noi întrebuințări pentru produsele și serviciile pe care deja le avem active. Spre exemplu, dacă serviciul X nu mai este căutat de publicul tradițional, asta nu înseamnă că nu mai există cerere în piață, ci trebuie să descoperim cui îi este necesar acel serviciu pentru momentul dat și să-l prezentăm astfel încât să insistem pe punctele lui tari adaptate la nevoile noului public-țintă”, consideră antreprenorul Bianca Tudor.

4. Trecerea afacerii în online.

„În perioadă de criză, multe firme aleg să își construiască o identitate online tot mai puternică. Haideți să gândim puțin strategic. În perioada de carantină, nu mai avem clienți care să ne treacă pragul. Cum facem? Construim o platformă sau o aplicație mobile în care noi onorăm comenzile oamenilor până la ușa. Plata se face direct în aplicație, deci nu există riscul de a nu fi plătiți pentru serviciile și produsele noastre. Spre exemplu, companiile de catering prosperă în această perioadă, deoarece oamenii au nevoie de produse și servicii, dar nu le pot procura de la fața locului, drept pentru care apelează la companii pentru a le satisfice aceste nevoie urgent”, declară Bianca Tudor.

5. Investiția în tehnologie și în afacerile viitorului.

„Poate părea nebunesc, dar în momente de criză, marii oameni de afaceri iau câteve decizii șocante pentru majoritatea oamenilor. Spre exemplu, spre sfârșitul anilor 1990, cine ar fi avut curajul să investească în industria Internetului, atunci când foarte puțin oameni aveau acces la internet de acasa? Pai nimeni cu excepția lui Larry Page și Sergey Brin, fondatorii Google. Cine ar fi avut curajul la începutul anilor 2000 să investească într-o rețea de socializare în contextul în care mulți oameni încă erau în perioada socializării pe mIRC? Păi nimeni cu excepția lui Mark Zuckerberg și colegii lui.

A venit rândul lui Elon Musk, care s-a gând să investească masiv în două domenii compet ieșite din tipar: inteligența artificială și colonizarea Planetei Marte, concurând cu giganți precum NASA. Păstrând proporțiile, dar în perioade de restriște, marii oameni de afaceri au fost vizionari, au văzut dincolo de ce vede un antreprenor mediocru. Momentul de criză poate fi un bun moment de a fi creativi și de a investi bani și resurse într-un plan afacere adaptată la societatea viitorului, în care totul poate părea dintr-un univers paralel”, conchide antreprenorul Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women.

Webinarii gratuite de business pentru a combate efectele crizei economice

Elite Business Women este printre primele companii, care a anunțat mutarea evenimentelor din offline în online, pentru a încuraja respectarea măsurilor impuse de autorităti cu privire la pericolul răspândirii virusului, dar și pentru a încuraja companiile să continue activitatea lor. Primul eveniment de tip Webminar va avea loc în data de 16 Martie 2020, cu titlul “Antreprenoriat pe Timp de Criză”, avându-le ca invitate de onoare pe strategul financiar Ioana Arsenie (care va aborda tema managementul financiar) și avocatul Roxana Tudor (care va aborda tema managementul contractelor în zona juridică).

De asemenea Celula de Criză IMM va continua, în fiecare luni de la ora 11.00, cu o serie de webinarii săptămânale gratuite pe teme de interes pentru antreprenori: de la investiții pe timp de criză, la managementul crizei, la promovare în mediul online, branding, la networking în mediul online.

Detalii pe  https://www.facebook.com/events/2860211964065058/.

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

Citeste mai mult

Din țară

ANAF anunță: Declarația Unică D212 poate fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)  introduce funcția de precompletare automată a Declarației Unice (D212) în cadrul SPV, facilitând semnificativ procesul de declarare pentru persoanele fizice.

Noua aplicație permite importul automat al datelor fiscale existente în sistemele ANAF direct în formularul electronic. Veniturile raportate prin declarații informative precum D205, sunt afișate automat, contribuabilul având posibilitatea de a le verifica, modifica sau completa înainte de depunere.

Precompletarea se adresează tuturor persoanelor fizice care au obligația depunerii Declarației Unice, inclusiv celor care obțin venituri din:

activități independente;

drepturi de proprietate intelectuală;

cedarea folosinței bunurilor;

investiții sau activități agricole;

surse din străinătate.

De asemenea, funcționalitatea este utilă pentru persoanele care datorează contribuții sociale (CAS, CASS) sau optează pentru plata acestora.

Beneficii pentru contribuabil

Implementarea acestui sistem aduce multiple avantaje:

reducerea semnificativă a timpului de completare;

diminuarea erorilor de introducere a datelor;

transparență asupra sursei informațiilor;

posibilitatea verificării și corectării fiecărei valori.

În plus, formularul este disponibil într-un format web modern, accesibil direct din browser, fără a mai fi necesară utilizarea unui fișier PDF interactiv.

Precompletarea este un instrument de asistență și nu înlocuiește responsabilitatea contribuabilului. Datele afișate reflectă informațiile raportate de terți și pot fi incomplete sau eronate.

Contribuabilii trebuie să:

verifice toate informațiile precompletate;

completeze manual veniturile care nu apar în sistem (de exemplu, venituri din străinătate sau activități independente);

compare datele cu documentele justificative (contracte, extrase bancare, evidențe contabile).

De asemenea:

precompletarea se poate realiza o singură dată la deschiderea formularului;

dacă a fost deja depusă o declarație, sistemul va propune automat o declarație rectificativă;

veniturile cu reținere la sursă pot necesita corecții prin intermediul plătitorilor de venit.

Pentru anul fiscal 2025, termenul limită pentru depunerea Declarației Unice D212 este 25 mai 2026 inclusiv. Contribuabilii pot beneficia de o bonificație de până la 3% pentru depunerea și plata obligațiilor până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite