Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

DECIZIE. Menifestările publice cu peste 1.000 de persoane, interzise

Publicat

pe

Activităţile care implică mai mult de 1.000 de persoane sunt interzise începând de duminică, a anunţat secretarul de stat Raed Arafat.

Arafat a reluat recomandarea ca cetăţenii români să nu circule în zonele afectate de coronavirus, iar celor care sunt în aceste zone să nu vină în România.

Autorităţile române impun, în contextul existenţei cazurilor de COVID-19, măsuri de limitare a organizării activităţi în aer liber sau în incinte care implică mai mult de o mie de persoane şi interzic, până la 31 martie, accesul în spitale al aparţinătorilor şi al studenţilor de la facultăţile de medicină şi farmacie, cu excepţia voluntarilor.

De asemenea, evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obţinerea aprobării de la Direcţiile de Sănătate Publice locale.

Acceptul sau refuzul organizării va fi transmis în baza unei analize care ţine cont de natura evenimentului, grupa de vârstă a participanţilor, modalitatea în care participanţii ajung la eveniment şi durata deplasării către eveniment, dacă există posibilitatea ca la eveniment să participe persoane pentru care există posibilitatea să fi fost în zone de risc sau să fi intrat în contact cu persoane contaminate.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Horaţiu Moldovan a explicat că se va ţine cont de „evaluare a riscului” de la caz la caz.
„În primul rând se va lua în considerare densitatea mulţimii, va fi luată în vedere natura acestui eveniment şi natura contacţilor pentru că este o diferenţă între tipurile dacă este vorba de copii, adolescenţi, adulţi şamd. De asemenea, dacă cei care participă sunt înregistraţi sau nu, dacă avem  de a face cu participanţi în număr semnificativ a căror provenienţă nu o cunoaştem. Vom lua în vedere posibilele expuneri la coronavirus anterior acestui eveniment şi riscul să vină din zone care sunt afectate” a spus Horaţiu Moldovan.
El a precizat că se va ţine cont de scopul evenimentului – politic, sportiv religios, cultural, precum şi durata şi modul călătoriei prin care participanţii vor ajunge a eveniment dar şi vârsta participanţilor. Aceste criterii vor fi transmise Direcţiilor de Sănătate Publică sub forma unui tabel din care va rezulta un scor de risc cu trei niveluri: scăzut, moderat şi ridicat.
„În cazul în care avem un risc scăzut evaluat după aceste criterii evenimentul poate avea loc. În cazul în care avem un risc moderat este o evaluare punctuală realizată de către experţi la faţa locului în raport cu fiecare eveniment în parte iar dacă avem de a face cu un risc mare evenimentul nu are loc, se suspendă” a spus Horaţiu Moldovan.

Această decizie este valabilă până la data de 31 martie 2020 pe întreg teritoriul naţional al României şi există posibilitatea prelungirii, în funcţie de evoluţia situaţiei.

Autorităţile române au decis, de asemenea, sistarea până la data de 31 martie a stagiilor practice în spitale pentru studenţii de la facultăţile medicină sau farmacie, precum şi vizitele aparţinătorilor. Excepţie fac studenţii care participă voluntari în spitale.
De asemenea, s-au aprobat criteriile de suspendare a cursurilor în şcoli, în contextul cazurilor de coronavirus, criteriile nefiind strict de ordin medical, ci ţin cont şi de contextul social.
Cetăţenii români care au fost în zone afectate de coronavirus care, la revenirea în ţară, prezintă un certificat care atestă că au fost în carantină în ţara respectivă, a mai anunţat secretarul de stat din MAI.
Nu se vor emite certificate medicale care să ateste lipsa infectării cu coronavirus.
„Unităţile sanitare nu testează persoane sănătoase decât în anumite condiţii, dacă sunt contacţi” a explicat Arafat.
Arafat a mai spus că persoanele aflate în izolare şi care au cumpărat bilete pentru a pleca în străinătate nu vor avea voie să iasă din izolare.
Guvernul pregăteşte de asemenea o hotărâre care priveşte decontarea cheltuielilor pentru persoanele aflate în carantină dar şi pentru aflate în izolare, dar care nu se pot autosusţine.
Interdicţiile vor viza şi meciurile de fotbal, dar şi spectacolele, dacă implică mai mult de 1.000 de persoane.

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Din țară

Emeric Ienei, fost antrenor și jucător de fotbal, a murit

Publicat

pe

Fostul antrenor și jucător de fotbal Emeric Ienei, care în 1986 a adus Cupa Campionilor Europeni la Bucureşti câştigând trofeul cu Steaua, a încetat din viaţă, la vârsta de 88 de ani.

Antrenorul de fotbal s-a stins la locuința sa din Oradea, din cauza unei comoții cerebrale.
Clubul Chindia Târgovişte a făcut anunţul în social media:

„Legendarul Emeric Ienei s-a stins din viaţă la 88 de ani.

Câştigător al Cupei Campionilor Europeni în 1986, ca antrenor al Stelei, marele Ienei a lucrat şi la Târgovişte, cu doar 4 sezoane înaintea celei mai mari performanţe obţinute de România la nivel de club.

Dumnezeu să-l odihnească!”

***

Emeric Ienei a fost antrenorul care a reușit să readucă România la un Campionat Mondial după două decenii, în Italia, în 1990, și cel care, cu patru ani înainte, cucerea Europa cu Steaua, în celebra finală de la Sevilla, câștigată la loviturile de departajare în fața Barcelonei. În 2000, a condus din nou echipa națională la un turneu final, EURO 2000, unde România a obținut o victorie istorică în fața Angliei, scor 3-2, acesta fiind primul succes românesc la un Campionat European.

Născut pe 22 martie 1937, la Arad, Emeric Ienei a evoluat ca mijlocaș pentru UTA Arad, Steaua București și Kayserispor. A îmbrăcat de șase ori tricoul echipei naționale în meciuri consemnate în palmaresul oficial și a făcut parte din lotul României prezent la turneul olimpic de fotbal de la Tokyo, în 1964.

Ca jucător, a câștigat trei titluri de campion și patru Cupe ale României, iar ca antrenor a adunat nu mai puțin de șase titluri în Liga 1, patru Cupe ale României și, desigur, trofeul suprem al continentului, Cupa Campionilor Europeni, cucerită în 1986.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite