Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității cere deconectarea de la restricții din 1 iunie 2021

Publicat

pe

Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii (FIO) solicită Guvernului României deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenţei de orice fel de la 1 iunie 2021, în condiţiile în care până la această dată vor fi vaccinaţi 90% dintre angajaţii din domeniu, iar la nivel naţional vor fi cinci milioane de persoane vaccinate, potrivit unui comunicat de presă.

„Industria ospitalităţii trece printr-un moment de cotitură. După ce s-a ratat sprijinirea sectorului după perioada de lockdown şi restricţionarea discreţionară a activităţii timp de un an, este foarte important pentru mediul antreprenorial ca redeschiderea să se facă în cele mai bune condiţii. În acest spirit, susţinem necesitatea redeschiderii în condiţii de siguranţă a industriei prin programul naţional de vaccinare. În acelaşi timp, solicităm Guvernului să analizeze posibilitatea scoaterii sectorului HoReCa de sub incidenţa numărului de infectări la mia de locuitori, principala nevoie şi dorinţă a întregului sector”, a declarat Corina Macri, preşedintele (FIO).

În urma demersurilor de consultare cu mediul de afaceri, inclusiv cu reprezentanţii sectorului HoReCa, Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii a sintetizat şapte propuneri importante pentru industrie în acest moment.

Acestea vizează deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenţei de orice fel, întrucât nu există studii concrete care să demonstreze vreo legătură între funcţionarea restaurantelor şi creşterea cazurilor de îmbolnăvire, majoritatea îmbolnăvirilor fiind generate de mediul profesional sau familial şi găsirea unor soluţii de funcţionare a industriei ospitalităţii în condiţii de carantină şi stare de alertă la fel ca hotelurile, magazinele alimentare, de bricolaj, supermarketuri, mall-uri.

În acest context, FIO propune un program de funcţionare restrâns în interiorul locaţiilor şi pe terase, un grad de ocupare al meselor de 50%, un număr maxim de ocupanţi la masă de 6 persoane etc. Totodată, federaţia propune elaborarea unui ghid strict de condiţii de funcţionare pe perioada pandemiei, ghid pe care se obligă să îl aducă la cunoştinţa actorilor din domeniul HoReCa şi să recomande ferm respectarea lui. Nerespectarea lui va impune măsuri drastice financiare sau chiar suspendarea activităţii.

O altă propunere face referire la reactivarea măsurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare a unui angajat care este reactivat în câmpul muncii, cât şi posibilitatea utilizării facilităţilor pentru angajaţi concomitent.

Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii apreciază ca fiind extrem de importante şi binevenite măsurile propuse de Guvern în anul 2020 şi consideră că ar trebui continuate şi în anul 2021. Măsura susţinerii 41,5% din salariul brut a acelor angajaţi reactivaţi din şomaj tehnic în câmpul muncii este una care a produs rezultate reale. Pentru susţinerea sectorului această măsură ar trebui continuată, alături de restul măsurilor deja aprobate. Totodată, având în vedere că există societăţi cu mai multe puncte de lucru, în mai multe localităţi, toate fiind supuse unor restricţii specifice, este necesară aprobarea utilizării facilităţilor pentru angajaţi simultan. Astăzi, o societate nu poate beneficia şi de facilitatea de şomaj tehnic şi de facilitatea pentru ‘kurzarbeit’. Acest lucru se aplică şi pentru societăţi care au doar un punct de lucru, dar sunt afectate de faptul ca operează la o capacitate redusă.

Reprezentanții federației mai doresc introducerea unei facilităţi fiscale pe salarizare şi creşterea salariului minim, similare celei din sectorul de construcţii, pentru HoReCa. Astfel, FIO propune introducerea unui plafon de 3.000-3.500 de lei şi acordarea unor reduceri şi scutiri de taxe pe muncă, similare cu scutirile acordate în sectorul de construcţii, pentru o perioadă de 5 ani. Această măsură, susţin ei, va aduce beneficii în sensul încurajării personalului calificat să rămână în ţară, cât şi eliminarea muncii la gri şi ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar şi la îmbunătăţirea calităţii actului de turism şi alimentaţie publică, permiţând societăţilor din sector să fie mai competitive în atragerea forţei de muncă calificate.

A cincea propunere se referă la reducerea cu cel puţin 50% a tuturor taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2021 şi 2022 şi reducerea TVA pentru livrarea preparatelor alimentare, de la 9% la 5%.

„Având în vedere că activitatea este mult redusă şi că redeschiderea va fi extrem de dificilă, lupta industriei este acum pentru supravieţuire şi păstrarea forţei de muncă. Astfel, orice fel de ajutor va constitui un sprijin major pentru ca industria HoReCa să poate rămâne la linia de plutire”, motivează membrii federaţiei.

De asemenea, Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii solicită rambursarea rapidă a creanţelor reprezentând TVA, deblocarea Măsurii 2 şi remedierea situaţiei aferente Măsurii 3 şi amânarea ratelor la credite precum şi regândirea procesului de eşalonare a datoriilor provenite din taxe şi impozite, dar şi suspendarea executărilor silite pentru cei afectaţi de aceste restricţii pentru anul 2021.

„Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii solicită reluarea discuţiilor cu sistemul bancar, a moratoriului public valabil până la 31.12.2020, şi amânarea ratelor la credit pentru firmele din această industrie, până la relaxarea economiei şi repornirea acestui sector, fără dată limită, până la declararea finalului pandemiei”, se mai menţionează în comunicat.

Membrii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii, care reprezintă interesele sectorului ospitalităţii în contextul în care este afectat puternic de efectele crizei Coronavirus, sunt Horetim Timişoara, Horeca Transilvania Cluj, Resto Constanţa, Asociaţia Horeca Oltenia, Dolj, Asociaţia HoReCa Bacău, Asociaţia Patronală Horeca Argeş şi Organizaţia Patronală a Cârciumarilor Braşoveni.

La iniţiativa Hospitality Culture Institute, reprezentanţii celor şapte organizaţii, din care fac parte peste 1.000 de antreprenori din ospitalitate, şi-au unit forţele pentru a apăra interesele naţionale ale unei industrii afectate grav de criza COVID -19 la nivel mondial.

Acest sector de activitate era format, anterior pandemiei Covid-19, din peste 40.000 de jucători: 18.000 unităţi de alimentaţie publică, 23.000 unităţi mixte de cazare şi alimentaţie publică, aproximativ 500 agenţii de turism şi numeroşi ghizi locali care au ca scop promovarea punctuală a fiecărei destinaţii turistice, universitare sau de business, se mai arată în comunicat.

foto: Restaurant Colosseum Timișoara

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite