Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității cere deconectarea de la restricții din 1 iunie 2021

Publicat

acum 5 ani

pe

Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii (FIO) solicită Guvernului României deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenţei de orice fel de la 1 iunie 2021, în condiţiile în care până la această dată vor fi vaccinaţi 90% dintre angajaţii din domeniu, iar la nivel naţional vor fi cinci milioane de persoane vaccinate, potrivit unui comunicat de presă.

„Industria ospitalităţii trece printr-un moment de cotitură. După ce s-a ratat sprijinirea sectorului după perioada de lockdown şi restricţionarea discreţionară a activităţii timp de un an, este foarte important pentru mediul antreprenorial ca redeschiderea să se facă în cele mai bune condiţii. În acest spirit, susţinem necesitatea redeschiderii în condiţii de siguranţă a industriei prin programul naţional de vaccinare. În acelaşi timp, solicităm Guvernului să analizeze posibilitatea scoaterii sectorului HoReCa de sub incidenţa numărului de infectări la mia de locuitori, principala nevoie şi dorinţă a întregului sector”, a declarat Corina Macri, preşedintele (FIO).

În urma demersurilor de consultare cu mediul de afaceri, inclusiv cu reprezentanţii sectorului HoReCa, Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii a sintetizat şapte propuneri importante pentru industrie în acest moment.

Acestea vizează deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenţei de orice fel, întrucât nu există studii concrete care să demonstreze vreo legătură între funcţionarea restaurantelor şi creşterea cazurilor de îmbolnăvire, majoritatea îmbolnăvirilor fiind generate de mediul profesional sau familial şi găsirea unor soluţii de funcţionare a industriei ospitalităţii în condiţii de carantină şi stare de alertă la fel ca hotelurile, magazinele alimentare, de bricolaj, supermarketuri, mall-uri.

În acest context, FIO propune un program de funcţionare restrâns în interiorul locaţiilor şi pe terase, un grad de ocupare al meselor de 50%, un număr maxim de ocupanţi la masă de 6 persoane etc. Totodată, federaţia propune elaborarea unui ghid strict de condiţii de funcţionare pe perioada pandemiei, ghid pe care se obligă să îl aducă la cunoştinţa actorilor din domeniul HoReCa şi să recomande ferm respectarea lui. Nerespectarea lui va impune măsuri drastice financiare sau chiar suspendarea activităţii.

O altă propunere face referire la reactivarea măsurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare a unui angajat care este reactivat în câmpul muncii, cât şi posibilitatea utilizării facilităţilor pentru angajaţi concomitent.

Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii apreciază ca fiind extrem de importante şi binevenite măsurile propuse de Guvern în anul 2020 şi consideră că ar trebui continuate şi în anul 2021. Măsura susţinerii 41,5% din salariul brut a acelor angajaţi reactivaţi din şomaj tehnic în câmpul muncii este una care a produs rezultate reale. Pentru susţinerea sectorului această măsură ar trebui continuată, alături de restul măsurilor deja aprobate. Totodată, având în vedere că există societăţi cu mai multe puncte de lucru, în mai multe localităţi, toate fiind supuse unor restricţii specifice, este necesară aprobarea utilizării facilităţilor pentru angajaţi simultan. Astăzi, o societate nu poate beneficia şi de facilitatea de şomaj tehnic şi de facilitatea pentru ‘kurzarbeit’. Acest lucru se aplică şi pentru societăţi care au doar un punct de lucru, dar sunt afectate de faptul ca operează la o capacitate redusă.

Reprezentanții federației mai doresc introducerea unei facilităţi fiscale pe salarizare şi creşterea salariului minim, similare celei din sectorul de construcţii, pentru HoReCa. Astfel, FIO propune introducerea unui plafon de 3.000-3.500 de lei şi acordarea unor reduceri şi scutiri de taxe pe muncă, similare cu scutirile acordate în sectorul de construcţii, pentru o perioadă de 5 ani. Această măsură, susţin ei, va aduce beneficii în sensul încurajării personalului calificat să rămână în ţară, cât şi eliminarea muncii la gri şi ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar şi la îmbunătăţirea calităţii actului de turism şi alimentaţie publică, permiţând societăţilor din sector să fie mai competitive în atragerea forţei de muncă calificate.

A cincea propunere se referă la reducerea cu cel puţin 50% a tuturor taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2021 şi 2022 şi reducerea TVA pentru livrarea preparatelor alimentare, de la 9% la 5%.

„Având în vedere că activitatea este mult redusă şi că redeschiderea va fi extrem de dificilă, lupta industriei este acum pentru supravieţuire şi păstrarea forţei de muncă. Astfel, orice fel de ajutor va constitui un sprijin major pentru ca industria HoReCa să poate rămâne la linia de plutire”, motivează membrii federaţiei.

De asemenea, Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii solicită rambursarea rapidă a creanţelor reprezentând TVA, deblocarea Măsurii 2 şi remedierea situaţiei aferente Măsurii 3 şi amânarea ratelor la credite precum şi regândirea procesului de eşalonare a datoriilor provenite din taxe şi impozite, dar şi suspendarea executărilor silite pentru cei afectaţi de aceste restricţii pentru anul 2021.

„Federaţia Patronală a Industriei Ospitalităţii solicită reluarea discuţiilor cu sistemul bancar, a moratoriului public valabil până la 31.12.2020, şi amânarea ratelor la credit pentru firmele din această industrie, până la relaxarea economiei şi repornirea acestui sector, fără dată limită, până la declararea finalului pandemiei”, se mai menţionează în comunicat.

Membrii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii, care reprezintă interesele sectorului ospitalităţii în contextul în care este afectat puternic de efectele crizei Coronavirus, sunt Horetim Timişoara, Horeca Transilvania Cluj, Resto Constanţa, Asociaţia Horeca Oltenia, Dolj, Asociaţia HoReCa Bacău, Asociaţia Patronală Horeca Argeş şi Organizaţia Patronală a Cârciumarilor Braşoveni.

La iniţiativa Hospitality Culture Institute, reprezentanţii celor şapte organizaţii, din care fac parte peste 1.000 de antreprenori din ospitalitate, şi-au unit forţele pentru a apăra interesele naţionale ale unei industrii afectate grav de criza COVID -19 la nivel mondial.

Acest sector de activitate era format, anterior pandemiei Covid-19, din peste 40.000 de jucători: 18.000 unităţi de alimentaţie publică, 23.000 unităţi mixte de cazare şi alimentaţie publică, aproximativ 500 agenţii de turism şi numeroşi ghizi locali care au ca scop promovarea punctuală a fiecărei destinaţii turistice, universitare sau de business, se mai arată în comunicat.

foto: Restaurant Colosseum Timișoara

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

ANAF: Cum se depune Declarația Unică privind impozitul pe venit (D 212)

Publicat

acum 6 zile

pe

12 februarie 2026

de

De la lansarea chatbot-ului ANA, asistentul virtual creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în Spațiul Privat Virtual (S.P.V.), modul de depunere a Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale se evidențiază drept cea mai frecventă întrebare adresată de români, potrivit analizei interacțiunilor utilizatorilor cu noul instrument digital.

Astfel, peste 80% din totalul de 23.000 de contribuabili care au interacționat în primele 7 zile cu chatbotul A.N.A.F. în S.P.V. au adresat întrebări privind modul de depunere a Declarației Unice 212 și alte subiecte adiacente. În acest sens, A.N.A.F. clarifică informațiile de interes public privind subiectele adresate și încurajează în continuare contribuabilii să solicite cât mai multe informații de interes prin intermediul chatbot-ului, pentru îmbunătățirea serviciilor publice și a comunicării A.N.A.F. cu contribuabilii.

Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:

persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi (de exemplu, din chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului de investiții, din activități agricole, piscicultură și silvicultură) din România și/sau din străinătate și datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate;

persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate. Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.

Cine trebuie să depună Declarația Unică: declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.

Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.

Modalitatea de depunere: Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro,  pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă. În cazul depunerii online, confirmarea se face de către A.N.A.F. prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.

Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.

Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente. În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, A.N.A.F. va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, A.N.A.F. va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.

Pentru clarificări suplimentare, A.N.A.F. a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili”  categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).

Totodată, începând din data de 6.02.2026, chatbot-ul A.N.A.F. va fi accesibil direct de pe portalul A.N.A.F., fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul S.P.V, generând un interes ridicat în prima săptămână de la lansare – peste 23.000 de persoane au interogat platforma A.N.A.F. (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.

Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare, iar feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării A.N.A.F. cu contribuabilii.

În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – A.N.A.F. încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes. Feedback-ul primit este esențial pentru a reflecta ariile fiscale care necesită dezvoltare prioritară în perioada următoare.

Proiectul se subsumează obiectivului strategic A.N.A.F. de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Acest serviciu face parte din proiectul „Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi – e-Services A.N.A.F.”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care are ca obiectiv modernizarea administrației fiscale și creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale.

0
Citeste mai mult

Din țară

ANA – asistentul virtual al contribuabililor ANAF

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

26 ianuarie 2026

de

„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual inteligent, conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro.

Chatbot-ul face parte din proiectul “Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalitãți și/sau crearea de servicii noi – e-Services ANAF”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 1 – Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscalã (ANAF) prin digitalizare, Investiția 1 – Creșterea conformãrii voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Lansarea chatbot-ului marchează o nouă etapă concretă în modernizarea administrației fiscale, iar prin acest proiect, ANAF își propune să îmbunătățească modul în care oferă servicii la distanță și să reducă efortul contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Fiind un instrument bazat pe tehnologie, la data lansării ANA va deține un set parțial de răspunsuri la întrebările utilizatorilor. În continuare, chatbot-ul va fi într-un proces continuu de actualizare și își va dezvolta performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, pe baza întrebărilor adresate de aceștia. Sistemul se dezvoltă și se îmbunătățește continuu odată cu fiecare problematică sau întrebare adresată, iar prin fiecare interacțiune cu utilizatorii, ANA își va îmbunătăți continuu capacitatea de a furniza informații corecte și relevante pentru contribuabili. Cu cât mai mulți utilizatori vor accesa chatbot-ul și vor adresa întrebări, cu atât asistentul virtual va deveni mai precis, mai util și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor.

În prima etapă, ANA va oferi informații generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea bunurilor personale și/sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență prin interacțiuni reale, domeniile acoperite se vor extinde, contribuind la simplificarea semnificativă a comunicării dintre contribuabili și administrația fiscală. Astfel, ANA va putea răspunde în viitor la o gamă tot mai largă de întrebări din domeniul fiscal, simplificând accesul la informații fiscale pentru toți contribuabilii.

ANAF încurajează contribuabilii să interacționeze activ cu ANA și să transmită permanent feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. Fiecare întrebare adresată reprezintă o contribuție directă la construirea unui serviciu public digital mai performant.

Chatbot-ul ANA este un pas important în direcția digitalizării administrației fiscale și reflectă angajamentul transformării ANAF într-o instituție modernă, deschisă, orientată către servicii publice de calitate și adaptată erei digitale. Instituția urmărește modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, reducerea efortului administrativ al contribuabililor și creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor fiscale.

0
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 2 luni

pe

1 ianuarie 2026

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite