Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Filmul de promovare a județului Timiș, realizat de Charlie Ottley, va fi difuzat la BBC

Publicat

acum 3 ani

pe

Satele, meșteșugurile și diversitate culturală sunt punctele forte ale filmului de prezentare a judeţului Timiş, din punct de vedere turistic, cultural şi gastronomic, realizat de cunoscutul producător Charlie Ottley.

Filmul va fi difuzat de postul de televiziune BBC.

Producţia a costat 25.000 de lei, iar difuzarea pe postul de televiziune BBC implică suma de 10.000 de euro.

Clipul promovează turismul, cultura şi gastronomia din Timişoara şi din întreg judeţul într-un video de 8 minute şi într-un altul rezumat, de 1 minut. Acesta este realizat în contextul programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Prezentarea filmului este făcută atât în limba română, cât şi în engleză, iar clipul de 1 minut va fi difuzat timp de 6 săptămâni pe postul de televiziune BBC din Marea Britanie, alături de alte materiale video realizate în mai multe zone reprezentative ale României.

„Am semnat un contract de promovare cu BBC, pentru 6 săptămâni de difuzare a clipului de 1 minut. Contractul, în valoare de 10.000 de euro, se va încheia în data de 15 ianuarie 2023. Acesta nu este singurul astfel de contract de promovare, vor urma şi altele. Va fi cea mai mare campanie de promovare a României în Occident”, a declarat Alexandru Proteasa, vicepreşedinte al CJ Timiş, luni, într-o conferinţă de presă.

Întrebat ce lipseşte în Timişoara, Charlie Ottley a precizat că lipsesc luminile din parcuri.

„Am fost cu adevărat surprins. Am venit aici pentru că ştiu Timişoara, e un oraş foarte frumos şi iubesc faptul că a trecut prin transformări fabuloase, prin redarea multor spaţîi oamenilor cu zone pietonale, cu opera şi teatre minunate, cu multe restaurante frumoase şi aşa mai departe. Dar judeţul Timiş a fost pentru mine o experienţă nouă. Am condus prin diferite zone de câmpie în care nu m-am oprit să explorez şi făcând aceste filme parcă am deschis ochii. Sunt atâtea sate frumoase aici, meşteşugurile, diversitatea culturală din Timiş este uimitoare. Şi iubesc faptul că toată lumea se înţelege cu toată lumea. În alte zone din România mai sunt confruntări ale culturilor, dar aici avem unguri, germani, români, romi, şi chiar pare să existe o coeziune socială şi diversitate culturală pe care o găseşti în sate, dar şi aici la oraş. De asemenea, am văzut că sunt dealuri şi chiar munţi mai mici, şi eu credeam că este doar câmpie. Am descoperit cascade, păduri, lacuri şi urşi în judeţ, dar şi multe meşteşuguri, cum am mai spus. De exemplu, turismul viticol, poate fi mai dezvoltat mai mult decât este deja în prezent. Poate cineva îmi va spune că există deja, dar eu cred că un drum, al vinului pentru ciclişti, şi autobuze care să ducă turiştii pe la podgorii, atunci când ajung în oraş ar fi o perspectiva interesantă pentru viitor”, a precizat Ottley.

Realizatorul filmului de promovare al judeţului Timiş a rămas, totuşi, cu un gust amar, când a văzut izvoare de apă termală închise.

„Am observat cu tristeţe că am trecut pe lângă izvoare cu apă termală care sunt închise. Nu ştiu dacă aţi fost la Budapesta să vedeţi ce au făcut acolo cu apele termale, dar cred că oportunităţile pentru un turism al sănătăţîi aici în Timiş ar fi mari dacă aceste izvoare de apă termală vor fi deschise şi amenajate. Aveţi ape geotermale multe aici în Timiş şi oamenii ar putea veni de peste tot din Europa să se trateze sau să meargă la un spa. Această este doar un alt avantaj al judeţului Timiş şi sper că acest domeniu să se dezvolte în viitor. A fost minunat să vedem şi mănăstirile de aici”, a mai adăugat Ottley.

În timpul filmărilor, Ottley a fost tâlhărit într-un parc de doi băieţi şi o fată, cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani, fiindu-i furate o dronă şi alte echipamente de filmare

Drona a fost recuperată, iar jurnalistul a anunţat că doreşte să le ofere o şansă la viaţă copiilor care i-au furat echipamentele de filmare dintr-un parc din Timişoara şi că îi va invita să asiste la filmările documentarului Flavours of Romania pentru a-i inspira în acest fel.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 2 zile

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum o săptămână

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

30 noiembrie 2025

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite