Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Intră în circulație „Trenurile Soarelui“ către Litoral și Delta Dunării

Publicat

acum 5 ani

pe

Programul estival de transport feroviar „Trenurile Soarelui” va fi lansat începând cu data de 11 iunie, iar turiştii vor avea la dispoziţie 40 de trenuri ce vor asigura zilnic legături directe din toată ţara cu staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării.

Potrivit unui comunicat de presă al CFR Călători, programul pregătit constă fie în prelungirea spre Mangalia – din 11/12 iunie – a circulaţiei unor trenuri care aveau ca destinaţie finală Bucureşti Nord, fie prin introducerea – din 25/26 iunie – de noi trenuri ce au ca destinaţie exclusivă litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.

Astfel, programul complet din 25/26 iunie este următorul: 38 de trenuri directe (19 dus/19 întors) şi ramurile aferente care pornesc din principalele oraşe, vor avea ca destinaţie /plecare litoralul românesc, din care 18 trenuri (9 dus/9 întors) au ca destinaţie/plecare Mangalia; 32 de trenuri (16 dus/16 întors) vor asigura legătura din Capitală cu litoralul şi retur (12 perechi din Bucureşti Nord, trei perechi din Bucureşti Băneasa, o pereche din Bucureşti Obor).

De asemenea, pentru călătoria în Delta Dunării, din 12 iunie 2021, trenurile RE 8007/RE 8653 şi RE 8658/ RE 8008 vor asigura zilnic, pe întreaga durată a sezonului, legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur. Totodată, în fiecare zi, patru trenuri (2 dus/2 întors) vor continua să circule între Medgidia şi Tulcea.

CFR Călători menţionează că, în acest sezon, trenurile Tineretului IR 1924 şi IR 1923 Sibiu – Mangalia şi retur vor avea în compunere vagon de dormit, iar pe distanţa Bucureşti Nord – Mangalia vor avea tarife de Regio Expres.

În plus, pentru turiştii din Braşov legătura cu Constanţa şi retur va fi asigurată cu patru perechi de trenuri directe printre care se numără şi noul tren IR cu condiţii de IC – Tomis Expres (IR 1686, IR 1688), în timp ce trenul Regio 8024 de la Constanţa, pentru o accesibilitate mai mare va avea sosirea şi în acest sezon în Bucureşti Nord în loc de Bucureşti Obor, cu oprire şi în Bucureşti Băneasa.

Cele 4 trenuri de viteză (IR 1682, IR 1683, IR 1686, IR 1688), care circulă fără opriri intermediare între Bucureşti Nord şi Constanţa, ajung la destinaţie în două ore – timp greu de atins în condiţii legale de alte mijloace terestre de transport, din centrul Bucureştiului în centrul Constanţei. Durata călătoriei cu celelalte trenuri InterRegio, pe ruta Bucureşti – Constanţa, este în medie de circa 2 ore şi 20 minute.

Toate trenurile InterRegio estivale sunt dotate cu prize pentru a încărca bateria laptop-ului sau a telefonului mobil şi instalaţii de climatizare, majoritatea vagoanelor fiind modernizate (reconstruite integral) în anul 2020, şi chiar în 2021. Trenurile de lung parcurs au în compunere vagoane de dormit şi cuşetă, iar vagoane restaurant sau vagoane prevăzute cu bar se află în compunerea trenurilor IR 1944/ IR 1948 şi IR 1945/ IR 1949 Satu Mare – Mangalia şi retur, IR 1994 şi IR 1993 Craiova – Mangalia şi retur, IR 1983 şi IR 1984 Bucureşti Nord – Mangalia şi retur, IR 1686 şi IR 1688 ‘Tomis Expres’ Braşov – Constanţa şi retur.

Reprezentanţii operatorului feroviar precizează că persoanele cu dizabilităţi motorii au posibilitatea de a se deplasa mai uşor cu trenul spre şi dinspre litoral, beneficiind din partea CFR Călători de servicii gratuite de asistenţă (rezervarea locurilor speciale, însoţire în incinta staţiei, asistenţă la urcare/coborâre în/din tren şi asistenţă la bordul trenului).

„Pentru a beneficia de aceste servicii, pasagerii trebuie să completeze, cu minimum 48 ore înainte de plecare, un formular care este disponibil online şi la casele de bilete, pentru trenuri care au plecări/sosiri din/în marile gări. Toate detaliile pentru accesarea acestor servicii gratuite pot fi găsite pe www.cfrcalatori.ro, la secţiunea Asistenţă PRM”, se anunță în comunicatul de presă.

Compania feroviară informează că tariful pentru o călătorie cu loc rezervat pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa este de 59,6 lei la tren IR, clasa a 2-a, şi de 30,3 lei la tren Regio, clasa a 2-a. Dacă se achiziţionează un bilet dus-întors pasagerul beneficiază de 10% reducere, iar pentru cumpărarea biletelor în avans reducerea este de până la 10% din tariful de transport. Elevii beneficiază de gratuitate, iar studenţii de 50% reducere la călătoria în vagoanele clasa a 2-a.

„În perioada programului estival de transport, turiştii aflaţi pe litoralul românesc au posibilitatea de a călători între staţiunile de pe litoral cu trenurile InterRegio de sezon, la tarif de tren Regio, dacă vor achiziţiona biletele de la casele de bilete de pe secţia Constanţa – Mangalia. La aceste trenuri InterRegio, pentru călătoria pe ruta Constanţa – Mangalia şi retur, vor fi valabile şi abonamentele emise pentru trenurile Regio de pe această secţie”, subliniază CFR Călători.

Biletele de tren pot fi achiziţionate cu o anticipaţie de 20 zile, prin intermediul următoarelor canale: online de pe www.cfrcalatori.ro; de la automatele de vânzare bilete din gări; direct de la casele de bilete din gări şi distribuitori autorizaţi (agenţii de turism).

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 4 zile

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum o lună

pe

30 noiembrie 2025

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite