Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Licitația de iarnă la Artmark. Obiecte de artă și suveniruri vândute cu scop caritabil

Publicat

pe

Artmark s-a străduit, în ultimii 10 ani, pentru cele mai actuale cauze caritabile și sprijină organizațiile non-guvernamentale reputate în îndeplinirea proiectelor acestora caritabile concrete.

Chiar în acest decembrie, pe lângă punerea la dispoziție a platformei de licitare online Festivalului Brazilor de Crăciun, organizat anual de fundația Salvați Copiii România, A10 by Artmark sprijină deschiderea la Cluj a Casei Memoriale Doina Cornea prin găzduirea, în cadrul tradițional al Licitației de artă de Iarnă, a licitației caritabile-eveniment a 28 de obiecte de artă ori suvenir provenite din patrimoniul Doinei Cornea, luptător-etalon pentru libertate și democrație în anii ’80-90. Urmărită de Securitate până în ultima zi a regimului comunist, Doina Cornea este și trebuie să rămână un simbol al rezistenței anticomuniste în România.

Printre cele 28 de obiecte scoase la licitație, cu prețuri de pornire simbolice între 50 și 800 de euro, se numără și una dintre cele 3 păpuși prin intermediul cărora Doina Cornea trimitea scrisori cu privire la realitățile din interiorul lagărului românesc unor personalități din străinătate, precum Papa Ioan Paul al II-lea, politicieni europeni ori presa occidentală.

Biroul de lucru și scaunul Doinei Cornea, unde au fost scrise nenumărate manifeste anticomuniste, manuscrise care nu au fost niciodată expuse publicului larg, corespondența disidentei cu ambasadele, permisul de conducere sau celebra bască verde tricotată de Doina Cornea, cu care apare în multe dintre ipostazele sale publice, sunt obiecte purtătoare de istorie, pe care luptătoarea anticomunistă le-a folosit de-a lungul activității sale care a schimbat istoria României și care vor fi vândute în licitația caritabilă din seara de 16 decembrie, în debutul Licitației Artmark de Iarnă.

„Realitatea este că pe platforma noastră de licitații online, ce a depășit recent 10 mii de conturi active, se strâng în număr mare, cu ocazia vânzărilor publice de artă, carte, istorie etc., nu doar iubitorii de artă, dar și persoane responsabile cultural și social. Ni s-a părut o oportunitate socială și o utilitate publică să punem platforma noastră de licitații online și cadrul licitațiilor oricum organizate la dispoziția comunității colecționarilor, poate mai ales pentru că sunt preocupați de identitatea noastră culturală, să le aducem în față șansa de a ajuta. Astfel, Casa de Licitații face legătura comunității de utilizatori Artmark Live cu cauzele caritabile ale organizațiilor ce apelează la noi” – Alexandru Bâldea, Managing Partner Artmark Holding.

În continuarea Licitației de Iarnă, iubitorii de artă au avut motive să îi aștepte selecția de artă până în 16 decembrie. Marea licitație de Iarnă de miercurea viitoare cuprinde, între cele 200 de lucrări, tablouri importante din colecții muzeale, confiscate în anii ’50-60 de regimul comunist și retrocedate recent de Muzeul Național de Artă, precum colecția doctorului balneolog Iosif Dona ori colecția doctorului internist Ioan Dumitrescu-Popovici. Astfel se remarcă „Casă țărănească la Agapia” de Nicolae Grigorescu, pictată cca. 1895, cu un preț de pornire de doar 20.000 de euro, ori „Bărci la Chioggia„, realizată în 1915 de Nicolae Dărăscu, având un preț de pornire de 15.000 de euro.

De semnalat este o altă lucrare de Nicolae Grigorescu provenind din colecția magistratului interbelic Lazăr Munteanu, fost președinte al Tribunalului Constanța. Aceasta, inedită, se intitulează „Purceii„, și a călătorit prin alte două colecții istorice, între care cea a pictorului Vasile Parizescu, întemeietor în 1989 al prestigioasei Societății a Colecționarilor de Artă din România. Un alt Grigorescu provenind din colecția Lazăr Munteanu, „Țărăncuță cu basma albă”, s-a adjudecat în octombrie 2018 cu suma record de 340.000 de euro, în cadrul Licitației Artmark de Toamnă.

O altă superbă lucrare de Nicolae Grigorescu, „Trandafiri sălbatici„, provenind din fosta colecție clujeană a doctorului Leon Daniello, considerat întemeietorul pneumoftiziologiei românești (precum și a primului dispensar din România, în 1926, printre primele din Europa), este estimată între 40.000 și 75.000 de euro – și exemplele pot continua.

Expoziția „Licitației de Iarnă, cu secțiune caritabilă dedicată Casei Memoriale Doina Cornea” se desfășoară zilele acestea la sediul casei de licitații Artmark – Palatul Cesianu-Racoviță. Oricine poate să se alăture comunității Artmark LIVE – prin crearea unui cont pe site. Astfel, poate lăsa o ofertă online, pe www.artmark.ro, ori participa live în ziua licitației, 16 decembrie, prin platforma Artmark LIVE.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite