Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Medicii atrag atenția că alergia la ambrozie se va dezvolta, în viitor. Timișoara are un sistem modern de monitorizare a polenului

Publicat

pe

Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) avertizează autoritățile despre creșterea alarmantă a alergiilor provocate de ambrozie, o plantă extrem de agresivă.

Conform estimărilor, 40% din populația Europei va fi alergică la polenul de ambrozie în următoarele decenii, o problemă care cere măsuri cât mai rapide.

Ambrozia – o problemă de sănătate publică

Ambrozia este una dintre cele mai invazive și agresive plante alergene, iar polenul poate declanșa simptome grave.

„Polenul ambroziei poate fi purtat de vânt la sute de kilometri distanță. Chiar dacă nu avem sursa de polen în apropiere, riscul de a dezvolta alergii este foarte ridicat. Simptomele pot evolua de la simple strănuturi, mâncărimi ale ochilor, nasului, gâtului și congestie nazală până la complicații severe, precum astmul. Aceste reacții alterează calitatea vieții și sunt pacienți care ajung să plece într-o altă țară unde aerul este mai curat și pot respire mai ușor. Din acest motiv, ambrozia reprezintă o adevărată problemă de sănătate publică”, spune prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, medic alergolog și președinta SRAIC.

Alergia la polenul de ambrozie poate să nu dea simptome vizibile în primii ani, însă expunerea repetată crește riscul de sensibilizare. Astfel, aproape oricine poate dezvolta alergie prin expunere repetată.

„Unele persoane se nasc cu un teren atopic, adică o predispoziție genetică pentru alergii. De aceea, în unele familii alergiile sunt mai frecvente. Dacă ambii părinți sunt alergici, riscul ca un copil să fie alergic este între 50% și 80%. În plus, expunerea repetată la cantități mari de polen, cum este cazul ambroziei, sensibilizează persoana fără simptome vizibile. După câteva sezoane de expunere, organismul începe să producă anticorpi IgE specifici, care declanșează reacția alergică.”, explică medicul.

Timișoara, model de bune practici pentru toată țara

La Timișoara a fost implementat un sistem modern de monitorizare a polenului ce folosește senzori de ultimă generație și inteligență artificială. Acesta oferă informații în timp real despre nivelurile de polen și astfel le permite pacienților și medicilor să gestioneze mai eficient expunerea la alergeni. În plus, sistemul poate monitoriza și alte particule din aer, inclusiv microparticulele de plastic asociate cu poluarea.

„Am observat concentrații de polen de ambrozie care au crescut de peste 20 de ori în perioada de vârf. Aceste valori depășesc cu mult pragurile considerate sigure și reprezintă un adevărat taifun de polen, cu un impact major asupra sănătății publice, în special în zonele de câmpie”, subliniază prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.

De aceea, „este esențial să avem sisteme de monitorizare în toată țara pentru a ști cu exactitate care sunt cei mai periculoși alergeni în fiecare regiune. Împreună cu autoritățile, poate cu Ministerul Mediului, ar trebui să ne unim forțele, să se facă un astfel de monitorizare de-a lungul întregii țări pentru a ști pentur fiecare regiune care este alergenul cel mai periculos. De asemenea, este important ca legea împotriva ambroziei să fie aplicată cu strictețe, pentru a reduce cât mai mult impactul acestei plante asupra sănătății populației. Mesajul meu către autorități este că avem nevoie să acționăm acum pentru a preveni o viitoare criză. Alergiile afectează deja milioane de oameni, iar fără măsuri adecvate, lucrurile se vor agrava. Vedem că soluții sunt, iar rezultatele de la Timișoara ne oferă speranță că putem extinde acest model la nivel național.”, adaugă medicul.

Mesajele de mai sus au fost transmise în cadrul unui eveniment online organizat de SRAIC și transmis pe platforma Pacientul 2.0. Vezi înregistrarea aici.

Proiectul este susținut de Innergy, AstraZeneca și PlantExtrakt și face parte dintr-o campanie mai amplă de informare și conștientizare a alergiilor și a efectelor pe care acestea le au asupra organismului.

Următorul proiect va fi un ghid video dedicat pacienților cu alergii și va fi publicat pe pagina sraic.eu.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite