Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Microgranturi de 2.000 de euro pentru IMM, PFA și ONG. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri lansează luni, 12 octombrie, de la ora 10.00, înscrierea în cadrul măsurii 1 „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19.

„Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri anunţă lansarea etapei de înscriere în cadrul măsurii 1 «Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile» din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19”, a informat ministerul.

Formularul electronic de înscriere în cadrul măsurii va fi activ pe link-ul https://granturi.imm.gov.ro/auth/login.

Formularul de înscriere va rămâne activ până vineri, 16 octombrie 2020, ora 20.00, cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere până la epuizarea bugetului.

De asemenea, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a publicat şi procedura de lucru privind introducerea solicitării pentru Schema 1, la link-ul http://www.economie.gov.ro/procedura-de-lucru-privind-introducerea-solicitarii-pentru-schema-1.

Ce prevede OUG cu privire la microgranturile din fonduri externe nerambursabile.

OUG 130/2020  reglementează cadrul general pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020,  în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii prevăzuţi de actul normativ a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanţe militare pe perioada stării de urgenţă sau îngrădite pe perioada stării de alertă.

Formele de sprijin din fonduri externe nerambursabile prevăzute de ordonanţa de urgenţă se referă la:

a) microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară;

b) granturi pentru capital de lucru acordate sub formă de sumă forfetară şi în procent din cifra de afaceri;

c) granturi pentru investiţii productive acordate din fonduri externe nerambursabile în baza evaluării proiectului de investiţii depus.

Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile

– Microgranturile au valoarea de 2.000 euro şi se acordă o singură dată, sub formă de sumă forfetară,

.-Fondurile alocate pentru acordarea de microgranturi în cadrul POC 2014-2020 sunt în valoare totală de 100.000.000 euro, din care 85.000.000 euro se alocă din bugetul POC 2014-2020 şi 15.000.000 euro din cofinanţarea de la bugetul de stat.Articolul

Microgranturile se acordă pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat încheiat cu următoarele categorii de beneficiari:

a) întreprinderile mici şi mijlocii care fac dovada prin situaţiile financiare depuse că nu deţin salariaţi cu contract individual de muncă la data de 31 decembrie 2019;

b) PFA, ONG-uri cu activitate economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în anexa nr. 1 a OUG

c) PFA/CMI, dacă au fost implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, care nu au beneficiat de stimulentul medical acordat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/2020.

Dovada implicării în activităţile legate de COVID-19, dar şi pentru neacordarea stimulentului medical se face prin completarea unui formular anexă la cererea de finanţare emis de unitatea sanitară unde a prestat serviciul beneficiarul/direcţia de sănătate publică judeţeană, după caz, care va fi stabilit la nivelul Ghidului solicitantului.(2)

Verificarea încadrării beneficiarului în categoria IMM se realizează, pe bază de eşantion, de către MEEMA/AIMMAIPE după depunerea cererii de finanţare şi încheierea contractelor de finanţare, cu condiţia recuperării sprijinului din fonduri externe nerambursabile dacă beneficiarul nu se încadrează în categoria de IMM la data depunerii cererii de finanţare, cu excepţia PFA şi CMI.

Microgranturile prevăzute se acordă, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat, beneficiarilor care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:a) au desfăşurat activitate curentă/operaţională pe perioada a cel puţin unui an calendaristic înainte de data depunerii cererii de finanţare, cu excepţia PFA/CMI pentru care începerea activităţii poate să fi avut loc până la data de 1 februarie 2020;b) au obţinut o cifră de afaceri în exerciţiul financiar anterior depunerii cererii de finanţare de cel puţin echivalentul în lei a 5.000 euro la data depunerii cererii de finanţare, cu excepţia beneficiarilor ajutorului de stat prevăzuţi la art. 5 lit. b) şi c);c) îşi menţin activitatea pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la acordarea formei de sprijin sub formă de microgrant.

(1) Beneficiarii de microgranturi pot utiliza alocările din fonduri externe nerambursabile pentru susţinerea unor cheltuieli de tipul:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari;

b) datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat;

d) cheltuieli privind achiziţia de servicii şi reparaţii necesare activităţii curente de bază, cu excepţia serviciilor de consultanţă, studii şi alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă;

e) cheltuieli privind echipamentele de protecţie medicală, inclusiv materiale de dezinfecţie pentru protecţia împotriva răspândirii virusului SARS-CoV- 2;

f) cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activităţii curente;

g) cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activităţii;

h) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului.

Verificarea asigurării tipurilor de cheltuieli eligibile se face pe eşantion de 1% în scopul validării justificării sumei forfetare.

Beneficiarii de microgranturi vor depune o declaraţie pe proprie răspundere prin care îşi vor asuma faptul că utilizarea microgranturilor în alte scopuri decât cele prevăzute de OUG atrage după sine recuperarea ajutorului de stat acordat împreună cu plata accesoriilor pentru recuperarea ajutorului de stat.

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Din țară

Compania aeriană Turkish Airlines va opera curse către Istambul de la Timișoara

Publicat

pe

Compania aeriană Turkish Airlines a pus în vânzare primele bilete de avion pe ruta Timișoara – Istanbul.

Anunţul a fost făcut marţi seara de preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alfred Simonis, pe o rețea de socializare.

Acesta a mai precizat că Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână, iar durata unui zbor între Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ Timișoara şi cel din Istanbul este de o oră şi 40 de minute.

Conform celor precizate  de Alfred Simonis, Aeroportul Internațional Istanbul oferă legături rapide către 300 de destinații.

Din aprilie 2026, Compania aeriană Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână conectând întreg vestul României cu unul dintre cele mai mari hub-uri aeriene internaționale.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite