Biserica Ortodoxă a rânduit ca în posturi, în ajunul și în zilele praznicelor împărătești, precum și în perioada dintre Crăciun și Bobotează, să nu se facă nunți.

Vă punem la dispoziție lista zilelor în care nu se fac nunți în anul 2025, conform calendarului editat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română.

În toate zilele de post şi în posturile de peste an: în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (vineri, 24 februarie – duminică, 27 aprilie);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (duminică, 16 iunie – marți, 18 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (vineri, 1 august – joi, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (vineri, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (sâmbătă, 15 noiembrie – miercuri, 24 decembrie);

în perioada cuprinsă între Praznicul Nașterii Domnului și Bobotează (joi, 25 decembrie – marți, 6 ianuarie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 28-29 mai; 7-9 iunie; 15 august, 13-14 septembrie).

Sursa: basilica.ro

Sursa foto: Restaurant Colosseum Ballroom Timișoara

În anul 2025, românii vor avea 17 zile de sărbătoare legală, zile libere, din care 13 vor fi în timpul săptămânii, conform prevederilor legale în vigoare.

Pentru prima oară de la adoptarea legii care declară că 6 și 7 ianuarie sunt zile de sărbătoare legală, nelucrătoare, cele două sărbători vor fi în timpul săptămânii.

Zile libere în 2025:

1 ianuarie – Anul Nou

2 ianuarie – Anul Nou

6 ianuarie – Boboteaza

7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române

18 aprilie – Vinerea Mare

20 aprilie – prima zi de Paști

21 aprilie – a doua zi de Paști

1 mai – Ziua Internațională a Muncii

1 iunie – Ziua Copilului

8 iunie – prima zi de Rusalii

9 iunie – a doua zi de Rusalii

15 august – Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie – Sfântul Andrei

1 decembrie – Ziua Națională a României

25 decembrie – prima zi de Crăciun

26 decembrie – a doua zi de Crăciun

Superstiţiile spun că Anul Nou trebuie întâmpinat alături de familie şi prieteni, iar pentru ca în următoarele 12 luni să fim sănătoşi să dansăm în aer liber.

Un obiect vestimentar de culoare roşie, bani în buzunar, vâsc, masa îmbelşugată, mersul cu Pluguşorul şi Sorcova se numără între superstiţiile şi obiceiurile românilor la trecerea dintre ani.

Unele dintre cele mai cunoscute superstiţii respectate de români sunt legate de bani, noroc şi roade.

În noaptea dintre ani, se spune că este bine să avem bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găseşte monedele va avea noroc de bani tot anul.

Pentru atragerea norocului, se consideră că este bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, dar şi struguri şi smochine, pentru belşug.

O altă superstiţie legată de belşug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să intre în casă cu o crenguţă de vâsc, pâine şi sare.

În noaptea dintre ani se spune că este bine să purtăm ceva roşu, iar pe 1 ianuarie să avem haine noi, pentru noroc.

Din bătrâni se ştie că nu e bine să fie agăţat calendarul anului nou înainte ca cel în curs să se fi sfârşit, pentru că aduce ghinion.

O altă superstiţie este legată de faptul că cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile va fi leneş tot anul.

În prima zi a anului nu este bine să aruncăm nimic, nici măcar gunoiul, pentru că dăm cu piciorul norocului. Se mai spune că în noaptea dintre ani nu se găteşte mâncare din carne de pasăre, deoarece, aşa cum găina scormoneşte pământul şi îl împrăştie, tot aşa se risipesc norocul şi bunăstarea casei.

În prima zi din noul an nu se mătură, nu se spală, pentru a nu atrage sărăcirea casei.