Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ORDONANȚA MILITARĂ 3. Cum și unde ne vom putea deplasa

Publicat

pe

Ministerul de Interne a emis, marți seara, Ordonanța Militară nr.3, care interzice deplasările tuturor persoanelor în afara locuințelor, cu excepția celor care merg la serviciu, la cumpărături de primă necesitate sau pentru animalele de companie.

Persoanele cu vârsta peste 65 de ani se vor putea deplasa în intervalul 11.00 – 13.00, excepţie făcând cei care se vor deplasa în interes profesional sau agricultorii.

Măsurile intră în vigoare de miercuri, de la ora 12.00.

Redăm mai jos textul intergral al ordonanței:

Art. 1. – Se interzice circulaţia tuturor persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, cu următoarele excepţii:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;

b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale;

c) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie;

e) deplasările scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activităţi sportive de echipă), cât şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice;

f) deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;

g) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;

h) deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole;

i) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.

 

Art. 2. – Circulaţia persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în afara locuinţei/gospodăriei, este permisă numai în intervalul orar 11.00 – 13.00, strict pentru următoarele motive:

a) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice;

b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;

c) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea unui minor, asistenţa altor persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, ori în cazul decesului unui membru de familie;

d) deplasări scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activităţi fizice colective), cât şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice.

 

Art. 3. – Circulaţia persoanelor prevăzute la art. 2, în exteriorul locuinţei/ gospodăriei, este permisă şi în afara intervalului orar 11.00 – 13.00, dacă aceasta se face în interes profesional ori pentru realizarea de activităţi agricole.

 

Art. 4. – (1) Pentru verificarea motivului deplasării:

a) angajaţii prezintă legitimaţia de serviciu sau adeverinţa eliberată de angajator;

b) persoanele fizice autorizate, titularii întreprinderilor individuale, membrii întreprinderilor familiale, liber profesioniştii şi persoanele care practică activităţi agricole prezintă o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în alte situaţii decât cele prevăzute la alin.(1), se prezintă o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

(3) Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei, motivul şi locul deplasării, data şi semnătura.

(4) Adeverinţa eliberată de angajator sau declaraţia pe propria răspundere pot fi prezentate personalului autorităţilor abilitate şi prin intermediul telefonului, tabletei sau unui dispozitiv electronic similar.

(5) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00.

Art. 5. – (1) Se instituie măsura izolării la domiciliu sau, după caz, carantinării pentru toate persoanele care intră în România.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00.

Art. 6. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să identifice şi să ţină evidenţa persoanelor fără adăpost, precum şi să asigure adăpostirea şi îngrijirea acestora.

(2) Evidenţa persoanelor fără adăpost se actualizează şi se raportează săptămânal la Centrul judeţean/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 7. – (1) Instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia de a marca zona destinată accesului cetăţenilor/clienţilor şi suprafaţa de relaţii cu publicul/vânzare cu semne vizibile care să orienteze persoanele în respectarea unei distanţe de siguranţă de minimum 1,5 metri.

(2) Administratorii pieţelor agroalimentare au obligaţia de a organiza activitatea de vânzare astfel încât să se păstreze o distanţă socială între producătorii agricoli, comercianţi şi cumpărători. Comercianţii şi producătorii agricoli aflaţi în pieţele agroalimentare sunt obligaţi să adopte măsuri de protecţie împotriva răspândirii COVID-19, respectiv să poarte mănuşi şi măşti.

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 8. – Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni spre Franţa şi Germania şi din Franţa şi Germania către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile.

(2) Măsura nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, precum şi autorizărilor tehnice necomerciale.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 23.00, ora României.

Art. 9. – (1) Se interzice accesul piloţilor la bordul navelor, sosite din zonele de risc roşii/galbene în porturile maritime române, dacă nu dispun de echipament de protecţie stabilit de Direcţia de sănătate publică Constanţa sau dacă navele nu au efectuat perioada de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă de risc roşie/galbenă.

(2) Se interzice accesul navelor maritime şi fluvio-maritime în porturile situate pe Dunărea maritimă, până la efectuarea perioadei de carantinare de 14 zile de la ultimul port de escală situat într-o zonă roşie/galbenă, în următoarele două zone de staţionare în ancoră:

a) rada portului Sulina, pentru navele care vin dinspre Marea Neagră;

b) Dunărea, mila marină 44, pentru navele care vin dinspre canalul Bâstroe.

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul oficial al României, Partea I.

Art. 10. – Ministerul Apărării Naţionale asigură, la solicitarea ministrului afacerilor interne:

a) preluarea în pază a unor obiective a căror protecţie este asigurată în prezent de către Jandarmeria Română;

b) personal şi mijloace logistice pentru sprijinirea activităţilor de ordine publică;

c) personal şi mijloace logistice pentru sprijinirea activităţilor Poliţiei de Frontieră Române, în punctele de trecere a frontierei de stat.

Art. 11. – Pentru verificarea respectării condiţiilor de carantinare sau izolare la domiciliu, instituţiile de securitate naţională vor proiecta sisteme de comunicaţii şi aplicaţii informatice, necesare Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor locale, pentru a comunica în timp real şi permanent cu persoanele carantinate sau izolate la domiciliu.

Art. 12. – (1) Documentele care expiră pe perioada stării de urgenţă, eliberate de autorităţile publice, pot fi preschimbate într-un termen de 90 de zile de la data încetării stării de urgenţă.

Art. 13. – (1) După alineatul (2) al articolului 2 din Ordonanţa militară nr.2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.232 din 21 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(21), cu referire la activităţi permise în centrele comerciale, cu următorul cuprins:

„(21) Suspendarea temporară a activităţii comerciale potrivit alin.(1) nu se aplică:

a) vânzării produselor electronice şi electrocasnice de către operatorii economici care asigură livrarea la domiciliul/sediul cumpărătorului;

b) vânzării produselor şi serviciilor de optică medicală.”

Din țară

Banat 2028 a câștigat titlul de Regiune Gastronomică Europeană

Publicat

pe

După 16 luni de pregătire, juriul Institutului de Gastronomie, Cultură, Artă și Turism din Barcelona (IGCAT), Banatul a fost desemnat Regiune Gastronomică Europeană în anul 2028.

Candidatura a fost pregătită de o echipă a cărei lider a fost Consiliul Județean Timiș, prin Visit Timiș. Partenerii candidaturii au fost Consiliul Județean Arad și Consiliul Județean Caraș-Severin.

Banat 2028 este o construcție regională. În următorii doi ani, în toată zona se vor organiza evenimente pentru a pune în valoare specificul gastronomic local și pentru a educa publicul în sensul unei vieți echilibrate și sănătoase, în concordanță cu valorile specific regionale.

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a declarat după anunțarea câștigării titlului: „Sunt emoționat, chiar nu știa nimeni decizia dinainte, nu era foarte clar ce se va întâmpla. Mulțumesc celor cinci membri ai juriului, colegilor mei pentru organizarea din ultimele 16 luni, domnilor Iustin Cionca și Silviu Hurduzeu, președinții Consiliilor Județene Arad și Caraș-Severin, pentru sprijinul acordat în ultimele luni. Mulțumesc Simonei Neumann, a fost neobosită.  Este un titlu mai important decât pare, pentru că nu este doar despre mâncare. Este un titlu despre artă, cultură, conectivitate, inovație, turism.“

„Gastronomia este o resursă pentru dezvoltare locală, iar titlul este o oportunitate de a valorifica ceea ce avem mai bun. Felicit echipa Banat 2028, îi mulțumesc președintelui Consiliului Județean Timiș, dl. Alfred Simonis, pentru parteneriatul nostru și pentru că împreună putem construi proiecte importante pentru comunitățile noastre. Aradul intră în acest proiect cu vinurile din Podgoria Miniș-Măderat, gastronomia minorităților etnice arădene, produsele bio de mare calitate obținute în procesul de agricultură organică și cu industria alimentară arădeană, dar și cu zona de cercetare universitară și cu voluntari foarte entuziaști. Intrăm în proiect cu logistică, produse și, în primul rând, cu oameni buni“, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Juriul internațional a fost format din experți din Spania, Scoția, Norvegia, Georgia, Marea Britanie.

Echipa Banat 2028  a fost coordonată de Simona Neumann, cea care a condus și asociația care a câștigat pentru Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Din țară

Antrenorul Mircea Lucescu a murit la Spitalul Universitar de Urgență București

Publicat

pe

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titrați atrenori și jucători de fotbal din România a decedat marți, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde era internat din 29 martie.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au informat că decesul a fost declarat în jurul orei 20.30.

„Domnul Mircea Lucescu a fost unul dintre cei mai titrați antrenori și jucători de fotbal români, primul care a calificat echipa națională a României la un Campionat European, în anul 1984. Generații întregi de români au crescut cu imaginea sa în suflet, ca un simbol național. Dumnezeu să îl odihnească!“, este mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București.

Mircea Lucescu a fost internat de urgență pe 29 martie la Spitalul Universitar București, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naționale de fotbal.

Ulterior, a suferit un infarct, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat și nu a mai răspuns la tratament.

Marți dimineața medicii au constatat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale și focare de trombembolism pulmonar.

În vârstă de 80 de ani, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice a unor echipe de club din ţară şi din străinătate dar şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.

Născut la 29 iulie 1945 în București, Mircea Lucescu a început fotbalul la Școala Sportivă 2 din Capitală și, după doi ani, a fost legitimat la grupele de juniori ale clubului Dinamo București. Ca jucător, Lucescu a evoluat doar pentru trei echipe: Dinamo, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara.

Cariera sa de antrenor a început în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a activat simultan și ca jucător timp de trei ani. De atunci, Lucescu a antrenat numeroase formații importante, printre care România, Dinamo București, Pisa, Brescia, Reggiana, FC Rapid București, Inter Milano, Galatasaray Istanbul, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk, Zenit Sankt Petersburg, Turcia și Dinamo Kiev.

După o pauză de 38 de ani, Lucescu a preluat din nou funcția de selecționer al echipei naționale a României pe 6 august 2024. În primul său mandat, desfășurat între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, cu 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.

În palmaresul său, Lucescu se clasează drept al treilea cel mai titrat antrenor din lume, cu 35 de trofee, printre care:

Supercupă a Europei (Galatasaray)

 Cupa UEFA (Șahtior Donețk)

9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev)

2 titluri ale României (Dinamo și Rapid)

2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș)

1 Supercupă a Rusiei (Zenit)

7 Cupe ale Ucrainei

8 Supercupe ale Ucrainei

3 Cupe ale României și 1 Supercupă a României

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite