Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Ordonanța Militară 9. Noi măsuri de prevenire a extinderii infecțiilor cu coronavirus

Publicat

acum 5 ani

pe

Ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela a anunţat joi o nouă ordonanţă militară, o primă măsură fiind prelungirea perioadei de suspendare a zborurilor către mai multe destinaţii.

Art. 1. – (1) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Turcia şi Iran şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 18 aprilie 2020.

(2) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Italia şi din această ţară către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 19 aprilie 2020.

(3) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor spre Franţa şi Germania şi din aceste ţări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 21 aprilie 2020.

(4) Măsurile prevăzute la alin.(1) şi (3) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, servicii tehnice, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 2. – (1) Se exceptează de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Bulgaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19.

(2) Prin lucrător transfrontalier se înţelege persoana care face dovada că locuieşte şi lucrează într-o rază de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat româno-bulgare, calculată de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, şi care se reîntoarce la locuinţă cel puţin o dată pe săptămână.

(3) Punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prin care se permite intrarea în România în condiţiile alin. (1) sunt următoarele: Giurgiu-Ruse şi Calafat Vidin.

(4) Prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-bulgare prevăzute la alin. (3) se permite şi intrarea/ieşirea lucrătorilor transfrontalieri cu maşini şi utilaje agricole.

(5) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2), persoanele în cauză intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – (1) La efectuarea schimbului de echipaj, la bordul navelor de navigaţie interioară care arborează pavilion român şi la bordul navelor maritime indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să prezinte autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din transportul internaţional” stabilit de către Comisia Europeană în anexa nr.3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Libere (Green Lanes) în cadrul Liniilor directoare referitoare la măsurile de management al frontierelor pentru protecţia sănătăţii şi asigurarea disponibilităţii bunurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897 din 23.03.2020.

(2) Personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, şi care nu prezintă simptome asociate COVID-19, nu se supune măsurilor de carantinare în spaţii special amenajate sau la bordul navei ori măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin.(1) şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri.

(3) La efectuarea schimbului de echipaj la bordul navelor maritime, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturile româneşti, personalul navigant trebuie să fie în prealabil testat pentru COVID-19, indiferent de zona din care acesta provine, de personalul direcţiei de sănătate publică ce îşi desfăşoară activitatea în portul respectiv.

(4) Personalul navigant maritim, prevăzut la alin.(3), care nu prezintă simptome asociate COVID-19, va fi transportat dinspre/spre punctele de trecere a frontierei, indiferent de mijlocul de transport utilizat, pe ruta cea mai scurtă şi fără întreruperi. Personalul navigant maritim şi cel care îi asigură transportul trebuie să folosească echipamente individuale de protecţie împotriva COVID-19.

(5) În vederea efectuării schimbului de echipaj, agentul navei maritime sau angajatorul personalului navigant maritim, după caz, are obligaţia să asigure personalului navigant, următoarele: a) testarea pentru COVID-19; b) echipamentul individual de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul transportului prevăzut la alin.(4); c) certificatul prevăzut la alin.(1).

(6) Personalul navigant român, maritim şi fluvial, care se repatriază şi care la intrarea în ţară nu prezintă simptome asociate COVID-19, se supune măsurilor de izolare la domiciliu, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului prevăzut la alin.(1) şi a unei declaraţii pe propria răspundere, al cărui model este stabilit de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, privind utilizarea continuă a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19 pentru deplasarea de la navă la locaţia unde poate fi contactat în următoarele 14 zile.

(7) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. – Prevederile alineatului (2) al articolului 7 şi ale articolului 9 din Ordonanţa militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 24 martie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 5. – Alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanţa militară nr.8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Pe perioada stării de urgenţă pieţele agroalimentare rămân deschise, cu obligaţia administratorilor de a organiza activităţile în baza actelor normative incidente, prin adoptarea de măsuri de protecţie împotriva răspândirii COVID-19, care să se refere cel puţin la purtarea de mănuşi şi măşti, precum şi la păstrarea distanţei sociale, atât la intrarea în piaţă, cât şi în interiorul acesteia.”

Art. 6. – Prevederile alineatului (2) al articolului 3, articolelor 7 şi 8, literei d) a alineatului (1) al articolului 21, precum şi anexa nr.2 la Ordonanţa militară nr.8/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 10 aprilie 2020, îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 7. – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare: a) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru măsurile prevăzute la art.1; b) Poliţia de Frontieră Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art.2; c) Autoritatea Navală Română şi direcţiile de sănătate publică, pentru măsurile prevăzută la art.3;

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art. 1 – 3 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. – (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin două zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

acum 4 zile

pe

19 aprilie 2025

de

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

0
Citeste mai mult

Din țară

Programul consolid8 – Synergies for Social Businesses susține 131 de viitori antreprenori sociali

Publicat

acum o săptămână

pe

15 aprilie 2025

de

A fost lansat consolid8 – Synergies for Social Businesses, un accelerator național dedicat întreprinderilor sociale din regiunile mai puțin dezvoltate ale României. Programul, finanțat prin Fondul Social European+, sprijină timp de 2 ani înființarea și dezvoltarea de afaceri sociale în mediul urban, cu excepția municipiului București și a județului Ilfov.

În perioada aprilie – iulie 2025, 131 de persoane vor beneficia de cursuri gratuite online de formare în antreprenoriat social, finalizate cu certificare națională în ocupația „Antreprenor în economia socială” (cod COR 112032). Programul este implementat de fonduri-structurale.ro, împreună cu Centrul Cultural Plai, Synerb Venture Catalyzer și Nod Makerspace.

„Vrem să sprijinim inițiative cu impact social real, în orașele din regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Ne adresăm persoanelor care vor să construiască afaceri sustenabile ce contribuie la binele comunității, fie că sunt tineri între 30 și 35 de ani, persoane din grupuri vulnerabile sau aflate în căutarea unui loc de muncă”, a declarat Dragoș Jaliu, expert în economie socială și trainer în cadrul proiectului.

Cursuri gratuite + subvenții pentru participare

Structura de formare include sesiuni de grup (online), studiu individual, mentorat și sprijin în dezvoltarea planului de afaceri. Participanții pot primi o subvenție de 350 lei sau 900 lei, în funcție de profilul educațional.

Durata cursurilor este între 4 și 7 săptămâni, în funcție de nivelul de studii. Înscrierile se fac pe principiul primul venit, primul servit, în limita locurilor disponibile pe https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Premii de până la 66.000 euro pentru 34 de planuri de afaceri

După încheierea cursurilor, participanții vor putea intra în concursul de planuri de afaceri (iulie – septembrie 2025). Cele mai bune 34 de idei vor primi până la 327.610,80 lei (aprox. 66.000 euro) pentru înființarea unei întreprinderi sociale. Ulterior, afacerile câștigătoare vor beneficia de mentorat, bootcamp, ateliere tematice și vizite de studiu.

Condiții de participare:

Pentru a fi eligibili, participanții trebuie să:

Fie din una dintre categoriile țintă: persoane între 30 și 35 de ani; persoane din grupuri vulnerabile pe piața muncii; șomeri; persoane inactive;

Să aibă domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate ale României (Sud Muntenia, Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Centru, Sud-Vest);

Să aibă minim studii liceale;

Să intenționeaze să înființeze o afacere socială în mediul urban;

Să nu fi absolvit anterior un curs de „Antreprenor în economia socială” sau „Manager de întreprindere socială” finanțat din fonduri publice nerambursabile.

Exemple de afaceri sociale finanțate prin inițiative similare:

Cofeels – cafenea socială în care 4 din 6 angajați sunt persoane cu dizabilități;

Hodaia Cosmetice – produse cosmetice naturale;

Waldkinder Plus – grădiniță cu program educațional în natură;

ONE.shirt – articole vestimentare din materiale textile recuperate.

Înscrieri și informații:

Persoanele interesate pot afla mai multe detalii și se pot înscrie completând formularul disponibil online, la adresa web: https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Despre proiectul consolid8 – Synergies for Social Businesses

Proiectul (cod SMIS 311816), derulat în perioada decembrie 2024 – februarie 2027, este co-finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Valoarea totală eligibilă este de 14.889.209,39 lei, din care 14.783.197,28 lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

Obiectivul principal este stimularea antreprenoriatului social și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile sau inactive din regiunile mai puțin dezvoltate. Se estimează înființarea a 34 de întreprinderi sociale și crearea a 136 de locuri de muncă până în 2028.

Pentru mai multe informații: Valentin Talabă

Email: valentin@nodmakerspace.ro

Telefon: 0729416464

Notă: Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

0
Citeste mai mult

Din țară

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale, plătite înainte de Paști

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

8 aprilie 2025

de

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale vor fi plătite anticipat, în aşa fel încât acestea să ajungă la beneficiari înaintea Sărbătorilor Pascale, a anunţat Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Astfel, la 11 aprilie 2025, ANPIS va vira sumele aferente beneficiilor de asistenţă socială către Poşta Română, urmând ca până la 17 aprilie banii să ajungă la persoanele îndrep­tățite, prin poştaş.

Pentru beneficiarii de ajutoare sociale care au optat pentru plata în cont bancar, banii vor fi viraţi între 14 şi 16 aprilie, precizează instituția. În cazul alocaţiei pentru copii, indemnizaţiei de creştere a copilului şi stimulentului de inserţie care se plătesc în cont bancar, sumele aferente vor fi virate ca şi până acum, la data de 8.

Beneficiile plătite anticipat sunt următoarele: alocaţia de stat pentru copii (prin mandat poştal), indemnizaţia de creştere a copilului (prin mandat poştal), stimulentul de inserţie acordat părinţilor care se întorc la serviciu înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului (prin mandat poştal), drepturile persoanelor cu dizabilităţi (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia lunară de hrană pentru HIV/SIDA (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia de plasament (prin card şi prin mandat poştal), indemnizaţia lunară de hrană pentru TBC (prin card şi prin mandat poştal), ajutorul pentru susţinerea familiei (VMI) (prin card şi prin mandat poştal) şi ajutorul de incluziune (VMI) (prin card şi prin mandat poştal).

Potrivit ANPIS, la acest moment, la nivel naţional sunt aproximativ 5,6 milioane de beneficiari ai acestor drepturi, iar suma totală de plată este de aproape 2,8 miliarde de lei.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite