Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Premieră în piață de artă: o icoană pictată de Arsenie Boca, scoasă la licitație

Publicat

pe

Icoana pe glajă „Maica Domnului Îndurerată”, semnată de părintele Arsenie Boca, este scoasă la vânzare miercuri, 8 decembrie, în cadrul Licitației de Crăciun – Artă Sacră.

Este o raritate absolută apariția în piață a unei astfel de piese și mai ales pentru prețul de pornire de doar 350 de euro.

Icoana realizată într-un atelier din Scheii Brașovului este datată 25 august 1945 și a fost oferită de părintele Arsenie Boca părintelui Ieronim Grovu de la Sâmbăta de Sus (poreclit „Starețu”). Pe verso icoanei de colecție se regăsește mesajul scris de Arsenie Boca: „Părintelui Ieronim Grovu („Starețu”). Dar de la credincioșii de la Mănăstirea Brâncoveanu, mult a ostenit și mai are”, urmată de semnătura părintelui.

Cu doar 5 ani înainte de a semna icoana, care este scoasă la licitație în pragul sărbătorilor creștine de iarnă, Arsenie Boca a declanșat la Sâmbăta de Sus ceea ce s-a numit „mișcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta”.

Părintele Ieronim Grovu a fost conducătorul lucrărilor de restaurare de la Mănăstirea de la Sâmbăta și cel care a dus o corespondență cu Arsenie Boca, chemându-l de la Prislop înapoi la Sâmbăta: „Părinte Arsenie, hai la Sâmbăta, că eşti din eparhia mea, nu rămâne la Arad”. Şi Părintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit să îl lase în continuare la Prislop să consolideze relaţia între ortodocşi şi foştii greco-catolici. Şi cu acest prilej Părintele Arsenie i-a scris Părintelui Grovu că: „Oamenii sunt tot oameni”. Adică cât s-a străduit el să realizeze ceva pentru ei (pentru cei de la Sâmbăta), însă oamenii au rămas tot oameni, nu i-a schimbat cu nimic.

O impresionantă apariție în Licitația de Crăciun – Artă Sacră este și icoana de pelerinaj „Cetatea Ierusalimului”, veche de 155 de ani. Piesa rară, de mari dimensiuni, are un preț de pornire de 1.600 de euro, fiind o icoană foarte complexă din punct de vedere al funcțiunii, reprezentând un certificat pentru cei care mergeu să se închine la Sfântul Mormânt de la Ierusalim, dar în același timp, o hartă sau un obiect simbolic pentru comunitățile în care se întorceau. Astfel de icoane au fost întotdeauna pictate pe pânză, pentru a putea fi transportate cu ușurință din țara sfântă. Partea centrală a icoanei conține obiective de pelerinaj și uneori titularul consemna pe cele pe care le-a vizitat – Biserica Învierii, Dealul Golgotei sau Biserica Nașterii. Cele mai remarcabile scene care se regăsesc pe icoană sunt: Sfântul Mormânt din Ierusalim, Maica Domnului cu Pruncul, Facerea sau Judecata de Apoi. Inscripțiile scenelor sunt bilingve cu caractere chirilice – rusă și română, ceea ce ne demonstrează că pelerinul Ierusalimului era un român ce a mers la Sfântul Mormânt să se roage către sfârșitul domniei lui Cuza.

Una dintre primele icoane pictate în atelierul de la Nicula, cel care a inițiat și consacrat icoana pe sticlă în Transilvania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, se regăsește în Licitația de Crăciun – Artă Sacră.

Icoana pe glajă „Sfântul Nicolae pe tron” este realizată în 1799 pe un fundal acoperit cu foiță de aur într-un stil caracterizat de fluiditate și dinamism – atuuri care au asigurat succesul icoanelor de la Nicula. Piesa rară are un preț de pornire de doar 600 de euro.

Licitația de Crăciun – Artă Sacră reunește 188 de icoane pe sticlă sau lemn, ce reprezintă  atât simboluri religioase, cât și obiecte de colecție, de însemnătate istorică și artistică, distincte nu doar prin tematică creștină, dar și prin grad de măestrie picturală. Colecția de icoane este expusă la Palatul Cesianu-Racoviță și poate fi vizitată de astăzi până în ziua licitației, 8 decembrie, în intervalul orar 10:00-20:00.

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2024: Rezultate exit-poll: PSD – 26%, AUR – 19,2%, PNL – 15,9%

Publicat

pe

Conform unui exit-poll CURS care a colectat date de la secţiile de votare duminică, 1 Decembrie 2024, până la ora 20.00, la Camera Deputaţilor PSD a obţinut 26% din voturile electoratului, urmat de AUR cu 19%

PNL şi USR au obţinut, fiecare, câte 15,5% din voturile românilor.

Situaţia este aproape la fel şi la Senat, unde ordinea în preferinţele electoratului este aceeaşi – PSD – 26,10%, AUR – 19,2%, PNL – 15,9% şi USR 15,6%.

SOS, partidul Dianei Şoşoacă, a obţinut la Camera Deputaţilor 5,5% din voturi şi la Senat 5,4%, iar POT, partidul care îl susţine pe Călin Georgescu, a primit la Camera Deputaţilor tot 5.5 % şi la Senat 5,3%, ceea ce înseamnă că ambele partide u depăşit pragul parlamentar de 5%.

În schimb, UDMR este la limita pragului parlamentar, cu 5% atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat.

Partidul SENS şi Forţa Dreptei nu au trecut pragul, ceea ce înseamnă că nu vor avea reprezentanţi în Parlament.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că prezenţa la vot era de 52,41% la ora 21,40, cifre care cuprindeau şi votul românilor din străinătate.

Citeste mai mult

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2024: BEC: Prezența la vot 52,33 la sută

Publicat

pe

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anuțat că prezenţa la Alegerile Parlamentare din 1 Decembrie 2024 a fost de 52,41% la ora 21.00, procent care cuprinde şi votul românilor din străinătate.

O prezență mai ridicată la vot s-a înregistrat în următoarele județe:

Harghita – 58,8 la sută

Bihor – 56,67 la sută

Cluj – 54,99 la sută

Ilfov – 54,75 la sută

Sălaj – 54,27 ka sută

Participare redusă la vot a fost în județele:

Ialomița – 42,34 la sută

Bacău – 41,81 la sută

Botoșani – 40,83 la sută

Iași – 40,73 la sută

Vaslui – 33,02 la sută

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite