Ne găsiți și pe:

Din țară

Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, ediția 2024. Ce prime de casare se dau

Publicat

pe

Începând cu data de 19 martie 2024, ora 10:00, persoanele fizice se pot adresa producătorilor validaţi, în vederea îndeplinirii formalităţilor de înscriere în cadrul Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus, iar persoanele juridice pot încărca în aplicaţia informatică documentele necesare participării în cadrul celor două programe.

Bugetul alocat Programului Rabla Clasic 2024 este de 300 de milioane de lei, iar pentru Programul Rabla Plus, bugetul alocat este de 1 miliard de lei.

Începând de anul acesta, autovehiculele achiziţionate în cadrul acestor programe, vor avea aplicat un autocolant, ca element de vizibilitate, pe care beneficiarii vor trebui să îl menţină până la finalizarea perioadei de monitorizare.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Mediului, programele se vor desfăşura în etape, în limita sumelor alocate, astfel:

Rabla Clasic:

Sesiunea 19 martie – 19 aprilie 2024:

Persoane juridice – 60 de milioane de lei;

UAT-uri şi instituţii publice – 60 de milioane de lei;

Sesiunea 19 martie – 25 noiembrie 2024: persoane fizice – 180 de milioane de lei.

Rabla Plus:

Etapa I: 19 martie – 19 aprilie 2024

Persoane juridice – 140 de milioane de lei;

UAT-uri şi instituţii publice – 140 de milioane de lei.

Etapa I: 19 martie – 18 august 2024: persoane fizice – 420 de milioane de lei.

Rabla Plus:

Etapa a II-a: 19 august – 19 septembrie 2024

Persoane juridice – 60 de milioane de lei;

UAT-uri şi instituţii publice – 60 de milioane de lei.

Etapa a II-a: 19 august – 25 noiembrie 2024: persoane fizice – 180 de milioane de lei.

Potrivit Ministerului Mediului, finanţarea acordată în cadrul programelor, este următoarea:

În ceea ce priveşte Programul Rabla Clasic, prima de casare se menţine la 7.000 lei, respectiv 10.000 lei în cazul predării a două autovehicule uzate.

Prima de casare se acordă pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 150 g CO_2/km în sistem WLTP şi a cărui valoare nu depăşeste 60.000 euro, cu TVA inclus.

La prima de casare se pot adăuga următoarele ecobonusuri:

ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;

ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;

ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;

ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puţin 15 ani de la data fabricaţiei şi/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Pentru achiziţionarea de motociclete noi al căror sistem de propulsie generează maximum 120 g CO_2/km în sistem WMTC, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 7.000 lei, la care se pot adăuga:

ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC;

ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puţin 15 ani de la data fabricaţiei şi/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Instituţiile publice şi unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia de prima de casare în cuantum de 7.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat. În situaţia în care optează pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate, vor beneficia de prima de casare de 10.000 lei.

În cadrul Programului Rabla Plus, solicitantul beneficiază de ecotichet la achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul predării spre casare a cel puţin unui autovehicul uzat. Se pot preda spre casare maximum două autovehicule uzate.

Cuantumul ecotichetului, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, este de:

25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;

13.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO_2/km în sistem WLTP;

13.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete electrice.

Ecotichetul se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul electric a cărui valoare nu depăşeşte suma de 70.000 euro, cu TVA inclus.

Instituţiile publice şi unităţile administrativ-teritoriale beneficiază de ecotichet în cuantum de 120.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat.

Din țară

EUROBAROMETRU. Cum îi afectează folosirea excesivă a telefoanelor mobile pe adolescenți

Publicat

pe

Datele unui Eurobarometru privind impactul ecranelor şi reţelelor sociale asupra sănătăţii mintale a tinerilor arată că 44% dintre adolescenţii din România consideră că petrec prea multe ore în faţa ecranelor, iar 38% susţin că utilizarea reţelelor sociale este excesivă.

La nivelul UE, 41% dintre adolescenţi declară că petrec prea mult timp în faţa ecranelor, iar 39% pe reţelele sociale.

Totodată, 28% dintre respondenţi consideră că impactul reţelelor sociale asupra vieţii lor este pozitiv, 34% negativ, iar 37% neutru.

În privinţa stării de bine, 41% afirmă că reţelele sociale au un impact pozitiv asupra sănătăţii lor mintale, iar 21% unul negativ.

Sondajul relevă şi o serie de probleme cu care s-au confruntat adolescenţii în ultima lună: 33% au acuzat oboseala ochilor, 33% că au avut o alimentaţie mai puţin sănătoasă, 31% s-au simţit obosiţi sau copleşiţi, 31% au avut probleme cu somnul, 28% au întâmpinat dificultăţi de concentrare, 27% au avut dureri de cap, iar 25% nu au avut suficient timp pentru hobby-uri şi alte activităţi recreative.

Întrebaţi care ar fi cele mai eficiente măsuri pentru îmbunătăţirea sănătăţii mintale a tinerilor în mediul digital, 51% au indicat mai multă educaţie în şcoli, 47% o aplicare mai bună a regulilor de către platformele de socializare, 46% introducerea unor limite sau restricţii suplimentare.

Citeste mai mult

Din țară

ANUNȚ. Elaborare PUZ centrală electrică fotovoltaică 11 MW pe sol Timișoara Nord

Publicat

pe

S.C MARTIN ELECTRICITYS.R.L, cu sediul social în judetul Timiș, Municipiul Timișoara, strada Salcâmilor, nr. 8, parter, camera 2, anunţă elaborarea primei versiuni a „P.U.Z – REALIZARE CENTRALA ELECTRICA FOTOVOLTAICA 11MW PE SOL TIMISOARA NORD“, amplasat în extravilanul Municipiului Timișoara, nr. Cad. 419911, nr. Cad. 403717, jud. Timis și declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului urbanistic – PUZ, se poate realiza la adresa: localitatea Timișoara, str. Piata Mocioni, nr.2 jud. Timiș, în zilele de luni – joi, între orele 10:30 – 17.30; tel:0737508899

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul ANMAP-DJM Timiş, str. B-dul Liviu Rebreanu, nr. 18-18A, jud. Timis, în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Citeste mai mult

Din țară

Solstițiul de vară. Când începe vara astronomică

Publicat

pe

Solstițiul de vară din 2026 va avea loc, în acest an, în 21 iunie, la ora 11:24, ora României, conform datelor publicate de reprezentanții Observatoului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“, pe site-ul astro-urseanu.ro.

Acest moment marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și aduce cea mai lungă zi din întregul an.

În această zi, Soarele urcă cel mai sus pe cer la amiază, iar lumina naturală durează mai mult decât în orice altă perioadă a anului. În România, ziua depășește 15 ore de lumină, iar noaptea devine cea mai scurtă din an.

După solstițiu, zilele încep încet să se scurteze, chiar dacă temperaturile de vară continuă să crească în următoarele luni. Fenomenul are loc în același moment peste tot în lume, însă ora diferă de la o țară la alta, în funcție de fusul orar. De-a lungul timpului, solstițiul de vară a fost legat de multe tradiții și obiceiuri populare. În mai multe culturi europene, această perioadă era văzută ca un simbol al luminii, al fertilității și al naturii aflate la apogeu.

Solstițiul de vară este fenomenul astronomic care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. El are loc în fiecare an în jurul datei de 20 sau 21 iunie și reprezintă momentul în care partea de nord a Pământului primește cea mai multă lumină de la Soare.

Totul se întâmplă din cauza felului în care este înclinat Pământul. Planeta noastră nu se rotește perfect drept în jurul Soarelui, ci este ușor înclinată, cu aproximativ 23,5 grade. Această înclinare este motivul pentru care există anotimpurile. În perioada solstițiului de vară, emisfera nordică este orientată cel mai mult spre Soare. Din această cauză, razele soarelui ajung mai direct pe această parte a planetei, iar ziua devine foarte lungă.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite