Ne găsiți și pe:

Din țară

Programul „Casa Verde Fotovoltaice“, continuă. Au fost aprobate peste 5.300 de cereri de finanțare

Publicat

pe

Peste 5.300 de dosare de finanţare au fost aprobate în cadrul Programului „Casa Verde Fotovoltaice”, a anunţat zilele trecute, într-un comunicat de presă, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Astfel, prima listă cu cele peste 5.300 de dosare acceptate din totalul celor mai mult de 7.600 de dosare evaluate în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, a fost deja publicată pe site-ul AFM.

Potrivit sursei citate, analiza dosarelor beneficiarilor va continua într-un ritm accelerat, publicarea de noi liste se va realiza la intervale regulate, iar până la finalul lunii aprilie va fi încheiată evaluarea tuturor celor 26.000 de dosare depuse în cadrul programului guvernamental.

Pe de altă parte, lista dosarelor respinse din numărul celor evaluate va fi publicată în cursul acestei săptămâni, menţionează AFM.

În toamna anului trecut, în luna septembrie, AFM a suspendat înscrierile persoanelor fizice în acest Programul „Casa Verde Fotovoltaice”, în vederea efectuării unei analize a modului de funcţionare a acestui proces. Ulterior, programul a fost reluat în luna noiembrie.

Programul Naţional „Casa Verde Fotovoltaice” prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Programul AFM asigură o finanţare de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de către autoritate se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii.

Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la AFM, prin care aproape 27.000 de cetăţeni pot deveni prosumatori.

Dosarele de finanţare pentru noul program se depun exclusiv electronic.

Din țară

Zilele în care nu se fac nunți în 2023 și 2024

Publicat

pe

Potrivit rânduielilor ortodoxe, în posturi, în ajunul şi în zilele praznicelor împărăteşti, precum și în perioada dintre Crăciun și Bobotează, nu se fac nunți.

Unele dintre aceste posturi sau sărbători sunt cu dată schimbătoare de la an la an, ceea ce-i poate pune în dificultate pe tinerii care planifică nunți cu mult timp înainte.

În acest context, vă punem la dispoziție lista zilelor în care nu se fac nunți în următorii doi ani, conform calendarului editat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română.

Zilele în care nu se fac nunți în 2023

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (20 februarie – 23 aprilie);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 12 iunie – miercuri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (marți, 1 august – luni, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (marți, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (miercuri, 15 noiembrie – duminică, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 24-25 mai; 3-5 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Zilele în care nu se fac nunți în 2024

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (11 martie – 12 mai);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 24 iunie – vineri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (miercuri, 31 iulie – miercuri, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (joi, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (vineri, 15 noiembrie – marți, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 12-13 iunie; 22-24 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Foto: Colosseum Timișoara

Citeste mai mult

Din țară

RECOMANDĂRI privind prevenția virozelor respiratorii și gripelor, în școli

Publicat

pe

Elevii revin, luni, la cursuri, după vacanţa de iarnă şi în contextul numărului mare de cazuri de viroze respiratorii şi gripă. 7

Autorităţile au recomandat purtarea măştii de către profesori şi elevi, dar şi triajul epidemiologic zilnic.

În contextul numărului ridicat de cazuri de viroze respiratorii şi gripă, Ministerul Educaţiei a transmis, în urma discuţiilor cu autorităţile din Sănătate, recomandări pentru reluarea cursurilor. Astfel, s-a recomandat să li se acorde sprijin şcolilor pentru a continua procesul educaţional în condiţii normale, să pună accent pe prevenţie, să încurajeze o stare de calm şi să se consulte cu Ministerul Educaţiei în situaţia excepţională în care o unitate de învăţământ solicită suspendarea temporară a cursurilor, în baza temeiului legal, respectiv articolul 9 din ROFUIP.

Astfel, conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt obligate să disemineze către părinţii sau reprezentanţii legali ai elevilor/preşcolarilor/antepreşcolarilor  informaţiile cu privire la recunoaşterea simptomelor de gripă sau alte infecţii respiratorii, pentru realizarea triajului epidemiologic zilnic acasă, înainte de intrarea copilului în colectivitate, să realizeze triajul zilnic în colectivităţi şcolare la începutul primei ore de curs a fiecărui schimb, să asigure materialele necesare pentru dezinfecţia periodică a mâinilor şi suprafeţelor, să facă dezinfecţia periodică a spaţiilor de învăţământ, să aerisească periodic încăperile, să instruiască elevili privind comportamentul adecvat, în caz de tuse sau strănut, astfel încât să nu răspândească virusul gripal, să recomande utilizarea batistelor de unică folosinţă.

De asemenea, se recomandă folosirea măştilor de protecţie sanitară, atât pentru personal, cât şi pentru elevi/preşcolari.

Totodată, părinţii trebuie informaţi cu privire la necesitatea consultării medicului de familie la apariţia simptomelor respiratorii pentru stabilirea indicaţiilor terapeutice, izolării şi efectuării unor eventuale investigaţii suplimentare.

“De asemenea, recomandăm şcolilor să limiteze accesul persoanelor care nu au legătură directă cu procesul educaţional pe perioada intensificării transmiterii virusului gripal”, a transmis ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

Următoarea vacanţă a elevilor este programată în luna februarie, fiind de o săptămână începând din 3, 10 sau 17, în funcţie de decizia inspectoratelor şcolare.

Citeste mai mult

Din țară

Viteza excesivă, principala cauză a accidentelor în anul 2022

Publicat

pe

O nouă lege care vizează monitorizarea traficului pe drumurile publice, în vederea creșterii siguranței rutiere, a fost promulgată zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis.

Actul normativ prevede instituirea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier, denumit e-SIGUR, prin care „se urmăreşte realizarea obiectivului general al Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră”, respectiv reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi al celor grav rănite în urma producerii accidentelor rutiere.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, au fost înregistrate 4.261 de accidente, soldate cu decesul a 1.481 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.324.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, au fost înregistrate cu 203 mai puţine accidente (-4,5%), cu 157 mai puţine persoane decedate (-9,6%) şi cu 111 mai puţine persoane rănite grav (-3,2%).

Principalele cauze de producere a evenimentelor rutiere grave au fost indisciplina pietonilor (18,4%), care a cauzat 785 de accidente, soldate cu 325 de persoane decedate şi 472 rănite grav, și nerespectarea regimului legal de viteză (17,3%) – 739 accidente, care au provocat decesul a 284 de persoane şi rănirea gravă a altor 601.

Alte cauze sunt abaterile bicicliştilor (11,4%) – 486 de accidente, soldate cu decesul a 118 persoane şi rănirea gravă a altor 368, neacordarea priorităţii vehiculelor (8,3%) – 354 de accidente, cu 84 de persoane decedate şi 314 rănite grav, şi neacordarea priorităţii pietonilor (8,9%) – 381 de accidente, care au dus la decesul a 75 de persoane şi rănirea gravă a altor 314.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite