Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

PROIECT. Schema de ajutor de stat pentru HoReCa, în dezbatere

Publicat

pe

Peste 73.200 de companii din sectorul HoReCa ar putea beneficia de o schemă de ajutor de stat cu un buget de 500 de milioane de euro potrivit unui proiect de ordin pus în dezbatere de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT).

„Ministerul a publicat azi Proiectul de ordin pentru aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de urgenţă nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului şi alimentaţiei publice, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19″, a anunţat miercuri instituţia.

Potrivit documentului, bugetul Schemei este estimat la 500 de milioane de euro, echivalent în lei. Sumele aferente Schemei se asigură de la bugetul de stat prin bugetul MEAT, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie şi/sau din fonduri externe.

Totodată, Schema se derulează până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând a fi realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditului bugetar.

„Prin implementarea măsurii se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 73.211 de beneficiari. Dacă valoarea însumată a cererilor de finanţare aprobate depăşeşte valoarea creditului de angajament sau bugetar alocat cu această destinaţie, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporţional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanţare aprobate”, se precizează în document.

Potrivit sursei citate, obiectivul schemei de ajutor de stat îl reprezintă acordarea de sprijin financiar din fonduri publice naţionale şi/sau din fonduri externe pentru întreprinderile din domeniul turismului şi alimentaţiei publice, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID 19.

Schema este implementată de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi se aplică pe întreg teritoriul Romaniei, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.

„Prin prezenta Schemă sunt acordate granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfăşurarea activităţilor aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 3 alin (2) din OUG nr. 224/2020 cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2020 comparativ cu anul 2019. Cifrele utilizate trebuie să fie brute, înainte de deducerea impozitelor sau altor taxe. Dacă valoarea însumată a cererilor de finanţare aprobate depăşeşte valoarea creditului de angajament sau bugetar alocat cu această destinaţie, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporţional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanţare aprobate”, se mai precizează în document.

Totodată, valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată unui beneficiar prin prezenta Schemă este echivalentul în lei al sumei de 800.000 euro/întreprindere unică (legată). „Ajutorul de stat acordat conform prezentei Scheme este cumulat cu alte măsuri de sprijin acordate în baza secţiunii 3.1 din Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, în limita plafonului echivalent în lei al sumei de 1.800.000 euro, precum şi cu ajutoare acordate în temeiul altor secţiuni ale comunicării, în conformitate cu dispoziţiile din secţiunile specifice ale acesteia cu privire la cumul. Cifrele utilizate trebuie să fie brute, şi anume înainte de deducerea impozitelor sau altor taxe”, se mai spune în document.

Dacă un beneficiar de ajutor de stat face parte din categoria întreprinderilor legate şi a depus mai multe cereri de finanţare, suma maximă pe care o poate primi în cadrul Schemei nu poate depăşi 800.000 euro/întreprindere unică, „În cazul în care valoarea însumată a cererilor de finanţare depuse de beneficiari aparţinând aceleiaşi întreprinderi unice depăşeşte 800.000 euro, ajutorul de stat se acordă proporţional, prin raportarea sumei aprobate fiecărui aplicant la suma totală cererilor aprobate la nivelul întreprinderii unice”, se mai precizează în document.

Pe de altă parte, dacă valoarea însumată a cererilor de finanţare aprobate depăşeşte valoarea creditului de angajament sau bugetar alocat cu această destinaţie, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporţional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanţare aprobate.

„MEAT va acorda un ajutor de stat după ce va verifica, pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a operatorului economic, că este respectată regula cumulului, precum şi faptul că suma totală a ajutoarelor de stat primite pe Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, însumată cu cuantumul ajutorului de stat solicitat în cadrul prezentei Scheme nu depăşeşte la nivelul întreprinderii unice, pragul de 1.800.000 euro, echivalentul în lei”, se mai arată în document.

Reprezentanţii MEAT au dreptul să verifice anunţat/inopinat, on-line sau la sediul operatorilor economici veridicitatea şi conformitatea declaraţiilor, activităţii şi cheltuielilor făcute de beneficiarul ajutorului de stat. Astfel, beneficiarul trebuie să accepte şi să faciliteze controlul reprezentantului MEAT privind ajutorul de stat acordat prin proiect. În caz contrar, se dispune recuperarea ajutorului de stat.

Beneficiari de ajutor de stat sunt structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate, structuri de alimentaţie, înregistrate în scopuri fiscale pe teritoriul României, agenţii de turism licenţiate şi ghizii de turism atestaţi, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României şi care primesc ajutor de stat, conform acestei Scheme. Totodată, beneficiarul mai poate fi întreprindere autonomă, întreprindere parteneră sau întreprindere legată.

Prin completarea formularului de înscriere beneficiarii îşi vor lua angajamentul de plată a datoriilor restante către bugetul central, angajamentul privind menţinerea activităţii pentru 12 luni, respectiv 24 luni în cazul în care valoarea grantului este mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, îşi vor asuma pe proprie răspundere că întreprinderea nu era în dificultate la 31 decembrie 2019, că nu este în insolvenţă şi că nu are decizie de recuperare emisă de Comisia Europeană/alt furnizor de ajutor de stat/Consiliul Concurenţei.

Din țară

ANCHETĂ. Zece persoane reținute pentru spălare de bani

Publicat

pe

Poliţiştii şi procurorii din Timiş au descins, luni, la zece persoane suspectate de spălarea banilor, care ar fi tranzacţionat prin conturile proprii sume impresionante de bani provenite din infracţiuni.

17 persoane au fost duse la audieri și a fost pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 3,2 milioane de lei.

„Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, pun în executare 10 (zece) mandate de percheziţie domiciliară. Activităţile se desfăşoară în judeţele Timiş (1), Arad (8) şi Caraş – Severin (1), într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălarea banilor”, a anunţat, luni, IPJ Timiş.

Conform anchetatorilor, începând cu anul 2023 şi până în prezent, mai multe persoane, fără surse de venit, ar fi tranzacţionat prin conturile bancare personale sau ale unor interpuşi sume însemnate de bani provenite din infracţiuni şi desfăşurarea de activităţi corelative de spălare a banilor.

Acţiunile „vizează astfel legalizarea veniturilor obţinute ilegal, în vederea ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora ori cu scopul de a ajuta persoana care a care a săvârşit infracţiunea din care provin fondurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei penale”.

„Până la acest moment, au fost identificate bunuri de lux (autoturisme) cât şi imobile asupra cărora a fost instituită măsura sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 3.237.000 de lei. În vederea documentării întregii activităţi infracţionale, percheziţiile au drept scop identificarea şi ridicarea de înscrisuri, sisteme informatice folosite în circuitul infracţional, identificarea originii unor bunuri mobile şi imobile în vederea instituirii sechestrului asigurator şi orice alte mijloace de probă privitoare la efectuarea de operaţiuni bancare ilegale, respectiv a pierderii trasabilităţii şi a albirii unor sume însemnate de bani provenite din comiterea unor fapte ilicite”, au mai transmis anchetatorii.

Citeste mai mult

Din țară

Sfatul psihologului. Black Friday: Atenție mare la ce cumpărăm!

Publicat

pe

Când vine vorba de Black Friday, întreaga lume intră într-o frenezie a cumpărăturilor. Mesaje precum „doar de black friday” sau „reduceri unice” ne bombardează din toate părțile, de la inbox-uri pline de promoții până la postări pe rețelele sociale, încât aproape că devine imposibil să rezistăm tentației.

De ce ne lăsăm, însă, atât de ușor purtați de val? Ce mecanisme psihologice subtil ascunse în spatele acestor reduceri ne fac să acționăm impulsiv, să ne grăbim și, de multe ori, să cumpărăm mai mult decât avem nevoie?

S-au făcut cercetări îndelungate asupra comportamentul consumatorilor în perioade de reduceri și au identificat o serie de strategii subtile folosite de comercianți, menite să declanșeze reacții emoționale și decizii de moment.

Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “Black Friday nu este doar o zi de reduceri; este un adevărat test pentru puterea noastră de decizie. În spatele ofertei atrăgătoare și a promoțiilor tentante se află mecanisme psihologice care ne influențează subconștientul, determinându-ne să cumpărăm impulsiv.”

Puterea fricii de a rata o ocazie (FOMO)

Unul dintre cele mai importante concepte este fenomenul FOMO – „fear of missing out”, sau frica de a rata o ocazie. Specialiștii afirmă că această frică de a nu profita de o oportunitate reduce capacitatea noastră de a gândi rațional și ne împinge să cumpărăm cât mai repede.

De Black Friday, retailerii folosesc mesaje puternic emoționale, precum „Stoc limitat!” sau „Doar azi!”, care activează FOMO și determină consumatorii să facă achiziții impulsive. Această presiune artificială induce anxietate, iar reacția imediată a consumatorilor este să cumpere pentru a scăpa de acest disconfort psihologic.

Efectul de turmă: Când toți cumpără, vreau și eu

Studiile arată că oamenii tind să acționeze în grupuri, urmând tendințele observate la cei din jur. În contextul cumpărăturilor, vedem prieteni, membri ai familiei și influenceri pe rețelele sociale discutând despre cele mai bune oferte, ceea ce creează o presiune psihologică subtilă de a urma același comportament.

Psihologii explică acest efect prin dorința noastră de a ne integra în grupuri și de a nu fi lăsați în urmă. Efectul de turmă este astfel amplificat de canalele de social media, unde comportamentul de cumpărare devine vizibil și contagios.

Reducerea percepției riscului prin prețuri atractive

Reducerea prețurilor activează în mintea consumatorilor un mecanism psihologic numit „aversiunea față de pierdere”. Daniel Kahneman, unul dintre cei mai importanți psihologi ai secolului, explică acest concept prin tendința naturală a oamenilor de a evita pierderile mai mult decât de a căuta câștigurile.

Când vedem prețuri reduse considerabil, percepem că ar fi o „pierdere” să nu profităm de ofertă, chiar dacă nu avem neapărat nevoie de produsul respectiv. În acest fel, reducerile și promoțiile devin un instrument extrem de eficient pentru a încuraja consumatorii să facă achiziții.

Ancorarea prețurilor: Iluzia ofertelor

Un alt fenomen psihologic pe care Black Friday îl amplifică este efectul de „ancorare” – o tehnică ce constă în a prezenta un preț inițial mare, pentru ca apoi consumatorii să perceapă reducerile ca fiind mult mai semnificative.

Studiile arată că, atunci când vedem prețuri „reduse” de la o valoare inițială mai mare, suntem predispuși să evaluăm acea ofertă ca fiind mai avantajoasă decât este în realitate. Acest efect este explicat de psihologul Amos Tversky, care a constatat că prima informație pe care o întâlnim (prețul mare) servește ca referință subconștientă pentru toate evaluările ulterioare. Astfel, suntem tentați să credem că achiziția este un „chilipir”, deși reducerea poate să nu fie atât de semnificativă.

Rolul anticipării și dopamina în comportamentul de cumpărare

Un alt factor important este anticiparea, alimentată de campaniile de teasing pe care retailerii le lansează cu săptămâni înainte de Black Friday. Anticiparea unei experiențe plăcute, precum achiziționarea unui produs dorit, declanșează eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu recompensele și stările de plăcere.

Această explozie de dopamină crește entuziasmul și dorința de a acționa, motiv pentru care consumatorii sunt mai susceptibili să se angajeze în cumpărături impulsive. Psihologii avertizează că, deși sentimentul de anticipare poate fi captivant, acesta poate duce la achiziții pe care ulterior le regretăm.

Discountul fals” și așteptările consumatorilor

Pe lângă reducerile autentice, Black Friday aduce și multe așa-zise „discounturi false,” în care prețurile produselor sunt crescute artificial înainte de a fi reduse. Acest fenomen este adesea înțeles greșit de consumatori și poate provoca frustrare și neîncredere. În plus, psihologii arată că, deși majoritatea consumatorilor sunt conștienți că unele reduceri pot fi înșelătoare, efectul de ancorare și FOMO sunt atât de puternice încât mulți continuă să cumpere, în speranța că totuși vor face o afacere bună.

Pentru a evita capcanele psihologice de Black Friday, iată câteva recomandări:

  • Planifică și prioritizează: Fă o listă a produselor necesare și stabilește un buget clar înainte de a începe cumpărăturile.
  • Evită impulsul de moment: Fii conștient de efectele FOMO și efectul de turmă. Acordă-ți timp să evaluezi obiectiv fiecare achiziție.
  • Cercetează prețurile: Consultă prețurile cu câteva zile înainte de Black Friday pentru a putea compara reducerile și a evita „discounturile false.”
  • Revizuiește motivațiile de cumpărare: Gândește-te dacă achiziția este cu adevărat necesară sau dacă este doar o reacție la reduceri și promoții.

„Black Friday poate fi o ocazie excelentă pentru a achiziționa produsele dorite la prețuri mai accesibile, dar înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele acestei zile ne oferă o nouă perspectivă: puterea de a decide în cunoștință de cauză. Fie că vânezi cele mai bune oferte sau doar îți completezi lista de necesități, un consumator informat este un consumator în control. Cumpărături inteligente, decizii mai bune.” ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Din țară

Ora de iarnă. În noaptea de sâmbătă spre duminică se dă ceasul cu o oră înapoi

Publicat

pe

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 26/27 octombrie 2024, România revine la Timpul Legal Român, ora standard a Europei de Est + 2 UTC.

Astfel, ca în fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc trecerea de la ora de vară la cea de iarnă, ora 4:00 devenind ora 3:00.

Ziua de 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului. Revenirea la ora standard nu modifică mersul trenurilor în vigoare, potrivit CFR Călători.

Schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers este reglementată din 2001 printr-o directivă europeană. În majoritatea statelor UE, ceasurile se dau înapoi cu o oră în ultima duminică din octombrie. Ora oficială de vară, ora Europei Orientale, pe care o aplică şi ţara noastră, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932 și a funcţionat între prima duminică din aprilie şi prima duminică din octombrie, cu o întrerupere între anii 1941 şi 1979, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Circa 40% dintre ţările lumii folosesc ora de vară (Daylight Saving Time – DST), îndeosebi pentru a beneficia mai mult de lumina naturală.

Sunt studii care demonstrează însă că economiile de energie ca urmare a aplicării orei de vară sunt nesemnificative, iar altele care susţin că sănătatea oamenilor are de suferit din cauza schimbărilor orei de două ori pe an, se menţionează pe www.timeanddate.com.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite