Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

PROPUNERE. Relaxare la manifestările publice de 1 Decembrie. Evenimentele private, din nou, ignorate

Publicat

pe

CNSU propune ca manifestările de 1 Decembrie să se defăşoare cu participarea a cel mult 400 de spectatori în Bucureşti şi a cel mul 200 în municipiile reşedinţă de judeţ, cu respectarea mai multor condiţii legate de purtarea măştii, dezinfectarea mâinilor, distanţare, precum şi acces pe baza situaţiilor certificate prin intermediul certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID-19.

Spectacolele în aer liber ar urma să fie permise doar până la ora 21:00, cu cel mult 1.000 de persoane, în funcţie de spaţiu, şi în acest caz trebuind respectate mai multe condiţii.

„Se propune ca organizarea ceremoniilor oficiale dedicate Zilei Naţionale a României să fie permisă cu participarea, în zona oficială, în municipiul Bucureşti a cel mult 400 de persoane, iar în municipiile reşedinţă de judeţ a cel mult 200 de persoane şi cu respectarea următoarelor măsuri: a) purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toţi participanţii; b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spaţiul delimitat în care se desfăşoară ceremonia; c) menţinerea distanţei fizice de minimum 1 metru între participanţi, acolo unde este posibil, precum şi delimitarea prin semne vizibile a perimetrului; d) aplicarea regulilor de igienă colectivă şi individuală pentru prevenirea contaminării şi limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2; e) efectuarea triajului observaţional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care intră/sosesc în spaţiul în care se desfăşoară ceremonia; f) realizarea accesului participanţilor conform măsurilor stabilite de instituţia organizatoare, pe baza situaţiilor certificate prin intermediul certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID-19, în scopul prevenirii contaminării cu virusul SARS-CoV-2”, se arată în hotărârea aprobată vineri de CNSU.

Accesul populaţiei la ceremonii ar urma să fie permis cu asigurarea unei distanţe de minimum 1 metru între participanţi, purtarea măştii de protecţie şi respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.
„Se propune permiterea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice Zilei Naţionale a României la sediul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale cu participarea a cel mult 300 de persoane, iar la sediul autorităţilor şi instituţiilor publice locale cu participarea a cel mult 150 de persoane, asigurarea unei suprafeţe de minim 2 mp pentru fiecare persoană participantă şi respectarea regulilor de acces şi protecţie sanitară stabilite de instituţia organizatoare”, se arată în decizie.
Se propune ca accesul la zonele oficiale organizate în cadrul activităţilor dedicate sărbătoririi Zilei Naţionale a României să fie permis doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Spectatori pe stadioane. Care sunt condițiile
De asemenea, CNSU, propune ca organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive pe teritoriul României, în spaţii închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-21,00, cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, asigurarea unei distanţe de minimum 1 metru între persoane şi purtarea măştii de protecţie.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Cum se pot organiza spectacole în aer liber
CNSU propune ca organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permisă, doar în intervalul orar 5,00-21,00, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, purtarea măştii de protecţie şi asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp/persoană.
Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Aceste măsuri produc efecte doar în situaţia aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administraţiei publice centrale.
Nimic despre evenimentele private
Ca și până acum, factorii de decizie nu au anunțat nicio măsură pentru organizarea evenimentelor private: petreceri cu ocazia zilelor de naștere, botezuri, nunți cu toate că riscurile de infectare ar fi aceleași ca la manifestațiile publice, respectarea măsurilor de prevenție ar fi mult mai ușor de îndeplinit iar numărul infectărilor scade,
„Este o bătaie de joc continuă la adresa mediului privat – în special la agenții economici care au ca obiect de activitate organizarea de evenimente. Suntem, efectiv, distruși pas cu pas de factori de decizie care nu gândesc decât pentru ei. De unde să ne plătim chiriile, angajații….“, a explicat, dezgustat, reprezentantul unei societăți care se ocupă cu organizarea de evenimente private.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite