Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

PROPUNERE. Starea de alertă, prelungită cu 30 de zile. Noi restricții: purtarea măștii și testarea angajaților, obligatorii

Publicat

pe

Comitetul Național pentru Situații de Urgență propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 8 ianuarie 2022.

De asemenea se propune menţinerea obligativităţii purtării a măştii de protecţie doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise.

Pentru preîntâmpinarea afectării activităţii autorităţilor/operatorilor economici deţinători de infrastructuri critice să fie dispuse măsuri suplimentare pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea săptămânală a tuturor angajaţilor, desfăşurarea activităţii în schimburi sau ture cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măşti cu un grad mai ridicat de protecţie (FFP2) în zonele aglomerate.

Reprezentaţii Grupului de Comunicare Strategică au precizat că prin „autorităţi sau operatori economici din domeniul infrastructurii critice” se îneţelege ”orice entitate economică funcţională, care oferă produse, bunuri şi servicii de utilitate publică, vitale pentru întreaga societate şi a cărei distrugere, degradare ori aducere în stare de nefuncţionare produce un impact major în plan economico -social, la nivel micro şi macro regional”.

„Se propune menţinerea obligativităţii purtării a măştii de protecţie doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.  6. Se exceptează de la măsura prevăzută la pct. 5, următoarele categorii de persoane: a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani; b) persoanele care sunt singure în birou; c) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane; d) reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane; e) vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public; f) persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activităţi sportive”, se arată în hotărârea adoptatăî miercuri de CNSU.

CNSU mai propune restricţii legate de limitarea numărului de participanţi la competiţii sportive sau la evenimente culturale sau în cinematografe, care se aplică diferenţiat pentru rată de infectare sub 1 la mie sau peste 1 la mie.

Astfel, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive pe teritoriul României, în spaţii închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafaţă a arenei, asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Participarea ar urma să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Cu aceleaşi condiţii pentru participanţi, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive pe teritoriul României, în spaţii închise sau deschise, ar urma să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafaţă a arenei, asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

CNSU  propune ca organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte în spaţii închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori .i numai pentru cei vaccinaţu, testaţi sau care au dovada trecerii prin boală cu cel mult 180 de zile în urmă.

În cazul restaurantelor şi teraselor, funcţionarea va fi permisă până la 50% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori şi până la 30% în cazul unei incidenţe de peste 3 la mie.

„Se propune ca accesul în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală de 200 mp să fie permis tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinări, testării sau trecerii prin boală, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi cu afişarea la intrare a numărului maxim de persoane care pot fi simultan în incintă. ”, se mai arată în hotărârea CNSU.

Din țară

ANAF: Cum se depune Declarația Unică privind impozitul pe venit (D 212)

Publicat

pe

De la lansarea chatbot-ului ANA, asistentul virtual creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în Spațiul Privat Virtual (S.P.V.), modul de depunere a Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale se evidențiază drept cea mai frecventă întrebare adresată de români, potrivit analizei interacțiunilor utilizatorilor cu noul instrument digital.

Astfel, peste 80% din totalul de 23.000 de contribuabili care au interacționat în primele 7 zile cu chatbotul A.N.A.F. în S.P.V. au adresat întrebări privind modul de depunere a Declarației Unice 212 și alte subiecte adiacente. În acest sens, A.N.A.F. clarifică informațiile de interes public privind subiectele adresate și încurajează în continuare contribuabilii să solicite cât mai multe informații de interes prin intermediul chatbot-ului, pentru îmbunătățirea serviciilor publice și a comunicării A.N.A.F. cu contribuabilii.

Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:

persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi (de exemplu, din chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului de investiții, din activități agricole, piscicultură și silvicultură) din România și/sau din străinătate și datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate;

persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate. Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.

Cine trebuie să depună Declarația Unică: declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.

Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.

Modalitatea de depunere: Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro,  pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă. În cazul depunerii online, confirmarea se face de către A.N.A.F. prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.

Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.

Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente. În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, A.N.A.F. va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, A.N.A.F. va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.

Pentru clarificări suplimentare, A.N.A.F. a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili”  categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).

Totodată, începând din data de 6.02.2026, chatbot-ul A.N.A.F. va fi accesibil direct de pe portalul A.N.A.F., fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul S.P.V, generând un interes ridicat în prima săptămână de la lansare – peste 23.000 de persoane au interogat platforma A.N.A.F. (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.

Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare, iar feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării A.N.A.F. cu contribuabilii.

În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – A.N.A.F. încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes. Feedback-ul primit este esențial pentru a reflecta ariile fiscale care necesită dezvoltare prioritară în perioada următoare.

Proiectul se subsumează obiectivului strategic A.N.A.F. de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Acest serviciu face parte din proiectul „Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi – e-Services A.N.A.F.”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care are ca obiectiv modernizarea administrației fiscale și creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Citeste mai mult

Din țară

ANA – asistentul virtual al contribuabililor ANAF

Publicat

pe

„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual inteligent, conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro.

Chatbot-ul face parte din proiectul “Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalitãți și/sau crearea de servicii noi – e-Services ANAF”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 1 – Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscalã (ANAF) prin digitalizare, Investiția 1 – Creșterea conformãrii voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Lansarea chatbot-ului marchează o nouă etapă concretă în modernizarea administrației fiscale, iar prin acest proiect, ANAF își propune să îmbunătățească modul în care oferă servicii la distanță și să reducă efortul contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Fiind un instrument bazat pe tehnologie, la data lansării ANA va deține un set parțial de răspunsuri la întrebările utilizatorilor. În continuare, chatbot-ul va fi într-un proces continuu de actualizare și își va dezvolta performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, pe baza întrebărilor adresate de aceștia. Sistemul se dezvoltă și se îmbunătățește continuu odată cu fiecare problematică sau întrebare adresată, iar prin fiecare interacțiune cu utilizatorii, ANA își va îmbunătăți continuu capacitatea de a furniza informații corecte și relevante pentru contribuabili. Cu cât mai mulți utilizatori vor accesa chatbot-ul și vor adresa întrebări, cu atât asistentul virtual va deveni mai precis, mai util și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor.

În prima etapă, ANA va oferi informații generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea bunurilor personale și/sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență prin interacțiuni reale, domeniile acoperite se vor extinde, contribuind la simplificarea semnificativă a comunicării dintre contribuabili și administrația fiscală. Astfel, ANA va putea răspunde în viitor la o gamă tot mai largă de întrebări din domeniul fiscal, simplificând accesul la informații fiscale pentru toți contribuabilii.

ANAF încurajează contribuabilii să interacționeze activ cu ANA și să transmită permanent feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. Fiecare întrebare adresată reprezintă o contribuție directă la construirea unui serviciu public digital mai performant.

Chatbot-ul ANA este un pas important în direcția digitalizării administrației fiscale și reflectă angajamentul transformării ANAF într-o instituție modernă, deschisă, orientată către servicii publice de calitate și adaptată erei digitale. Instituția urmărește modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, reducerea efortului administrativ al contribuabililor și creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor fiscale.

Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite