Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Purtarea măștii în spațiile închise – obligatorie. Sunt și câteva excepții

Publicat

pe

Premierul Ludovic Orban a subliniat miercuri că va fi obligatorie purtarea măştii în toate spaţiile închise, precizând că, în domeniul educaţiei, ordinul care prevede această obligativitate a fost deja publicat.

Şeful Guvernului a admis că purtarea măştii creează disconfort, dar există inclusiv acordul Parlamentului referitor la utilizarea măştii, astfel că inclusiv liderii PSD şi ai altor partide vor avea obligaţia să respecte această măsură.

„Sigur că purtatul măştii ne creează un oarecare disconfort, sigur că ne poate deranja pe unii dintre noi purtatul măştii, dar această decizie pe care am luat-o – şi iată că avem acordul Parlamentului pentru această decizie – şi aici fac o paranteză: din acest moment, inclusiv liderii PSD şi ai altor partide vor avea obligaţia să respecte această măsură”, a afirmat prim-ministrul.

Conform ordinului invocat, care se referă inclusiv la activităţile de pregătire a examenelor naţionale, „elevii, personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic vor purta mască de protecţie pe durata activităţilor”.

El a menţionat că purtatul măştii ne fereşte de riscul de a transmite virusul către semenii noştri sau de a fi infectaţi cu virusul.

Prim-ministrul a precizat că joi, până la finalul zilei, toate ministerele vor adopta ordinele de ministru comune, „ordinul ministrului Sănătăţii cu ordinul ministrului Transporturilor privind regulile de protecţie sanitară şi de securitatea muncii în mijloacele de transport”. Ministrul Economiei împreună cu ministrul Sănătăţii vor adopta toate regulile care ţin de desfăşurarea activităţilor comerciale şi alte măsuri care ţin de domeniul economic.

De asemenea, ministrul Muncii împreună cu ministrul Sănătăţii vor adopta ordinul comun privind reguli de protecţie sanitară la locul de muncă şi de securitate a muncii.

Cine poate să nu poarte mască

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a aprobat, miercuri, Ordinul Comun MS-MAI privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă.

Conform documentului, pe perioada stării de alertă, masca de protecţie trebuie purtată în orice spaţiu public închis, spaţii comerciale, mijloace de transport în comun şi la locul de muncă, pe toată durata prezenţei în oricare din spaţiile închise ale incintei.

În funcţie de evaluarea riscului efectuat de medicul de medicină muncii al unităţii sau a medicului de medicină şcolară, după caz, pot există unele excepţii, astfel:

a) angajatul este singur în birou sau se află minim 2 m între persoanele din acel birou, cu condiţia aerisirii camerei, cel puţîn la două ore şi se asigură dezinfecţia suprafeţelor;

b) persoană suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;

c) persoană desfăşoară activitaţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc.);

d) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;

e) vorbitorii în public cu condiţia respectării distanţei de 3 metri

f) elevii/studenţii doar în timpul orelor de curs, dacă se respectă distanţarea corespunzătoare

g) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

”Angajatorul sau conducătorul instituţiei are obligaţia de a elabora propriile proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcţie de programul de lucru, specificul activităţîi desfăşurate, structura organizatorică, structura incintei. Medicii de medicină muncii vor face evaluarea de risc şi vor emite recomandări privind necesitatea purtării măştii pentru angajaţi, iar responsabilul SSM va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că măştile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinaţie cu curăţarea frecventă a mâinilor cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun.

”Mai exact, înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun). Masca de protecţie trebuie să acopere atât gură cât şi nasul şi să fie  schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori această s-a umezit sau s-a deteriorat. Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măştii, mâinile trebuie igienizate cu soluţie pe bază de alcool sau cu apă şi săpun. După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spaţiu special amenajat, preferabil cu capac, operaţiune urmată de igienizarea mâinilor. NU se recomandă reutilizarea măştilor medicale”, a mai transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că măştile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60- 90 C şi se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă.

”Pentru copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare este recomandată purtarea măştilor nemedicale (din material textil). În cazul apariţiei febrei/tusei/strănutului, purtarea măştii este recomandată în orice circumstanţă (ex: în spaţiile deschise, la domiciliu)”, a mai transmis MS.

Documentul elaborat de către specialiştii în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Sănătate Publică prevede şi reguli privind triajul persoanelor pentru accesul într-o incintă.

Astfel, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor în condiţiile şi cu respectarea instrucţiunilor generale privind măsurile de igienă.

În acest context, pentru personalul angajat, la accesul în sediul unităţii/instituţiei, este obligatoriu triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor.Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.

Triajul epidemiologic constă în:

a)     măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşeasca 37,3 C);
b)     observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuşe frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c)    dacă temperatura înregistrată depăşeşte 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus.
d)    dacă se constată menţinerea unei temperaturi mai mare de 37,3 C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoană este îndrumată către mediul de familie în vederea efectuării unui consult medical:
– dacă se încadrează în definiţia de caz suspect COVID 19, medicul de familie îi va recomandă testarea pentru diagnosticarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2;
–  dacă nu se încadrează în definiţia de caz suspect COVID 19, medicul de familie va stabili diagnosticul.

Medicul  de medicină muncii va avea obligaţia monitorizării stării de sănătate a angajaţilor, va face instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte SSM (Securitatea şi Sănătatea în Muncă), dar şi evaluarea riscului pentru a decide dacă sunt şi alte zone unde nu este obligatorie masca.

Persoanele cu funcţie de conducere din fiecare unitate (şefii de structură) au responsabilitatea de a efectua triajul observaţional al angajaţilor din subordinea directă.

Pentru alte persoane decât personalul angajat:

(1)  Este permis accesul într-o incintă doar pentru persoanele care au motive justificate.
(2)  În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete, etc, această se va realiza în afară incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării cu virusul SARS-CoV-2
(3)  Dacă este necesar accesul în incintă, este obligatoriu triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor. Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.
(4)  Triajul epidemiologic constă în:
a)    măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşeasca 37,3 C);
b)    observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuşe frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
c)    dacă temperatura înregistrată depăşeşte 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
d)    dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3 C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă;
e)    dacă temperatura înregistrată nu depăşeşte 37,3 C şi nu prezintă alte simptome respiratorii, se permite accesul în incintă, prin preluarea acestuia de la intrare de către un angajat, cu înregistrarea biroului/camerei/ departamentului unde va merge.

Măsurile vor fi aplicate imediat după publicarea Ordinului de ministru în Monitorul Oficial.

Foto: Mircea Iancu from Pixabay

Din țară

Curentul de meteori Perseide, în august. Când este vizibilitatea maximă a ploii de meteoriți

Publicat

pe

Denumite după constelația din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacanțelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul, când intră în atmosfera Pământului. Pentru o fracțiune de secundă, vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numește meteorit.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul înghețat este eliberat în spațiu.

Predicțiile din 2025

Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ și un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare.

Pentru Perseide, perioada de activitate este între 17 iulie și 26 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparțin unui curent (sporadici), și meteori care par că vin din constelația Perseus.

Maximul curentului va veni în ziua de 12 august. Pentru că maximul vine în timpul zilei și meteorii nu se pot vedea ziua, va trebui să vă uitați pe cer în noaptea de dinaintea maximului, 11/12 august, și în cea de după, 12/13 august. Se vor putea observa panta ascendentă și panta descendentă a maximului, în intervalul 11-14 august.

Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopții, până dimineața. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”.Anul acesta, Luna va deranja observațiile, aflându-se pe cer toată noaptea. Din cauza Lunii se vor vedea mult mai puțini meteori decât este calculat.

Cer curat

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Așa că din orașele mari nu se pot observa mulți meteori. Cel mai bun este un loc la țară sau la munte. Este bun și un loc de observații aflat la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat vor putea vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Cum se observă?

Pentru a vedea meteori nu aveți nevoie de un instrument astronomic. Vă trebuie ceva pe care să stați întins, un sac de dormit sau un șezlong. Vă mai trebuie îmbrăcăminte groasă, deoarece nopțile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulți meteori, este nevoie să priviți cerul măcar o oră. Cu cât observați mai mult timp, cu atât vedeți mai mulți meteori. Desigur, uneori este binevenită o pauză scurtă pentru dezmorțire.

Ce se va vedea?

Urmărind bolta cerească, veți vedea stelele și Calea Lactee. Uneori, printre stele, se va vedea o dâră luminoasă, ce va dura mai puțin de o secundă. Numele de „stea căzătoare” vine din vechime, deoarece părea că una din stelele de pe cer cădea. Desigur că stelele nu au cum sa cadă, de fapt observați o particulă foarte mică, sub 1 mm diametru, care a intrat în atmosfera Pământului și, la frecarea cu aerul, a făcut ca acesta să emită lumină (ionizare).

Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“

Citeste mai mult

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite