Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

RAPORT. Vânzările de mașini au crescut cu 20 la sută, anul trecut

Publicat

pe

Românii au cumpărat 160.000 de maşini noi, în 2019, cu 20% mai multe decât în anul precedent, în timp ce tranzacţiile cu maşini second-hand pe plan intern au depăşit 600.000 de unităţi, relevă un raport întocmit şi publicat de o platformă online destinată vânzării şi cumpărării de autovehicule.

În acelaşi timp, potrivit datelor Autovit.ro, în România s-au vândut, anul trecut, peste 1.000 de maşini electrice, cu aproape 50% mai multe decât în 2018.

„Piaţa auto din România a înregistrat noi recorduri în 2019: tranzacţiile cu autoturisme noi au avut cel mai bun an din ultimii 11, reînmatriculările au avut cel mai bun an din istoria lor, iar importurile de maşini second-hand s-au păstrat constante. Piaţa maşinilor ecologice a înregistrat şi ea o creştere considerabilă a cotei de piaţă, ajungând la 3,8% din totalul parcului auto”, se menţionează în raport.

Pe piaţa maşinilor noi, statistica arată că, deşi datele nu sunt definitive, estimările sunt de aproximativ 160.000 de unităţi, cu 20% peste cuantumul din 2018. În această marjă, iulie şi august au fost luni cu peste 23.000 de maşini înmatriculate, dar în septembrie abia s-a depăşit valoarea de 6.000 de unităţi. Per ansamblu, Dacia a înregistrat peste 30% cotă de piaţă. „Cel mai bun an din istoria pieţei maşinilor noi a fost 2007, cu 312.000 de maşini înscrise în circulaţie”, precizează Autovit.ro.

Potrivit sursei citate, piaţa maşinilor second-hand din import a depăşit, în cursul anului trecut, 440.000 de unităţi, dar a fost o scădere de peste 5% faţă de 2018.

„Totuşi, ultimii trei ani au adus cele mai mari valori ale importurilor – peste 1,4 milioane de maşini de la scoaterea timbrului de mediu, la începutul lui 2017. Cea mai bună lună a tranzacţiilor a fost octombrie, cu peste 41.000 de maşini. Volkswagen rămâne marca preferată, cu o cotă de peste 20% din tranzacţiile cu maşini second-hand din import”, se notează în statistică.

La capitolul reînmatriculări (tranzacţii cu maşini second-hand pe plan intern) s-a consemnat cel mai bun an din istoria lor, în 2019 totalul depăşind 600.000 de unităţi. În octombrie s-au tranzacţionat aproape 60.000 de maşini, fiind cea mai bună lună de când există statistici.

La nivel general, reînmatriculările au totalizat aproape 1,7 milioane unităţi de când a fost eliminat Timbrul de mediu, în 2007 fiind tranzacţionate 400.000 de maşini, în 2013 doar 205.000, iar anul trecut a adus o triplare faţă de 2013.

Pe segmentul maşinilor electrice, datele arată că au fost înmatriculate, în 2019, peste 1.000 de unităţi full-electric, în creştere faţă de anul anterior, când s-au cumpărat în România 682 de maşini electrice.

Conform platformei Autovit.ro, după tipul de combustibil al maşinilor puse la vânzare, se observă o creştere de 30% în rândul maşinilor hibrid şi electrice, comparativ cu anul 2018.

Reprezentanţii Autovit.ro susţin că, anul trecut, valoarea maşinilor puse la vânzare pe platforma de vânzări auto online, a fost de 3,3 miliarde de euro şi au fost publicate peste 265.000 anunţuri, cu 18% mai multe în comparaţie cu anul 2018.

Cel mai mare număr de anunţuri au vizat vânzarea maşinilor cu preţuri cuprinse în intervalul 5.000 – 10.000 de euro.

În funcţie de valoarea maşinilor, Volskwagen este marca preferată, cu preţuri sub 5.000 de euro, dar şi pentru cele între 10.000 şi 25.000 de euro, diferenţa fiind dată de anul de fabricaţie, respectiv 2005 – 2007 pentru cele sub 5.000 de euro, şi 2015 – 2016 pentru celelalte.

Autovit.ro este cea mai mare platformă online din România destinată vânzării şi cumpărării de maşini noi şi second-hand, cu peste 3 milioane de vizitatori lunari şi peste 1.000 de dealeri auto care folosesc serviciile companiei. Platforma aparţine OLX Group.

Din țară

RABLA 2025. Bugetul pentru autovehicule termice și hibride, suplimentat

Publicat

pe

Bugetul pentru autovehiculele termice şi hibride din programul Rabla 2025, destinat persoanelor fizice, a fost suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Conform AFM, persoanele interesate se vor putea înscrie în aplicaţia informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la 15 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

„Dorim să oferim o nouă şansă celor care nu au reuşit să se înscrie în prima etapă”, a declarat preşedintele AFM, Florin Bănică.

La lansarea programului, în 30 septembrie, bugetul de 200 de milioane de lei s-a epuizat în doar 13 minute.

Citeste mai mult

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite