Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Reprezentanții industriei nunților, la capătul răbdării. Ce propuneri au pentru desfășurarea evenimentelor

Publicat

pe

„Am ajuns la capatul rabdarii, motiv pentru care ZILNIC, incepand cu data de 18 mai, am adresat cereri catre Prim-Ministrul Romaniei, Secretariatul General al Guvernului Romaniei, CNSSU, Ministerul de Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Sanatatii si Presedintele Romaniei – si le vom inmana cererea atasata acestui comunicat de presa“, anunță reprezentanții Asociației Furnizorilor din Industria Nunților (AFIN).

Aceștia sunt dezolați din cauza faptului că „Inca din martie 2020, practic de 15 luni de zile, incercam sa avem un dialog cu toate institutiile statului, care pot lua decizii imediate pentru sectorul nostru. Tuturor celor mentionati mai-sus le-am transmis tot timpul solicitari, dar, din pacate, pana acum am primit ZERO RASPUNSURI“.

Redăm mai jos, integral, comunicatul de presă transmis de AFIN:

Stiti ce declara Prim-Ministrul Romaniei saptamana trecuta?

„…Bineinteles ca stiu problema cu evenimentele private si cu siguranta vom gasi o solutie sa inceapa de la 1 iunie si aceste evenimente private. Eu am spus si am vazut si comunicarea din partea cred ca a Asociatiei – am inteles ca sunt 250.000 de nunti, botezuri sau evenimente care s-au amanat si am inteles ca toti vor sa se vaccineze, dar e adevarat ca vom vedea atunci care este situatia, daca putem sa mergem catre testare, cum se va face testarea si asa mai departe. Suntem flexibili la solutii. Asta este rolul Comitetului Interministerial. Venim cu propuneri, ele sunt imbunatatite din partea Asociatiilor respective impreuna cu Ministerul Sanatatii, Ministerul de Interne. Avem timp pana la 1 iunie sa gasim cea mai buna solutie pentru acest pas de lansare.”

Chiar daca a pomenit de 2 ori de Asociatia noastra in declaratia de presa a domniei sale, nici pana astazi nu am fost intrebati in numele deschiderii si flexibilitatii autoritatilor din Romania cum vedem noi, din interiorul industriei, normele aparute in spatiul public pe 14 mai 2021.

Am vrea sa va transmitem noi direct, ca un mesaj catre presa si opinia publica, cum vedem noi aceste masuri. Iata doar foarte putine exemple:

– Nuntile organizate cu 50 de persoane produc pierderi masive atat pentru organizatori, cat si pentru miri, acestia din urma fiind in imposibilitatea financiara si morala de a-si injumatati lista de invitati sau chiar mai mult decat atat;

– Conceptul de locatie in aer liber este unul extrem de rar la nunti, 0,7% dintre cele 250.000 de nunti de anul acesta, iar o astfel de portita poate conduce la abuzuri ori chiar fortarea unor locatii inchise sa se declare locatii deschise in mod fictiv. De asemenea, astfel de evenimente sunt ilegale datorita imposibilitatii de a se respecta limitele de 65 decibeli la marginea proprietatii;

– Numarul restrans de invitati pentru scenariul „nevaccinati” va declansa, ca si anul trecut, abuzuri de tipul: impartirea unei nunti in 2-3 contracte (pe numele mirelui, miresei, nasilor de exemplu), fiecare cu un numar de invitati;

– Scenariul propus de catre noi a fost tot timpul exclusiv vaccinare + testare + dovada trecerii prin boala, inclusiv pastrarea celor 2mp, maxim, per invitat.

– Retinem ca testarea este imperios necesara pentru cazuri specifice si foarte intalnite precum:

  1. a) Minori
  2. b) Invitati din strainatate
  3. c) Persoane carora le este contraidicata vaccinarea (ex. se poate intampla ca mama copilului botezat si care alapteaza sa nu poata fi vaccinata, etc.)
  1. d) Etc.

Ne bucuram ca pana acum autoritatile au preluat ideea ca industria nuntilor reprezinta un adevarat vector de vaccinare in Romania, mai ales in mediul rural, unde momentan rata de vaccinare/convingere este extrem de mica. In conditiile actuale insa, ne temem ca acest vector nu poate sa fie de vreun ajutor pentru campania de vaccinare.

Acesta REPREZINTA strigatul celor aproape 200.000 de lucratori din industria nuntilor, acompaniati de cele 250.000 de cupluri din toata tara care asteapta PREDICTIBILITATE… prin urmare, dialogul cu autoritatile este singura solutie, si totodata ultima, in acest moment.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite