Ministerul Finanţelor a publicat marţi seară proiectul de Ordonanţă de Urgenţă prin care se revine la plafoanele anterioare, prevăzute în Legea 70 din 2015, în ceea ce priveşte plăţile cash. Potrivit unei cercetări IRES din 2022, în tranzacţiile uzuale, 4% dintre români utilizează numai cardul, 26% mai mult cardul, 34% numerarul şi cardul în egală măsură, 23% mai mult numerar şi 13% numai numerar.

În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, autorităţile motivează decizia de menținere a actualelor plafoane prin faptul că „societatea românească nu este pregătită la acest moment pentru limitarea utilizării numerarului”.

Astfel, pentru operatorii economici se revine la plafoanele de 5.000/10.000 de lei pentru încasări de la persoane juridice şi alte entităţi, respectiv pentru cele efectuate de magazinele cash and carry; 5.000 de lei/persoană zilnic pentru plăţi către operatori economici, dar nu mai mult de 10.000 de lei/zi; de 10.000 de lei zilnic pentru plăţile către magazinele cash and carry. Sunt interzise încasările sau plățile fragmentate în numerar pentru facturile mai mari de 5.000/10.000 de lei. Operatorii economici pot achita asemenea facturi astfel: 5.000/ 10.000 de lei în numerar, iar restul sumei numai prin instrumente de plată fără numerar. Se menţine prevederea potrivit căreia sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice pot fi de maximum 50.000 de lei, la finalul zilei.

Între operatorii economici şi persoanele fizice, încasările şi plăţile în numerar nu pot depăși plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană, iar între persoanele fizice, încasările şi plăţile în numerar pot fi de maximum 50.000 lei/tranzacţie zilnic.

Revenirea la plafoanele mențio­nate vine după ce, prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare, Guvernul urma să reducă încasările și plăţile cash între persoanele juridice – la maximum 1.000 de lei/persoană, între o persoană juridică şi o persoană fizică – la maximum 5.000 de lei către/de la o persoană, iar între două persoane fizice – la cel mult 10.000 de lei zilnic.

Limitările erau motivate de necesitatea combaterii evaziunii, în condițiile în care multe tranzacții în România se fac cu cash, economia subterană este de circa 30% din PIB, iar utilizarea numerarului este principala metodă de spălare a banilor.

Reacțiile din spaţiul public, de la nivelul societății, autorităților locale sau mediului de afaceri au determinat, însă, Guvernul să facă un pas înapoi.

„Un risc de evaziune fiscală a fost şi există totdeauna, dar, din punctul nostru de vedere, există organe de control care pot să urmărească şi să verifice evaziunea fiscală”, a declarat marți preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, Dan Şucu, care a menționat că plăţile cu cardul sunt în creştere, dar forţarea lor nu se poate face „peste noapte”.