Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Revoltă a organizatorilor de evenimente culturale, după pelerinajul cu 50.000 de persoane de la Șumuleu Ciuc

Publicat

pe

Asociaţia română a organizatorilor de concerte şi evenimente culturale (AROC) a transmis, după ce în weekend au avut loc manifestări religioase şi sportive cu participarea a mii de oameni, că autorităţile din România aplică dublul standard, deoarece sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea.

AROC a dat exemplu pelerinajul de la Şumuleu Ciuc şi primele meciuri cu spectatori, care i-au lăsat pe organizatorii de evenimente din România „fără cuvinte”.

„Cu toţii am primit o lecţie dură despre ce înseamnă dublul standard şi cum este aplicat acesta de către autorităţi în România“, a transmis asociaţia într-un comunicat de presă.

Încă de anul trecut, membrii AROC au făcut propuneri autorităţilor ce au ţinut cont nu doar de nevoile şi de interesele organizatorilor, ci şi de siguranţa participanţilor şi de metode de implementare sigure, menite să minimalizeze orice risc şi să ofere un cadru predictibil tuturor celor care îşi doresc să organizeze evenimente în România.

„AROC a participat la toate dezbaterile publice organizate de autorităţi cu privire la sectorul cultural (atât pentru scheme de ajutor, cât şi pentru planul de redeschidere), a avut membri activi care au discutat constant cu reprezentanţi ai guvernului, a realizat un sondaj cu privire la percepţia publicului privind redeschiderea evenimentelor, a trimis două scrisori deschise către preşedintele României, a realizat numeroase memorii şi a contribuit decisiv la propunerea de regulament de redeschidere a evenimentelor, în grupul de lucru constituit la cererea prim-ministrului, Florin Cîţu, din care mai făceau parte, pe lângă reprezentanţi ai sectorului cultural, reprezentanţi INSP şi ai ministerelor Culturii, Sănătăţii şi Economiei”.

Cele mai multe dintre acţiunile lor au fost ignorate, reclamă AROC, „deşi au fost agreate cu INSP şi ceilalţi participanţi în grupul de lucru, iar puţinele răspunsuri pe care le-am primit au fost evazive sau au fost amânări şi promisiuni nerespectate”.

„Acum sectorul cultural a primit cea mai mare palmă din ultimul an, noi toţi fiind puşi în situaţia de a vedea la televizor desfăşurarea unui pelerinaj cu 50.000 de participanţi, practic mai mare decât majoritatea evenimentelor culturale din ţară, sau meciuri de fotbal, cu tribune pline,  în timp ce autorităţile se mândresc cu buna desfăşurare a acestora. Asta în contextul în care sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea pe care o cerem de aproape un an de zile”.

Scrisoarea organizatorilor continuă: „E deosebit de umilitor să tot ieşi public şi să-ţi ceri drepturile şi să te compari cu alţii, mai ales când nimeni nu pare să te asculte sau să încerce măcar să-ţi înţeleagă punctul de vedere. Menţiunile noastre referitor la evenimentele sus menţionate nu sunt menite să critice acţiunile efective, ci să exemplifice dublul standard pe care-l vedem cu ochiul liber. Cum se justifică din punct de vedere medical desfăşurarea unor evenimente religioase sau sportive cu atâţia participanţi, dar limitarea activităţilor sectorului cultural la capacităţi de 500 de oameni? Cum se justifică din punct de vedere economic discriminarea sectorului cultural şi distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu? Trăim într-o operă de Kafka din care nu ştim cum să mai ieşim”.

AROC reclamă din nou că sectorul cultural din România este tratat cu dezinteres şi lipsă de empatie. „Cum au ajuns evenimente din România, care înainte de pandemie contribuiau la dezvoltarea locală, erau atracţii turistice şi proiecte strategice în oraşele lor, să fie ignorate şi sacrificate fără nici măcar o explicaţie? Cum s-a ajuns aici?”.

Asociaţia aduce în discuţie şi prevederi din Constituţia României.

Punctul 1 din Articolul 33 specifică că accesul la cultură este un drept garantat al tuturor cetăţenilor acestei ţări. „În ciuda acestui punct, cultura este ţinută vie în România nu doar de instituţiile statului, ci şi de numeroase organizaţii private sau independente, care acum sunt efectiv discriminate. În contextul în care doar anumite aspecte din cultura unei ţări sunt susţinute, aceasta nu mai este un drept, ci mai degrabă un privilegiu pentru anumite categorii”.

Punctul 3 din Articolul 33 din Constituţia României precizează că Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume. „Unde este efortul Statului în respectarea acestui punct?”

Punctul 1 din Articolul 41 din Constituţia României precizează că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. „În contextul actual, mulţi dintre reprezentanţii sectorului cultural nu-şi pot exercita dreptul la ocupaţia aleasă, iar autorităţile nu doar că nu au propus suficiente măsuri de compensare, dar îngrădesc selectiv dreptul la muncă al multora”.

„Dacă s-au putut organiza evenimente precum pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, sau meciuri de fotbal cu suporteri în tribune, considerăm că toată lumea poate fi de acord că şi evenimentele culturale organizate după norme dovedite ştiinţific că reduc spre zero riscurile ar trebui redeschise imediat”, mai arată reprezentanții asociației.

Asociaţia Română a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri şi concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive, 3 Smoked Olives Festival, BestMusic Live/METALHEAD, Cyclic, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Expirat, Fapte – Jazz in the Park, Flow Concept, Global Records, Le Bistrot Sociale, Le Petit Festival de Bucharest, Mozaic Jazz Festival, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Nuit Sociale, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, Scala Events, Smida Jazz Festival, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, TIFF – Asociaţia Festivalul de Film Transilvania, The Institute, Showberry – Rocanotherworld/Classix Festival, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).

Din țară

Guvernul României a fost investit

Publicat

pe

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus, luni seară, jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României a început la ora 20.00.

Primul care a depus jurământul a fost premierul Ilie Bolojan, urmat de vicepremierii Marian Neacşu, Tanczos Barna, Dragoş Anastasiu, Cătălin Predoiu şi Ionuţ Moşteanu.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă:

Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;

Marian Neacşu – viceprim-ministru;

Tánczos Barna – viceprim-ministru;

Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;

Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;

Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;

Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii;

Alexandru Nazare – ministrul finanţelor;

Radu Marinescu – ministrul justiţiei;

Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei;

Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii;

Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene;

Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării;

Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe;

Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor;

Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale;

Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului;

Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei;

Demeter András István – ministrul culturii.

Citeste mai mult

Din țară

EVALUAREA NAȚIONALĂ. Absolvenții claselor a VIII-a, la primul examen important din viață

Publicat

pe

Peste 159.000 de absolvenţi ai clasei a Vlll-a susţin luni, 23 iunie proba de limba română a Evaluării Naţionale.

A doua probă scrisă (matematică) va avea loc miercuri, 25 iunie, în timp ce proba rezervată elevilor care au studiat în limba şi literatura maternă se va desfăşura vineri, 27 iunie.

Primele rezultate vor fi afişate (online şi în şcoli/centre de examen) în data de 3 iulie, până la ora 12:00.

Ulterior, în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise şi pot fi depuse contestaţiile. Acest proces continuă şi în zilele de 4 şi 5 iulie.

Candidaţii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Naţională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestaţiilor nu este condiţionată de vizualizarea lucrărilor. În aceeaşi măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestaţie.

Elevii care depun/transmit contestaţii completează, semnează şi depun/transmit şi o declaraţie-tip în care se menţionează că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Documentele sunt semnate şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori.

Rezultatele finale vor fi afişate joi, 10 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele şi prenumele, atât în centrele de examen, cât şi pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecţia datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, este media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la probele din cadrul Evaluării Naţionale.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării pune la dispoziţia celor interesaţi linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi privind desfăşurarea Evaluării Naţionale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni şi miercuri), respectiv 8:00 – 14:00 (vineri).

Subiectele şi baremul de corectare vor fi publicate pe site-ul dedicat, în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00.

Citeste mai mult

Din țară

Ilie Bolojan a fost desemnat oficial pentru postul de prim-ministru al României

Publicat

pe

Preşedintele interimar al PNL Ilie Bolojan a fost desemnat oficial vineri pentru postul de premier, de către preşedintele Nicuşor Dan.

Anunţul a fost făcut de preşedinte în prezenţa lui Bolojan.

„Domnul Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român”, a spus preşedintele. Conform Constituţiei, Ilie Bolojan are la dispoziţie 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Ilie Bolojan a absolvit Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara.

După terminarea studiilor, a fost profesor într-o comună din judeţul Bihor.

În 1993, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie atunci.

În 1996, a bifat prima funcţie în administraţia publică: a fost ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea.

Apoi, Ilie Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii: consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi preşedinte interimar al României.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite