Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Revoltă a organizatorilor de evenimente culturale, după pelerinajul cu 50.000 de persoane de la Șumuleu Ciuc

Publicat

pe

Asociaţia română a organizatorilor de concerte şi evenimente culturale (AROC) a transmis, după ce în weekend au avut loc manifestări religioase şi sportive cu participarea a mii de oameni, că autorităţile din România aplică dublul standard, deoarece sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea.

AROC a dat exemplu pelerinajul de la Şumuleu Ciuc şi primele meciuri cu spectatori, care i-au lăsat pe organizatorii de evenimente din România „fără cuvinte”.

„Cu toţii am primit o lecţie dură despre ce înseamnă dublul standard şi cum este aplicat acesta de către autorităţi în România“, a transmis asociaţia într-un comunicat de presă.

Încă de anul trecut, membrii AROC au făcut propuneri autorităţilor ce au ţinut cont nu doar de nevoile şi de interesele organizatorilor, ci şi de siguranţa participanţilor şi de metode de implementare sigure, menite să minimalizeze orice risc şi să ofere un cadru predictibil tuturor celor care îşi doresc să organizeze evenimente în România.

„AROC a participat la toate dezbaterile publice organizate de autorităţi cu privire la sectorul cultural (atât pentru scheme de ajutor, cât şi pentru planul de redeschidere), a avut membri activi care au discutat constant cu reprezentanţi ai guvernului, a realizat un sondaj cu privire la percepţia publicului privind redeschiderea evenimentelor, a trimis două scrisori deschise către preşedintele României, a realizat numeroase memorii şi a contribuit decisiv la propunerea de regulament de redeschidere a evenimentelor, în grupul de lucru constituit la cererea prim-ministrului, Florin Cîţu, din care mai făceau parte, pe lângă reprezentanţi ai sectorului cultural, reprezentanţi INSP şi ai ministerelor Culturii, Sănătăţii şi Economiei”.

Cele mai multe dintre acţiunile lor au fost ignorate, reclamă AROC, „deşi au fost agreate cu INSP şi ceilalţi participanţi în grupul de lucru, iar puţinele răspunsuri pe care le-am primit au fost evazive sau au fost amânări şi promisiuni nerespectate”.

„Acum sectorul cultural a primit cea mai mare palmă din ultimul an, noi toţi fiind puşi în situaţia de a vedea la televizor desfăşurarea unui pelerinaj cu 50.000 de participanţi, practic mai mare decât majoritatea evenimentelor culturale din ţară, sau meciuri de fotbal, cu tribune pline,  în timp ce autorităţile se mândresc cu buna desfăşurare a acestora. Asta în contextul în care sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea pe care o cerem de aproape un an de zile”.

Scrisoarea organizatorilor continuă: „E deosebit de umilitor să tot ieşi public şi să-ţi ceri drepturile şi să te compari cu alţii, mai ales când nimeni nu pare să te asculte sau să încerce măcar să-ţi înţeleagă punctul de vedere. Menţiunile noastre referitor la evenimentele sus menţionate nu sunt menite să critice acţiunile efective, ci să exemplifice dublul standard pe care-l vedem cu ochiul liber. Cum se justifică din punct de vedere medical desfăşurarea unor evenimente religioase sau sportive cu atâţia participanţi, dar limitarea activităţilor sectorului cultural la capacităţi de 500 de oameni? Cum se justifică din punct de vedere economic discriminarea sectorului cultural şi distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu? Trăim într-o operă de Kafka din care nu ştim cum să mai ieşim”.

AROC reclamă din nou că sectorul cultural din România este tratat cu dezinteres şi lipsă de empatie. „Cum au ajuns evenimente din România, care înainte de pandemie contribuiau la dezvoltarea locală, erau atracţii turistice şi proiecte strategice în oraşele lor, să fie ignorate şi sacrificate fără nici măcar o explicaţie? Cum s-a ajuns aici?”.

Asociaţia aduce în discuţie şi prevederi din Constituţia României.

Punctul 1 din Articolul 33 specifică că accesul la cultură este un drept garantat al tuturor cetăţenilor acestei ţări. „În ciuda acestui punct, cultura este ţinută vie în România nu doar de instituţiile statului, ci şi de numeroase organizaţii private sau independente, care acum sunt efectiv discriminate. În contextul în care doar anumite aspecte din cultura unei ţări sunt susţinute, aceasta nu mai este un drept, ci mai degrabă un privilegiu pentru anumite categorii”.

Punctul 3 din Articolul 33 din Constituţia României precizează că Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume. „Unde este efortul Statului în respectarea acestui punct?”

Punctul 1 din Articolul 41 din Constituţia României precizează că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. „În contextul actual, mulţi dintre reprezentanţii sectorului cultural nu-şi pot exercita dreptul la ocupaţia aleasă, iar autorităţile nu doar că nu au propus suficiente măsuri de compensare, dar îngrădesc selectiv dreptul la muncă al multora”.

„Dacă s-au putut organiza evenimente precum pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, sau meciuri de fotbal cu suporteri în tribune, considerăm că toată lumea poate fi de acord că şi evenimentele culturale organizate după norme dovedite ştiinţific că reduc spre zero riscurile ar trebui redeschise imediat”, mai arată reprezentanții asociației.

Asociaţia Română a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri şi concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive, 3 Smoked Olives Festival, BestMusic Live/METALHEAD, Cyclic, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Expirat, Fapte – Jazz in the Park, Flow Concept, Global Records, Le Bistrot Sociale, Le Petit Festival de Bucharest, Mozaic Jazz Festival, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Nuit Sociale, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, Scala Events, Smida Jazz Festival, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, TIFF – Asociaţia Festivalul de Film Transilvania, The Institute, Showberry – Rocanotherworld/Classix Festival, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Din țară

Pregătiri pentru relansarea Programului Rabla

Publicat

pe

Programul Rabla din acest an va avea o alocare pentru persoanele fizice de 200 de milioane de lei şi va funcţiona pe baza unui ghid actualizat, care prevede valori mai reduse ale voucherelor.

Ghidul de finanțare va fi postat în consultare publică până la finalul săptămânii, urmând ca relansarea programului să aibă loc în septembrie, a anunţat Ministerul Mediului.

Bugetul pentru Rabla este mult mai mic față de anii anteriori când fondurile disponibile pentru persoane fizice și juridice erau de peste un miliard de lei (1,3 miliarde de lei în 2024, din care Rabla Clasic 300 de milioane și Rabla Plus un miliard, și 1,34 miliarde de lei în 2023, din care Rabla Clasic 560 de milioane și Rabla Plus 780 de milioane).

Datele ministerului relevă faptul că România şi-a îndeplinit ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante, iar în cei 20 de ani de implementare, Rabla a scos din circulaţie peste un milion de maşini vechi.

Programul încurajează persoanele fizice să-și caseze autovehiculele uzate și să achiziționeze altele noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.

Ministerul Mediului a mai precizat că, în perioada următoare, va prezenta lista actualizată a programelor finanțate de Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi calendarul relansării acestora, în funcţie de deciziile guvernamentale şi de fondurile europene şi naţionale disponibile.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite