Ne găsiți și pe:

Din țară

Revoltă a organizatorilor de evenimente culturale, după pelerinajul cu 50.000 de persoane de la Șumuleu Ciuc

Publicat

pe

Asociaţia română a organizatorilor de concerte şi evenimente culturale (AROC) a transmis, după ce în weekend au avut loc manifestări religioase şi sportive cu participarea a mii de oameni, că autorităţile din România aplică dublul standard, deoarece sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea.

AROC a dat exemplu pelerinajul de la Şumuleu Ciuc şi primele meciuri cu spectatori, care i-au lăsat pe organizatorii de evenimente din România „fără cuvinte”.

„Cu toţii am primit o lecţie dură despre ce înseamnă dublul standard şi cum este aplicat acesta de către autorităţi în România“, a transmis asociaţia într-un comunicat de presă.

Încă de anul trecut, membrii AROC au făcut propuneri autorităţilor ce au ţinut cont nu doar de nevoile şi de interesele organizatorilor, ci şi de siguranţa participanţilor şi de metode de implementare sigure, menite să minimalizeze orice risc şi să ofere un cadru predictibil tuturor celor care îşi doresc să organizeze evenimente în România.

„AROC a participat la toate dezbaterile publice organizate de autorităţi cu privire la sectorul cultural (atât pentru scheme de ajutor, cât şi pentru planul de redeschidere), a avut membri activi care au discutat constant cu reprezentanţi ai guvernului, a realizat un sondaj cu privire la percepţia publicului privind redeschiderea evenimentelor, a trimis două scrisori deschise către preşedintele României, a realizat numeroase memorii şi a contribuit decisiv la propunerea de regulament de redeschidere a evenimentelor, în grupul de lucru constituit la cererea prim-ministrului, Florin Cîţu, din care mai făceau parte, pe lângă reprezentanţi ai sectorului cultural, reprezentanţi INSP şi ai ministerelor Culturii, Sănătăţii şi Economiei”.

Cele mai multe dintre acţiunile lor au fost ignorate, reclamă AROC, „deşi au fost agreate cu INSP şi ceilalţi participanţi în grupul de lucru, iar puţinele răspunsuri pe care le-am primit au fost evazive sau au fost amânări şi promisiuni nerespectate”.

„Acum sectorul cultural a primit cea mai mare palmă din ultimul an, noi toţi fiind puşi în situaţia de a vedea la televizor desfăşurarea unui pelerinaj cu 50.000 de participanţi, practic mai mare decât majoritatea evenimentelor culturale din ţară, sau meciuri de fotbal, cu tribune pline,  în timp ce autorităţile se mândresc cu buna desfăşurare a acestora. Asta în contextul în care sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea pe care o cerem de aproape un an de zile”.

Scrisoarea organizatorilor continuă: „E deosebit de umilitor să tot ieşi public şi să-ţi ceri drepturile şi să te compari cu alţii, mai ales când nimeni nu pare să te asculte sau să încerce măcar să-ţi înţeleagă punctul de vedere. Menţiunile noastre referitor la evenimentele sus menţionate nu sunt menite să critice acţiunile efective, ci să exemplifice dublul standard pe care-l vedem cu ochiul liber. Cum se justifică din punct de vedere medical desfăşurarea unor evenimente religioase sau sportive cu atâţia participanţi, dar limitarea activităţilor sectorului cultural la capacităţi de 500 de oameni? Cum se justifică din punct de vedere economic discriminarea sectorului cultural şi distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu? Trăim într-o operă de Kafka din care nu ştim cum să mai ieşim”.

AROC reclamă din nou că sectorul cultural din România este tratat cu dezinteres şi lipsă de empatie. „Cum au ajuns evenimente din România, care înainte de pandemie contribuiau la dezvoltarea locală, erau atracţii turistice şi proiecte strategice în oraşele lor, să fie ignorate şi sacrificate fără nici măcar o explicaţie? Cum s-a ajuns aici?”.

Asociaţia aduce în discuţie şi prevederi din Constituţia României.

Punctul 1 din Articolul 33 specifică că accesul la cultură este un drept garantat al tuturor cetăţenilor acestei ţări. „În ciuda acestui punct, cultura este ţinută vie în România nu doar de instituţiile statului, ci şi de numeroase organizaţii private sau independente, care acum sunt efectiv discriminate. În contextul în care doar anumite aspecte din cultura unei ţări sunt susţinute, aceasta nu mai este un drept, ci mai degrabă un privilegiu pentru anumite categorii”.

Punctul 3 din Articolul 33 din Constituţia României precizează că Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume. „Unde este efortul Statului în respectarea acestui punct?”

Punctul 1 din Articolul 41 din Constituţia României precizează că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. „În contextul actual, mulţi dintre reprezentanţii sectorului cultural nu-şi pot exercita dreptul la ocupaţia aleasă, iar autorităţile nu doar că nu au propus suficiente măsuri de compensare, dar îngrădesc selectiv dreptul la muncă al multora”.

„Dacă s-au putut organiza evenimente precum pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, sau meciuri de fotbal cu suporteri în tribune, considerăm că toată lumea poate fi de acord că şi evenimentele culturale organizate după norme dovedite ştiinţific că reduc spre zero riscurile ar trebui redeschise imediat”, mai arată reprezentanții asociației.

Asociaţia Română a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale, structură asociativă a organizatorilor de festivaluri şi concerte din România, este formată din cei mai reprezentativi actori de pe piaţa românească (ARTmania – ARTmania Festival Sibiu/Blaj aLive, 3 Smoked Olives Festival, BestMusic Live/METALHEAD, Cyclic, Comparty Events – diMANSIONS Hit Music Festival, Electric Castle, Emagic Live – Awake Festival, Expirat, Fapte – Jazz in the Park, Flow Concept, Global Records, Le Bistrot Sociale, Le Petit Festival de Bucharest, Mozaic Jazz Festival, Movement Team – Sports Festival, NEVERSEA, Nuit Sociale, Centrul Cultural Plai – Plai Festival/JazzTM, Scala Events, Smida Jazz Festival, SNRS – Sunwaves Festival, Sprint Media, Summer Well, TIFF – Asociaţia Festivalul de Film Transilvania, The Institute, Showberry – Rocanotherworld/Classix Festival, The Mission/Fall in Love Festival, UNTOLD, VRTW, Wine and Street Food Festival, Why Not Us – Street Food Festival, Wise Factor – The Fresh).

Din țară

Atenție! Mesaje false în numele ANAF

Publicat

pe

ANAF atenționează cu privire la o nouă campanie de mesaje false, transmise în numele instituției, prin care contribuabilii sunt anunțați că au ”plăți fiscale restante”. Mesajului îi este anexat un document, „factura fiscală”, pe care vă sfătuim să nu îl deschideți, în niciun caz!

Reiterăm următoarele:

nu deschideți aceste emailuri și

nu accesați documentele anexate sau linkurile din conținut;

nu transmiteți bani către conturile menționate!

Serviciul Spațiul Privat Virtual, pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, a fost creat și dezvoltat pentru o comunicare securizată cu instituția.

De asemenea, contribuabilii pot obține informații fiscale cu caracter general la CALL CENTER ANAF 0314039160.

Citeste mai mult

Din țară

Echinocțiu de toamnă 2022. Începe toamna astronomică iar soarele trece din emisfera nordică în cea sudică

Publicat

pe

În 2022, echinocțiul de toamnă are loc pe 23 septembrie, la ora 4:04 (ora României).

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost introdus calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie. Cel mai des, însă, a căzut pe 22 și 23 septembrie.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” explică, într-o postare pe Facebook, că echinocțiul de toamnă nu este, așa cum se crede în mod eronat, momentul în care ziua este egală cu noaptea. „De abia pe 26 septembrie ziua va fi egală cu noaptea, iar începând cu 27 septembrie, noaptea va fi mai lungă decât decât ziua. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților”, explică reprezentantii observatorului astronomic.

După echinocțiul de toamnă se va trece și la ora de iarnă. Acest lucru se va întâmpla în ultimul weekend din octombrie, mai exact în noaptea de 29 spre 30 octombrie.

Citeste mai mult

Din țară

SONDAJ. Dobânda fixă este considerată cea mai bună soluție în fața creșterii ratelor

Publicat

pe

Dobânda fixă este văzută de 39% dintre români drept cea mai bună soluție pentru ei, chiar dacă este mai mare decât dobânda variabilă. Răspunsul a fost dat în cadrul unui sondaj de opinie realizat de comparatorul bancar Finzoom.ro, la solicitarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Negocierea cu banca în cadrul CSALB se regăsește printre primele opțiuni ale consumatorilor care doresc ameliorarea situației lor financiare, după refinanțarea la propria bancă (8%) și rambursarea în avans (7%). Măsurile ce pot genera procese în instanțele de judecată, precum darea în plată, nu reprezintă o variantă dezirabilă decât pentru 1% dintre cei 1.484 respondenți care au răspuns chestionarului. Acest lucru arată că familiile care se confruntă cu creșterea ratelor doresc să găsească o rezolvare a problemelor financiare care să le permită continuarea contractului, nu pierderea imobilului ipotecat în care locuiesc (în majoritatea cazurilor).

Perioada dificilă prin care trec debitorii ca urmare a situației economice generale și a creșterii dobânzilor îi face pe români să fie precauți în a mai contracta un împrumut în perioada următoare. Potrivit răspunsurilor date în chestionarul “Relația ta cu banca”, prima opțiune pentru 30% dintre respondenți este să nu se împrumute în perioada următoare. A doua alegere (26%) este să facă un credit de nevoi personale sau să aleagă un card de credit. Așadar, suma împrumutată să fie mai mică și mai ușor de achitat. Împrumuturile de la familie sau prieteni reprezintă o variantă pentru 16% dintre consumatori, în timp ce creditul pentru achiziția unei locuințe este dorit de doar 7% dintre români în acest moment.

Analizând categoria celor care au împrumuturi (37% dintre respondenți nu au împrumuturi), mai mult de jumătate dintre ei (55%) sunt îndatorați mai puțin de un sfert din nivelul veniturilor. O treime au gradul de îndatorare între 25 și 50% din venituri, fiind într-o zonă sensibilă din punctul de vedere al modului în care poate evolua capacitatea de achitare a împrumuturilor. O situația îngrijorătoare și un semnal de alarmă pentru instituțiile de credit reprezintă 13% dintre cei împrumutați, care afirmă că gradul lor de îndatorare depășește jumătate din veniturile familiei.

La întrebarea “Care sunt cele mai mari temeri privind situația viitoare și care ar putea genera dificultăți financiare?” (întrebare cu răspunsuri multiple) , cei mai mulți consideră pierderea locului de muncă (60%) drept cea mai mare amenințare pentru situația lor financiară. Schimbarea situației economice generale din cauza inflației, războiului sau pandemiei reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 51% dintre respondenți. Creșterea dobânzilor se situează abia pe al 5-lea loc ca motiv de îngrijorare (36%), după apariția unor probleme medicale (47%) și scăderea salariului (45%). Temerile de mai sus, odată ce devin realitate, reprezintă motive întemeiate și obiective pentru formularea unei posibile cereri de negociere cu banca prin intermediul CSALB.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Sperăm că aceste rezultate ale chestionarului vor fi utile băncilor în încercarea acestora de a înțelege mai bine dificultățile și așteptările pe care le au consumatorii de servicii financiare. Vedem că oamenii așteaptă oferte bune, fie pentru dobânzi fixe, fie pentru refinanțarea împrumuturilor care au devenit costisitoare prin creșterea dobânzilor, dar vor și o rezolvare prin intermediul CSALB a problemelor cu care se confruntă. Totodată, piața creditelor noi a suferit deja o contracție, acest lucru punând o presiune și mai mare pe nivelul de intermediere financiară care în România este extrem de scăzut, sub 27%, cel mai mic din UE. Orice strategie vor adopta băncile, inclusiv pentru a încerca să reducă dezintermedierea financiară, trebuie să dea încredere clienților că aceștia se pot baza pe instituția financiară mai ales în momentele dificile, cum sunt cele prin care trecem.

Irina Chițu, analist financiar și director comparator bancar Finzoom.ro: Chestionarul evidențiază, printre altele, un aspect important: povara creditelor nu este nici pe departe cea mai mare în bugetul unei familii, fiind depășită de scumpirea alimentelor (55%) și a utilităților (54%). Abia pe locul trei (34%) este impactul ratelor asupra bugetului. Pentru a face față tuturor provocărilor acestor vremuri, fiecare dintre noi trebuie să analizeze bugetul familiei și să ia măsuri pentru reducerea propriilor cheltuieli: prin reducerea consumului, eliminarea risipei și prin renegocierea tuturor contractelor cu furnizorii de utilități, precum și a contractelor bancare (negociere care se poate face direct cu banca, sau gratuit prin intermediul unui conciliator de la CSALB). Acum se pot compara online prețurile la energie, gaze, alimente, combustibili, cât și produsele și serviciile de la toate băncile, iar consumatorii pot alege în cunoștință de cauză.”

Sondajul de opinie “Relația ta cu banca” a fost realizat în lunile august-septembrie 2022, iar chestionarul a fost completat de 1.484 de respondenți, majoritatea între 25 și 55 de ani (70%), salariați (62%) și cu venituri lunare între 2.500-5.000 de lei (39%).

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite