Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Românii caută soluții pentru reducerea ratelor. Cum răspund băncile

Publicat

pe

De la începutul anului peste 1.700 de consumatori au formulat solicitări în raport cu băncile și IFN-urile prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Majoritatea solicită găsirea unor soluții pentru reducerea ratelor afectate de creșterea prețurilor și de majorarea dobânzilor variabile. Răspunsul instituțiilor de credit a venit prin scăderea la sub 4% a cererilor respinse fără un motiv obiectiv. În plus, valoarea beneficiilor obținute din negocierile dintre instituțiile de credit și consumatori, derulate pe parcursul anului 2022, a depășit, până în luna august, suma obținută pentru întregul an 2020, respectiv 1,3 milioane euro.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: Observăm că băncile au gestionat eficient atât perioada pandemiei, cât și cea generată de creșterea generalizată a prețurilor și de majorarea dobânzilor. Un exemplu este reprezentat de cererile privind trecerea de la ROBOR la IRCC. În cadrul CSALB am primit 50 de astfel de cereri, semn că probabil băncile au rezolvat intern majoritatea acestor solicitări. Există și ipoteza în care consumatorul a fost refuzat inițial de bancă, iar după ce a ajuns la CSALB, instituția de credit și-a reconsiderat poziția, dar asta arată încă o dată flexibilitatea instituțiilor de credit de a negocia cu consumatorul, chiar dacă politica băncii respective nu era să acorde această modificare automat, pe baza unei simple cereri.

Este util de precizat că, atunci când completează o cerere în aplicația de pe site-ul CSALB, un consumator bifează o singură opțiune privind obiectul cererii, dar atașează o serie de documente și își descrie situația financiară. Toate aceste informații ajung la structurile organizatorice din băncile comerciale care lucrează direct cu CSALB. Iar acolo aceste cereri primesc o atenție suplimentară, sunt scoase din șablon și analizate particular. Asta face ca, în anumite situații particulare dificile, unele solicitări privind diminuarea ratelor, de pildă, să primească soluții de ștergere integrală a datoriei.”

Cazuri în care negocierile s-au încheiat cu împăcarea părților

  • ​În urma negocierilor, banca a șters în totalitate pentru consumatorul C.I. datoria aferentă unui overdraft, precum și cea aferentă cardului de credit care reprezentau, la data de 8 august 2022, suma de aproximativ 20.000 lei;
  • Consumatoarea F.G. va achita către bancă suma de 38.000 Euro la momentul vânzării imobilului grevat de ipoteca în favoarea băncii (vânzarea se va face de către consumatoare). După achitarea acestei sume, banca va proceda la remiterea datoriei în sumă de aproximativ 24.000 Euro, care reprezintă diferența dintre valoarea totală a creanței și suma de 38.000 Euro;
  • Consumatoarea M.D. a obținut în urma negocierilor soluția de a plăti doar dobânda și comisionul de administrare (55 de euro) timp de trei luni, în loc de rata de 350 de euro. Astfel, în cazul unui credit de nevoi personale, consumatorul nu va mai plăti ulterior dobândă calculată la dobândă.

Ce spun consumatorii care au negociat cu băncile

Ioana Rusu, București: În anul 2007 am luat un credit ipotecar prin care am achiziţionat un apartament. În paralel, plătim rate şi pentru un credit de nevoi personale contractat pentru a putea cumpăra o maşină. Creditul pentru apartament a fost luat pentru 25 de ani. Mai aveam de plătit aproximativ 110.000 de lei, adică rate lunare timp de încă 10 ani. În ultimul an, rata la apartament a crescut semnificativ, ceea  ce ne-a făcut să ne îngrijorăm în condiţiile în care suntem o familie cu doi copii mici, iar veniturile noastre bat pasul pe loc de ani buni. Cu toate astea, întotdeauna am încercat să nu întârziem cu plata ratelor. Apoi am aflat de CSALB. Am făcut cererea pe site, am ataşat şi acte doveditoare și am cerut reducerea soldului și, implicit, a ratelor. Dar, am primit mai mult decât am cerut! Banca a șters în totalitate datoria. Mi-au dat lacrimile când am primit această veste incredibilă. Este greu să exprim în cuvinte ce înseamnă pentru noi această decizie. Am primit mai mult decât speram şi suntem foarte recunoscători pentru acest dar minunat. Consider că întâlnirea cu CSALB a fost pentru noi modul în care Dumnezeu a făcut o mare minune pentru familia noastră.

Florin Cobuz, București: „După ce banca mi-a pus poprire pe venituri pentru un credit din 2014, se adunaseră restanțe și penalități de 25.000 de lei la un credit de 35.000 de lei. Sumele veneau din faptul că viramentele către executor se făceau într-un cont greșit. Banca a șters 18.500 de lei din această sumă, iar 5.000 de lei i-am plătit eu, precum și cheltuielile executorului judecătoresc. Soluția la care am ajuns mi se pare una foarte bună, conciliatorul a fost foarte implicat, de la 10 în sus! Inițial banca a refuzat să rezolve. Apelasem și la un avocat, dar nu a mai fost cazul pentru că în 45 de zile am rezolvat prin CSALB, iar relația cu banca a rămas una cordială.”

Cel mai mic procent de clasare a cererilor din istoria CSALB

Cererile respinse de bănci din motive nejustificate au ajuns în 2022 la cel mai mic nivel de la înființarea CSALB: 3,7% din total. În urma solicitărilor făcute de CSALB către bănci, pentru unele cereri inițial refuzate, băncile și-au reconsiderat opinia și le-au acceptat spre negociere. Solicitarea de ștergere a înregistrărilor în Biroul de Credit este considerată un motiv obiectiv de clasare a cererii deoarece nu sunt cereri negociabile, iar consumatorii se pot adresa direct băncilor cu această solicitare. În 2022 băncile și IFN-urile au primit în cadrul CSALB peste 700 de astfel de cereri, față de 1.173 de cereri cu acest obiect în 2021.

  • Valoarea beneficiilor rezultate din negocierile purtate în cadrul CSALB (2016 – 2022) depășește 7 milioane de euro.
  • Din 2016 până acum, aproximativ 700 de consumatori s-au împăcat cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB (prin intermediul concilierilor și prin facilitarea înțelegerilor directe dintre părți)
  • Până în prezent CSALB înregistrează cel mai mare număr de înțelegeri amiabile/an: 361. Cifra confirmă preluarea la nivelul băncilor comerciale a mecanismelor de soluționare prin negociere promovate de CSALB.

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite