Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Sfatul psihologului. Black Friday: Atenție mare la ce cumpărăm!

Publicat

pe

Când vine vorba de Black Friday, întreaga lume intră într-o frenezie a cumpărăturilor. Mesaje precum „doar de black friday” sau „reduceri unice” ne bombardează din toate părțile, de la inbox-uri pline de promoții până la postări pe rețelele sociale, încât aproape că devine imposibil să rezistăm tentației.

De ce ne lăsăm, însă, atât de ușor purtați de val? Ce mecanisme psihologice subtil ascunse în spatele acestor reduceri ne fac să acționăm impulsiv, să ne grăbim și, de multe ori, să cumpărăm mai mult decât avem nevoie?

S-au făcut cercetări îndelungate asupra comportamentul consumatorilor în perioade de reduceri și au identificat o serie de strategii subtile folosite de comercianți, menite să declanșeze reacții emoționale și decizii de moment.

Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “Black Friday nu este doar o zi de reduceri; este un adevărat test pentru puterea noastră de decizie. În spatele ofertei atrăgătoare și a promoțiilor tentante se află mecanisme psihologice care ne influențează subconștientul, determinându-ne să cumpărăm impulsiv.”

Puterea fricii de a rata o ocazie (FOMO)

Unul dintre cele mai importante concepte este fenomenul FOMO – „fear of missing out”, sau frica de a rata o ocazie. Specialiștii afirmă că această frică de a nu profita de o oportunitate reduce capacitatea noastră de a gândi rațional și ne împinge să cumpărăm cât mai repede.

De Black Friday, retailerii folosesc mesaje puternic emoționale, precum „Stoc limitat!” sau „Doar azi!”, care activează FOMO și determină consumatorii să facă achiziții impulsive. Această presiune artificială induce anxietate, iar reacția imediată a consumatorilor este să cumpere pentru a scăpa de acest disconfort psihologic.

Efectul de turmă: Când toți cumpără, vreau și eu

Studiile arată că oamenii tind să acționeze în grupuri, urmând tendințele observate la cei din jur. În contextul cumpărăturilor, vedem prieteni, membri ai familiei și influenceri pe rețelele sociale discutând despre cele mai bune oferte, ceea ce creează o presiune psihologică subtilă de a urma același comportament.

Psihologii explică acest efect prin dorința noastră de a ne integra în grupuri și de a nu fi lăsați în urmă. Efectul de turmă este astfel amplificat de canalele de social media, unde comportamentul de cumpărare devine vizibil și contagios.

Reducerea percepției riscului prin prețuri atractive

Reducerea prețurilor activează în mintea consumatorilor un mecanism psihologic numit „aversiunea față de pierdere”. Daniel Kahneman, unul dintre cei mai importanți psihologi ai secolului, explică acest concept prin tendința naturală a oamenilor de a evita pierderile mai mult decât de a căuta câștigurile.

Când vedem prețuri reduse considerabil, percepem că ar fi o „pierdere” să nu profităm de ofertă, chiar dacă nu avem neapărat nevoie de produsul respectiv. În acest fel, reducerile și promoțiile devin un instrument extrem de eficient pentru a încuraja consumatorii să facă achiziții.

Ancorarea prețurilor: Iluzia ofertelor

Un alt fenomen psihologic pe care Black Friday îl amplifică este efectul de „ancorare” – o tehnică ce constă în a prezenta un preț inițial mare, pentru ca apoi consumatorii să perceapă reducerile ca fiind mult mai semnificative.

Studiile arată că, atunci când vedem prețuri „reduse” de la o valoare inițială mai mare, suntem predispuși să evaluăm acea ofertă ca fiind mai avantajoasă decât este în realitate. Acest efect este explicat de psihologul Amos Tversky, care a constatat că prima informație pe care o întâlnim (prețul mare) servește ca referință subconștientă pentru toate evaluările ulterioare. Astfel, suntem tentați să credem că achiziția este un „chilipir”, deși reducerea poate să nu fie atât de semnificativă.

Rolul anticipării și dopamina în comportamentul de cumpărare

Un alt factor important este anticiparea, alimentată de campaniile de teasing pe care retailerii le lansează cu săptămâni înainte de Black Friday. Anticiparea unei experiențe plăcute, precum achiziționarea unui produs dorit, declanșează eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu recompensele și stările de plăcere.

Această explozie de dopamină crește entuziasmul și dorința de a acționa, motiv pentru care consumatorii sunt mai susceptibili să se angajeze în cumpărături impulsive. Psihologii avertizează că, deși sentimentul de anticipare poate fi captivant, acesta poate duce la achiziții pe care ulterior le regretăm.

Discountul fals” și așteptările consumatorilor

Pe lângă reducerile autentice, Black Friday aduce și multe așa-zise „discounturi false,” în care prețurile produselor sunt crescute artificial înainte de a fi reduse. Acest fenomen este adesea înțeles greșit de consumatori și poate provoca frustrare și neîncredere. În plus, psihologii arată că, deși majoritatea consumatorilor sunt conștienți că unele reduceri pot fi înșelătoare, efectul de ancorare și FOMO sunt atât de puternice încât mulți continuă să cumpere, în speranța că totuși vor face o afacere bună.

Pentru a evita capcanele psihologice de Black Friday, iată câteva recomandări:

  • Planifică și prioritizează: Fă o listă a produselor necesare și stabilește un buget clar înainte de a începe cumpărăturile.
  • Evită impulsul de moment: Fii conștient de efectele FOMO și efectul de turmă. Acordă-ți timp să evaluezi obiectiv fiecare achiziție.
  • Cercetează prețurile: Consultă prețurile cu câteva zile înainte de Black Friday pentru a putea compara reducerile și a evita „discounturile false.”
  • Revizuiește motivațiile de cumpărare: Gândește-te dacă achiziția este cu adevărat necesară sau dacă este doar o reacție la reduceri și promoții.

„Black Friday poate fi o ocazie excelentă pentru a achiziționa produsele dorite la prețuri mai accesibile, dar înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele acestei zile ne oferă o nouă perspectivă: puterea de a decide în cunoștință de cauză. Fie că vânezi cele mai bune oferte sau doar îți completezi lista de necesități, un consumator informat este un consumator în control. Cumpărături inteligente, decizii mai bune.” ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

Citeste mai mult

Din țară

ANAF anunță: Declarația Unică D212 poate fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)  introduce funcția de precompletare automată a Declarației Unice (D212) în cadrul SPV, facilitând semnificativ procesul de declarare pentru persoanele fizice.

Noua aplicație permite importul automat al datelor fiscale existente în sistemele ANAF direct în formularul electronic. Veniturile raportate prin declarații informative precum D205, sunt afișate automat, contribuabilul având posibilitatea de a le verifica, modifica sau completa înainte de depunere.

Precompletarea se adresează tuturor persoanelor fizice care au obligația depunerii Declarației Unice, inclusiv celor care obțin venituri din:

activități independente;

drepturi de proprietate intelectuală;

cedarea folosinței bunurilor;

investiții sau activități agricole;

surse din străinătate.

De asemenea, funcționalitatea este utilă pentru persoanele care datorează contribuții sociale (CAS, CASS) sau optează pentru plata acestora.

Beneficii pentru contribuabil

Implementarea acestui sistem aduce multiple avantaje:

reducerea semnificativă a timpului de completare;

diminuarea erorilor de introducere a datelor;

transparență asupra sursei informațiilor;

posibilitatea verificării și corectării fiecărei valori.

În plus, formularul este disponibil într-un format web modern, accesibil direct din browser, fără a mai fi necesară utilizarea unui fișier PDF interactiv.

Precompletarea este un instrument de asistență și nu înlocuiește responsabilitatea contribuabilului. Datele afișate reflectă informațiile raportate de terți și pot fi incomplete sau eronate.

Contribuabilii trebuie să:

verifice toate informațiile precompletate;

completeze manual veniturile care nu apar în sistem (de exemplu, venituri din străinătate sau activități independente);

compare datele cu documentele justificative (contracte, extrase bancare, evidențe contabile).

De asemenea:

precompletarea se poate realiza o singură dată la deschiderea formularului;

dacă a fost deja depusă o declarație, sistemul va propune automat o declarație rectificativă;

veniturile cu reținere la sursă pot necesita corecții prin intermediul plătitorilor de venit.

Pentru anul fiscal 2025, termenul limită pentru depunerea Declarației Unice D212 este 25 mai 2026 inclusiv. Contribuabilii pot beneficia de o bonificație de până la 3% pentru depunerea și plata obligațiilor până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite