Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

START la programul rabla pentru electrocasnice, ediția de sărbători

Publicat

pe

Înscrierile pentru persoanele care doresc să participe la programul Rabla pentru electrocasnice încep vineri, la ora 10.00. Programul se va desfăşura în trei etape: prima pentru maşini de spălat rufe/vase şi frigidere/congelatoare, a doua pentru televizoare, laptopuri şi tablete şi a treia pentru aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare.

La această sesiunea, vouchere sunt nominale, neputând fi transmise de la o persoană la alta.

Sesinea Rabla pentru electrocasnice care se lansează vineri are un buget de 34 de milioane de lei.

Potrivit Administraţiei Fondului pentru Mediu, începând de vineri, de la ora 10.00, persoanele fizice au la dispoziţie 7 zileîn vederea înscrierii în program prin crearea contului de utilizator în aplicaţia informatică.

„Toţi cei interesaţi să participe în program, în oricare dintre etape, trebuie să îşi creeze un cont de utilizator. Este foarte important acest pas, deoarece prin intermediul acestui cont veţi putea selecta electrocasnicele dorite în fiecare dintre cele trei etape. În cazul în care aveţi deja un cont de utilizator, creat în prima ediţie de anul acesta a programului, nu trebuie să vă creaţi alt cont, ci doar să vă autentificaţi utilizând adresa de e-mail şi parola setată de dumneavoastră. În cazul în care aţi uitat datele contului, acestea pot fi recuperate urmând paşii descrişi în aplicaţia informatică”, a declarat preşedintele AFM, Lóránd-Árpád Fulop.

După înscrierea solicitanţilor prin crearea conturilor de utilizator, vor începe etapele de selecţie, în aplicaţia informatică, a voucherelor aferente echipamentelor noi.

Calendarul de desfăşurare a programului pentru această sesiune este următorul:

– Înscrierea persoanelor fizice în aplicaţie, prin crearea conturilor de utilizator (19 noiembrie, ora 10.00 – 25 noiembrie, ora 23.59);

– Etapa I: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte maşinile de spălat rufe/vase şi frigiderele/congelatoarele (26 noiembrie, ora 10.00 – 2 decembrie, ora 23.59);

– Etapa II: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte televizoarele, laptopurile şi tabletele (3 decembrie, ora 10.00 – 9 decembrie, ora 23.59);

– Etapa III: Selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte aparatele de aer condiţionat, uscătoarele de rufe şi aspiratoarele (10 decembrie, ora 10.00 – 16 decembrie, ora 23.59).

Perioada de derulare a unei etape de selecţie a voucherelor dintr-o categorie este de 7 zile sau până la epuizarea bugetului alocat etapei respective.

Echipamentele incluse în program şi sumele aferente fiecărui echipament sunt:

– 400 de lei pentru maşini de spălat rufe, inclusiv cu uscător având cel puţin noua clasa energetică C;

– 400 de lei pentru maşini de spălat vase având cel puţin noua clasa energetică D;

– 400 de lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++;

– 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare având cel puţin noua clasă energetică E;

– 400 lei pentru televizoare având cel puţin noua clasă energetică G;

– 400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++;

– 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an;

– 500 de lei pentru laptopuri;

– 300 de lei pentru tablete.

Conform AFM, pentru laptopuri şi tablete se poate preda la schimb fie un echipament de tip calculator personal, compus din unitate centrală şi monitor, fie un alt echipament inclus în program, cu excepţia laptopurilor şi tabletelor vechi. De asemenea, pentru maşinile de spălat vase, precum şi pentru uscătoarele de rufe se poate preda la schimb orice echipament vechi inclus în program.

O altă noutate a acestei sesiuni este introducerea a două noi clase energetice pentru televizoare, astfel că în ediţia aceasta se vor putea achiziţiona televizoare având cel puţin noua clasă energetică G.

Listele cu beneficiarii aprobaţi vor fi publicate pe site-ul AFM, la secţiunea dedicată programului.

Valabilitatea voucherelor este de 15 zile de la data validării acestora de către AFM, termen în care trebuie utilizate la un comerciant validat.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite