Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. După un an de pandemie, tinerii se simt obosiți, nu au bani și motivație

Publicat

acum 4 ani

pe

Lipsa resurselor financiare şi a educaţiei în acest domeniu, lipsa motivaţiei şi a consilierii în carieră, dar şi stările emoţionale fluctuante sunt principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, tinerii din România, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, arată datele celui mai recent studiu naţional Insights PulseZ.

Conform unui comunicat remis, marţi, studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost conceput şi coordonat de specialiştii programelor naţionale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) şi „Insights” – din cadrul organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL)- şi realizat de agenţia de studii de piaţă IZI data, în luna iulie a.c., în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România.

Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor şi dorinţelor tinerilor din România, în noul context pandemic, membri ai generaţiei Z (cei născuţi după 1995, cunoscuţi şi ca iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”), în ultimele luni ale acestui an (iulie 2021), comparativ cu 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

La aproape un an şi jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generaţiei Z din România au mărturisit că se simt mai obosiţi (50% în 2021 faţă de 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoţionale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar şi cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul şi actualele tensiuni din sfera personală şi profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020).

Totodată, datele arată că, în 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească faţă de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menţionate de reprezentanţii generaţiei Z sunt resursele financiare (77% în 2021 vs. 59% în 2020), urmate la o distanţă considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59% în 2021 vs 47% în 2020), precum şi problema birocraţiei şi lipsa digitalizării (55% în 2021 vs. 32% în 2020), dar şi lipsa susţinerii morale din partea apropiaţilor (50% în 2021 vs. 34% în 2020) şi, nu în ultimul rând, lipsa accesului la programe de învăţare non-formală – cursuri, programe de leadership (48% în 2021 vs. 37% în 2021).

Participanţii au fost întrebaţi despre abilităţile/ariile de care au nevoie şi pe care şi-ar dori să le înveţe pentru a se dezvolta. Topul abilităţilor menţionate de ei suferă mici modificări faţă de cel menţionat anul trecut, iar explicaţia stă în contextul economic prin care a trecut România în ultimul an. Astfel, dacă organizarea personală (gestionarea timpului, productivitatea proprie) rămâne, în continuare, pe primul loc în topul preferinţelor (60%), în 2021, nevoia de educaţie financiară şi de investiţii creşte semnificativ, ajungând pe primul loc printre nevoile tinerilor (60% în 2021 vs 51% în 2020).

Conform studiului, dacă fetele menţionează într-o mai mare măsură nevoia de a învăţa să-şi gestioneze mai bine emoţiile (66% fete vs. 40% băieţi), băieţii menţionează mai des educaţia financiară (64% băieţi vs 56% fete), tehnologia (44% băieţi vs 29% fete) şi lucrul în echipă (30% băieţi vs 21% fete).

Referitor la planurile profesionale ale tinerilor, 1 dintre 3 respondenţi ai generaţiei Z precizează că plănuieşte să se angajeze în România, iar 21% dintre ei se gândesc să îşi continue studiile în ţara noastră. Doar 12% dintre participanţii la studiu declară că vor să lucreze în străinătate şi tot atâţia sunt cei care intenţionează să îşi deschidă o afacere.

Cei mai mulţi dintre respondenţii studiului (43%) au declarat că, în această perioadă, petrec zilnic între 4 şi 8 ore în faţa ecranelor, urmaţi de aproape o treime (28%) care susţine că sta în faţa ecranelor între 8 şi 12 ore. Nu se remarcă diferenţe în funcţie de genul tinerilor, în ceea ce priveşte timpul petrecut în faţa ecranelor, dar sunt mai mulţi cei între 19-21 de ani care acordă mediului digital între 8-12 ore (32% vs. 24% 16-19 ani). De asemenea, sunt mai mulţi tinerii din mediul urban (31%) care îşi petrec între 8-12 ore navigând pe ecrane în comparaţie cu cei din mediul rural (25%).

În ceea ce priveşte platformele social-media preferate de către Generaţia Z, Instagram este principalul canal folosit de o treime din tinerii din România (33%), urmat de Facebook (22%), Youtube (17%), WhatsApp (13%) şi TikTok (12%). Cei cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani folosesc Instagram în mai mare măsură (47%) decât ceilalţi tineri din categoriile de vârstă 19-21 ani, respectiv 22-24 ani, menţionându-l pe primul loc în topul preferinţelor, menţiunile scăzând, însă, gradual cu vârsta: Instagram este înlocuit cu Facebook, care ajunge pe locul I în rândul celor de 22-24 ani (28%).

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost realizat în luna iulie a.c., pe un eşantion de 1.186 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 16-24 de ani, fiind reprezentativ la nivel naţional din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, regiunii şi mediului urban-rural. Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor, motivaţiilor şi dorinţelor tinerilor din România, membri ai generaţiei Z, comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

Studiul a fost coordonat de către echipa programelor naţionale „Vreau să fiu Antreprenor” şi „Insights”, din cadrul organizaţiei non-guvernamentale Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor de cercetare iZi Data, suport Chilli Ideas, Coca-Cola HBC, Aegon Romania şi Banca Transilvania şi partener media AGERPRES.

„Vreau să fiu Antreprenor” (VSFA) este un program naţional, lansat în 2013, parte a organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea şi acţiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

acum 3 zile

pe

6 august 2025

de

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

0
Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

acum 3 zile

pe

5 august 2025

de

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

0
Citeste mai mult

Din țară

APIA va digitaliza principalele servicii publice

Publicat

acum 4 zile

pe

5 august 2025

de

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „’Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Potrivit unui comunicat al APIA, proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93,583 milioane lei. Din această sumă, 70,14 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23,443 milioane lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de 3 ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante, subliniază sursa citată.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite