Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. După un an de pandemie, tinerii se simt obosiți, nu au bani și motivație

Publicat

pe

Lipsa resurselor financiare şi a educaţiei în acest domeniu, lipsa motivaţiei şi a consilierii în carieră, dar şi stările emoţionale fluctuante sunt principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, tinerii din România, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, arată datele celui mai recent studiu naţional Insights PulseZ.

Conform unui comunicat remis, marţi, studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost conceput şi coordonat de specialiştii programelor naţionale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) şi „Insights” – din cadrul organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL)- şi realizat de agenţia de studii de piaţă IZI data, în luna iulie a.c., în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România.

Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor şi dorinţelor tinerilor din România, în noul context pandemic, membri ai generaţiei Z (cei născuţi după 1995, cunoscuţi şi ca iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”), în ultimele luni ale acestui an (iulie 2021), comparativ cu 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

La aproape un an şi jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generaţiei Z din România au mărturisit că se simt mai obosiţi (50% în 2021 faţă de 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoţionale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar şi cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul şi actualele tensiuni din sfera personală şi profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020).

Totodată, datele arată că, în 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească faţă de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menţionate de reprezentanţii generaţiei Z sunt resursele financiare (77% în 2021 vs. 59% în 2020), urmate la o distanţă considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59% în 2021 vs 47% în 2020), precum şi problema birocraţiei şi lipsa digitalizării (55% în 2021 vs. 32% în 2020), dar şi lipsa susţinerii morale din partea apropiaţilor (50% în 2021 vs. 34% în 2020) şi, nu în ultimul rând, lipsa accesului la programe de învăţare non-formală – cursuri, programe de leadership (48% în 2021 vs. 37% în 2021).

Participanţii au fost întrebaţi despre abilităţile/ariile de care au nevoie şi pe care şi-ar dori să le înveţe pentru a se dezvolta. Topul abilităţilor menţionate de ei suferă mici modificări faţă de cel menţionat anul trecut, iar explicaţia stă în contextul economic prin care a trecut România în ultimul an. Astfel, dacă organizarea personală (gestionarea timpului, productivitatea proprie) rămâne, în continuare, pe primul loc în topul preferinţelor (60%), în 2021, nevoia de educaţie financiară şi de investiţii creşte semnificativ, ajungând pe primul loc printre nevoile tinerilor (60% în 2021 vs 51% în 2020).

Conform studiului, dacă fetele menţionează într-o mai mare măsură nevoia de a învăţa să-şi gestioneze mai bine emoţiile (66% fete vs. 40% băieţi), băieţii menţionează mai des educaţia financiară (64% băieţi vs 56% fete), tehnologia (44% băieţi vs 29% fete) şi lucrul în echipă (30% băieţi vs 21% fete).

Referitor la planurile profesionale ale tinerilor, 1 dintre 3 respondenţi ai generaţiei Z precizează că plănuieşte să se angajeze în România, iar 21% dintre ei se gândesc să îşi continue studiile în ţara noastră. Doar 12% dintre participanţii la studiu declară că vor să lucreze în străinătate şi tot atâţia sunt cei care intenţionează să îşi deschidă o afacere.

Cei mai mulţi dintre respondenţii studiului (43%) au declarat că, în această perioadă, petrec zilnic între 4 şi 8 ore în faţa ecranelor, urmaţi de aproape o treime (28%) care susţine că sta în faţa ecranelor între 8 şi 12 ore. Nu se remarcă diferenţe în funcţie de genul tinerilor, în ceea ce priveşte timpul petrecut în faţa ecranelor, dar sunt mai mulţi cei între 19-21 de ani care acordă mediului digital între 8-12 ore (32% vs. 24% 16-19 ani). De asemenea, sunt mai mulţi tinerii din mediul urban (31%) care îşi petrec între 8-12 ore navigând pe ecrane în comparaţie cu cei din mediul rural (25%).

În ceea ce priveşte platformele social-media preferate de către Generaţia Z, Instagram este principalul canal folosit de o treime din tinerii din România (33%), urmat de Facebook (22%), Youtube (17%), WhatsApp (13%) şi TikTok (12%). Cei cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani folosesc Instagram în mai mare măsură (47%) decât ceilalţi tineri din categoriile de vârstă 19-21 ani, respectiv 22-24 ani, menţionându-l pe primul loc în topul preferinţelor, menţiunile scăzând, însă, gradual cu vârsta: Instagram este înlocuit cu Facebook, care ajunge pe locul I în rândul celor de 22-24 ani (28%).

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost realizat în luna iulie a.c., pe un eşantion de 1.186 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 16-24 de ani, fiind reprezentativ la nivel naţional din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, regiunii şi mediului urban-rural. Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor, motivaţiilor şi dorinţelor tinerilor din România, membri ai generaţiei Z, comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

Studiul a fost coordonat de către echipa programelor naţionale „Vreau să fiu Antreprenor” şi „Insights”, din cadrul organizaţiei non-guvernamentale Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor de cercetare iZi Data, suport Chilli Ideas, Coca-Cola HBC, Aegon Romania şi Banca Transilvania şi partener media AGERPRES.

„Vreau să fiu Antreprenor” (VSFA) este un program naţional, lansat în 2013, parte a organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea şi acţiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România.

Din țară

ATENȚIE! Se trece la ora de vară. Ceasurile de dau cu o oră înainte

Publicat

pe

În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece la ora de vară, ceea ce înseamnă că nopțile vor fi mai scurte iar zilele mai lungi. Această modificare marchează începutul perioadei de vară din punct de vedere al timpului oficial.

Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00.

Trecerea la ora de vară reprezintă o ajustare sezonieră a timpului oficial, prin care acesta este aliniat la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne aceeași, după schimbare avem mai multă lumină naturală în după-amiaza și seara, iar nopțile par mai scurte.

În prezent, aproximativ 70 de țări din lume folosesc ora de vară, însă regulile diferă de la o regiune la alta. În Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an, în timp ce alte țări, precum Islanda și Turcia, au renunțat complet la această practică.

Principalul argument în favoarea orei de vară este utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin mutarea ceasurilor înainte, oamenii beneficiază de mai multă lumină seara, ceea ce poate reduce consumul de energie electrică pentru iluminat.

Ora de vară este valabilă din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, atunci când se revine la ora de iarnă, ora oficială standard.

Ne afectează schimbarea orei?

Medicii și specialiștii în somnologie avertizează că schimbarea orei influențează ritmul circadian, adică „ceasul biologic” al organismului. În primele zile după ajustare pot apărea:

  • dificultăți de adormire sau trezire;
  • stare de oboseală accentuată;
  • scăderea capacității de concentrare;
  • diminuarea temporară a randamentului la serviciu sau la școală.

De regulă, adaptarea are loc rapid, însă este recomandat ca, în zilele premergătoare schimbării, ora de culcare să fie ajustată treptat, cu 10–15 minute mai devreme, iar odihna să fie prioritară.

Citeste mai mult

Din țară

Se va lansa platforma digitală eLicitatiiANAF unde se vor vinde bunurile sechestrate

Publicat

pe

Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã (ANAF) împreunã cu Ministerul Finanțelor, anunțã lansarea platformei digitale „eLicitațiiANAF”, dedicatã publicitãții și vânzãrii prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație. Platforma este dezvoltatã în cadrul procesului de modernizare și digitalizare a administrației fiscale și este realizatã cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliențã (P.N.R.R.).

Noua platformã, disponibilã începând cu data de 30 martie 2026, faciliteazã accesul publicului la informații despre bunurile care urmeazã sã fie valorificate online. Pânã în prezent, valorificarea acestor bunuri se realiza prin licitații publice organizate la sediul organelor fiscale, ceea ce oferea doar posibilitatea participãrii în format fizic.

„Prin lansarea platformei eLicitațiiANAF facem un pas important în direcția modernizãrii și digitalizãrii administrației fiscale, în sensul posibilitãții participãrii la procedura de valorificare a bunurilor ce fac obiectul executãrii silite și al valorificãrii bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, de cãtre A.N.A.F., prin mijloace electronice. Ne dorim sã oferim tuturor persoanelor interesate de achiziționarea acestor bunuri, accesul facil, în condiții egale, într-un sistem online, dinamic, rapid și eficient” a declarat Adrian NICA, președintele A.N.A.F.

Platforma eLicitațiiANAF poate fi accesatã la adresa elicitatii.anaf.ro

Orice persoanã poate vizualiza bunurile disponibile pe platformã chiar și fãrã a deține un cont S.P.V., însã pentru participarea la licitație este necesarã deschiderea unui cont în S.P.V..

Platforma eLicitațiiANAF este structuratã în douã secțiuni principale:

Secțiunea „Publicitate bunuri”

În aceastã secțiune bunurile sunt promovate pentru o perioadã de 30 de zile, în scopul informãrii publicului și al asigurãrii unei vizibilitãți extinse. În acestã perioadã, persoanele interesate pot consulta informațiile disponibile și pot solicita programarea unei vizionãri.

Prin intermediul platformei se valorificã atât bunuri mobile cât și imobile.

Vizionarea bunurilor se realizeazã la datele stabilite, în prezența funcționarilor publici desemnați, cu atribuții în domeniu, anterior înscrierii la procedura de licitație.

 Secțiunea  „Licitație bunuri”

La expirarea perioadei de publicitate bunurile sunt automat trecute în secțiunea de licitație. Licitația se desfãșoarã în format online pe o perioadã de 5 zile, 7 zile sau 10 zile, în funcție de valoarea bunului, interval în care persoanele interesate se pot înscrie la licitație, pot achita taxa de participare la licitație și pot depune oferte.

În cazul depunerii unei oferte mai mari, ceilalți ofertanți sunt notificați automat și pot transmite noi oferte.

Pasul de licitare este cuprins între 5% și 15% din prețul inițial de pornire, prețul de pornire, la prima licitație, fiind suma stabilitã în raportul de evaluare.

Dacã în ultimele 15 minute ale perioadei de licitație se depune o ofertã, se va aplica timp suplimentar pentru a permite licitarea suplimentarã.

La finalul licitației, ofertantul cu cea mai mare ofertã este declarat câștigãtor, în conformitate cu  prevederilor legale. În cazul bunurilor sechestrate adjudecatarul are posibilitatea de a achita prețul integral sau în rate.

În termen de cel mult 5 zile de la finalizarea licitației, taxa de participare sau sumele indisponibilizate se vor restitui persoanelor care nu au fost declarați adjudecatari sau celor înscriși la licitații, ulterior anulate.

Modalitãțile de platã

Pentru achiziționarea bunurilor licitate, platforma eLicitatiiANAF pune la dispoziție urmãtoarele modalitãți de platã:

  • Platã online prin card bancar – suma se blocheazã în contul ofertantului pentru taxa de participare sau se vireazã integral pentru prețul de adjudecare.
  • Decontare bancarã – inclusiv prin internet banking, home banking, mobile banking sau alte metode la distanțã; plata este consideratã efectuatã în momentul debitãrii contului plãtitorului.
  • Mandat poștal – data poștei este consideratã momentul plãții; mandatele trimise electronic sunt validate prin sistemul Trezoreriei.

Proveniența bunurilor licitate 

Bunurile valorificate prin intermediul platformei provin din mai multe surse legale, respectiv din executãri silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate, precum și din mãsuri dispuse în materie penalã, în baza hotãrârilor judecãtorești sau intrate, potrivit legii în proprietatea statului.

Din punct de vedere juridic, acestea pot fi încadrate în douã categorii principale: bunuri sechestrate și bunuri confiscate, valorificate prin proceduri de vânzare forțatã, în condițiile legii.

Citeste mai mult

Din țară

ECHINOCȚIU. Se instalează primăvara astronomică

Publicat

pe

Momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice se va produce în 20 martie 2026, la ora 16,46, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

Reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ informează că, la momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite