Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. După un an de pandemie, tinerii se simt obosiți, nu au bani și motivație

Publicat

acum 4 ani

pe

Lipsa resurselor financiare şi a educaţiei în acest domeniu, lipsa motivaţiei şi a consilierii în carieră, dar şi stările emoţionale fluctuante sunt principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, tinerii din România, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, arată datele celui mai recent studiu naţional Insights PulseZ.

Conform unui comunicat remis, marţi, studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost conceput şi coordonat de specialiştii programelor naţionale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) şi „Insights” – din cadrul organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL)- şi realizat de agenţia de studii de piaţă IZI data, în luna iulie a.c., în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România.

Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor şi dorinţelor tinerilor din România, în noul context pandemic, membri ai generaţiei Z (cei născuţi după 1995, cunoscuţi şi ca iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”), în ultimele luni ale acestui an (iulie 2021), comparativ cu 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

La aproape un an şi jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generaţiei Z din România au mărturisit că se simt mai obosiţi (50% în 2021 faţă de 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoţionale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar şi cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul şi actualele tensiuni din sfera personală şi profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020).

Totodată, datele arată că, în 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească faţă de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menţionate de reprezentanţii generaţiei Z sunt resursele financiare (77% în 2021 vs. 59% în 2020), urmate la o distanţă considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59% în 2021 vs 47% în 2020), precum şi problema birocraţiei şi lipsa digitalizării (55% în 2021 vs. 32% în 2020), dar şi lipsa susţinerii morale din partea apropiaţilor (50% în 2021 vs. 34% în 2020) şi, nu în ultimul rând, lipsa accesului la programe de învăţare non-formală – cursuri, programe de leadership (48% în 2021 vs. 37% în 2021).

Participanţii au fost întrebaţi despre abilităţile/ariile de care au nevoie şi pe care şi-ar dori să le înveţe pentru a se dezvolta. Topul abilităţilor menţionate de ei suferă mici modificări faţă de cel menţionat anul trecut, iar explicaţia stă în contextul economic prin care a trecut România în ultimul an. Astfel, dacă organizarea personală (gestionarea timpului, productivitatea proprie) rămâne, în continuare, pe primul loc în topul preferinţelor (60%), în 2021, nevoia de educaţie financiară şi de investiţii creşte semnificativ, ajungând pe primul loc printre nevoile tinerilor (60% în 2021 vs 51% în 2020).

Conform studiului, dacă fetele menţionează într-o mai mare măsură nevoia de a învăţa să-şi gestioneze mai bine emoţiile (66% fete vs. 40% băieţi), băieţii menţionează mai des educaţia financiară (64% băieţi vs 56% fete), tehnologia (44% băieţi vs 29% fete) şi lucrul în echipă (30% băieţi vs 21% fete).

Referitor la planurile profesionale ale tinerilor, 1 dintre 3 respondenţi ai generaţiei Z precizează că plănuieşte să se angajeze în România, iar 21% dintre ei se gândesc să îşi continue studiile în ţara noastră. Doar 12% dintre participanţii la studiu declară că vor să lucreze în străinătate şi tot atâţia sunt cei care intenţionează să îşi deschidă o afacere.

Cei mai mulţi dintre respondenţii studiului (43%) au declarat că, în această perioadă, petrec zilnic între 4 şi 8 ore în faţa ecranelor, urmaţi de aproape o treime (28%) care susţine că sta în faţa ecranelor între 8 şi 12 ore. Nu se remarcă diferenţe în funcţie de genul tinerilor, în ceea ce priveşte timpul petrecut în faţa ecranelor, dar sunt mai mulţi cei între 19-21 de ani care acordă mediului digital între 8-12 ore (32% vs. 24% 16-19 ani). De asemenea, sunt mai mulţi tinerii din mediul urban (31%) care îşi petrec între 8-12 ore navigând pe ecrane în comparaţie cu cei din mediul rural (25%).

În ceea ce priveşte platformele social-media preferate de către Generaţia Z, Instagram este principalul canal folosit de o treime din tinerii din România (33%), urmat de Facebook (22%), Youtube (17%), WhatsApp (13%) şi TikTok (12%). Cei cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani folosesc Instagram în mai mare măsură (47%) decât ceilalţi tineri din categoriile de vârstă 19-21 ani, respectiv 22-24 ani, menţionându-l pe primul loc în topul preferinţelor, menţiunile scăzând, însă, gradual cu vârsta: Instagram este înlocuit cu Facebook, care ajunge pe locul I în rândul celor de 22-24 ani (28%).

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost realizat în luna iulie a.c., pe un eşantion de 1.186 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 16-24 de ani, fiind reprezentativ la nivel naţional din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, regiunii şi mediului urban-rural. Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor, motivaţiilor şi dorinţelor tinerilor din România, membri ai generaţiei Z, comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

Studiul a fost coordonat de către echipa programelor naţionale „Vreau să fiu Antreprenor” şi „Insights”, din cadrul organizaţiei non-guvernamentale Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor de cercetare iZi Data, suport Chilli Ideas, Coca-Cola HBC, Aegon Romania şi Banca Transilvania şi partener media AGERPRES.

„Vreau să fiu Antreprenor” (VSFA) este un program naţional, lansat în 2013, parte a organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea şi acţiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

Marea Pedalare RO Bike Valley, în județul Timiș. PROGRAMUL evenimentului

Publicat

acum 3 zile

pe

16 septembrie 2025

de

Timișoara și județul Timiș s-au alăturat inițiativei Fundației Comunitare Timișoara, pentru organizarea evenimentului Marea Pedalare RO Bike Valley, un manifest pentru mișcare, sănătate și un mod de viață sustenabil.

Peste 14 comunități din Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara își vor da întâlnire pe două roți pentru a atrage atenția asupra importanței ciclismului ca alternativă ecologică de transport, dar și pentru a crea legături între oameni care împărtășesc aceleași valori.

„Marea Pedalare nu este doar despre a pedala pe un traseu oarecare, ci o ocazie de a aduce oamenii împreună, de a redescoperi locuri frumoase și de a crea legături între comunități. Este despre energie, prietenie și bucuria de a pedala alături de alții”, declară Daniela Chesaru, directorul Fundației Comunitare Timișoara.

În Timișoara, coordonarea evenimentelor este realizată de Pedallez, Velodots și Timisiensis Bikers, împreună cu mai multe inițiative locale.

PROGRAM

Programul cuprinde ateliere, proiecții de film, întâlniri cu comunitatea și tururi de bicicletă, toate gândite pentru a încuraja un oraș mai curat și mai accesibil:

16 septembrie, ora 18.00 – Bike Kitchen, atelier de reparat biciclete la FABER

17 septembrie, ora 20.30 – proiecția documentarului Together We Cycle la Cinema Studio Terasă

18 septembrie, ora 19.00 – întâlnirea comunității bicicliștilor la Reciproc, Bastion

19 septembrie, ora 18.30 – pedalarea comunității, cu punct de pornire din Parcul Central și finish la HEI, Vila Mal

20 septembrie, ora 20.00 – Night Ride Moșnița Nouă – Giroc, cu plecarea de la Auchan, sens AEM

Timiș: pedalare în comunitățile rurale

Boldur – 19 septembrie, ora 11.00, tur pe biciclete organizat de Școala Gimnazială

Recaș – 19 septembrie, ora 12.00, ieșire cu copii, părinți și profesori de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Constantin Păunescu”

Pesac – 20 septembrie, ora 11.00, tur pregătit de echipa de la Casa Bună Mică

Jimbolia – 21 septembrie, ora 11.00, tur istoric pe biciclete organizat de Colț de Banat, cu punct de întâlnire la Muzeul Căilor Ferate

Evenimentele din Caraș-Severin și Hunedoara

Comunități din Reșița, Caransebeș, Carașova, Bozovici, Ciudanovița, Bocșa, Brad, Deva și Baia de Criș completează traseul Mării Pedalări, cu tururi de bicicletă, activități educative și acțiuni de ecologizare.

Detalii complete și înscrieri: www.robikevalley.ro

Foto: www.robikevalley.ro

0
Citeste mai mult

Din țară

Elevii au început anul școlar 2025-2026. Când vor mai fi vacanțe

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

8 septembrie 2025

de

Elevii încep, luni, anul școlar 2025 – 2026, în conformitate cu calendarul aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, însă sindicatele din Educație au anunțat că vor boicota începutul de an școlar, vor picheta sediul Executivului și vor organiza un marș de protest până la Palatul Cotroceni.

Anul școlar 2025-2026 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:

Cursuri:

– de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;

– de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie;

– de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare;
– de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor școlare, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
– de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;

Vacanțe:

– de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;

– de sâmbătă, 20 decembrie, 2025, până miercuri, 7 ianuarie 2026;

– o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare, în perioada 9 februarie – 1 martie 2026;
– de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;

– de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.

Săptămâna de vacanță, la decizia inspectoratelor școlare județene și al municipiului București, este programată în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026.

Programele „Școala altfel“ și „Săptămâna verde“ se vor desfășura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în baza deciziilor luate de unitățile de învățământ.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se va încheia la data de 5 iunie 2026.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se va încheia la data de 12 iunie 2026, iar pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se va încheia la data de 26 iunie 2026.

În ziua de 5 octombrie – Ziua internațională a educației – și în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Programul național „Școala altfel“ și Programul „Săptămâna verde“ se va desfășura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

La clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel“ și „Săptămâna verde“ se vor organiza activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe. La clasele din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel“ și „Săptămâna verde“ se organizează activități de instruire practică.

În situația suspendării cursurilor conform regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, măsurile privind parcurgerea integrală a programei școlare prin modalități alternative stabilite de consiliul de administrație al unității de învățământ nu se dispun în perioada vacanțelor școlare.

Calendarul examenelor și al evaluărilor naționale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a calificării profesionale/a competențelor, precum și calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului Educației și Cercetării.

Sindicaliștii din educație au anunțat boicotarea începutului de an școlar din cauza măsurilor fiscal-bugetare luate de Guvern.

0
Citeste mai mult

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

29 august 2025

de

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite