Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. După un an de pandemie, tinerii se simt obosiți, nu au bani și motivație

Publicat

pe

Lipsa resurselor financiare şi a educaţiei în acest domeniu, lipsa motivaţiei şi a consilierii în carieră, dar şi stările emoţionale fluctuante sunt principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, tinerii din România, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, arată datele celui mai recent studiu naţional Insights PulseZ.

Conform unui comunicat remis, marţi, studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost conceput şi coordonat de specialiştii programelor naţionale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) şi „Insights” – din cadrul organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL)- şi realizat de agenţia de studii de piaţă IZI data, în luna iulie a.c., în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România.

Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor şi dorinţelor tinerilor din România, în noul context pandemic, membri ai generaţiei Z (cei născuţi după 1995, cunoscuţi şi ca iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”), în ultimele luni ale acestui an (iulie 2021), comparativ cu 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

La aproape un an şi jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generaţiei Z din România au mărturisit că se simt mai obosiţi (50% în 2021 faţă de 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoţionale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar şi cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul şi actualele tensiuni din sfera personală şi profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020).

Totodată, datele arată că, în 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească faţă de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menţionate de reprezentanţii generaţiei Z sunt resursele financiare (77% în 2021 vs. 59% în 2020), urmate la o distanţă considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59% în 2021 vs 47% în 2020), precum şi problema birocraţiei şi lipsa digitalizării (55% în 2021 vs. 32% în 2020), dar şi lipsa susţinerii morale din partea apropiaţilor (50% în 2021 vs. 34% în 2020) şi, nu în ultimul rând, lipsa accesului la programe de învăţare non-formală – cursuri, programe de leadership (48% în 2021 vs. 37% în 2021).

Participanţii au fost întrebaţi despre abilităţile/ariile de care au nevoie şi pe care şi-ar dori să le înveţe pentru a se dezvolta. Topul abilităţilor menţionate de ei suferă mici modificări faţă de cel menţionat anul trecut, iar explicaţia stă în contextul economic prin care a trecut România în ultimul an. Astfel, dacă organizarea personală (gestionarea timpului, productivitatea proprie) rămâne, în continuare, pe primul loc în topul preferinţelor (60%), în 2021, nevoia de educaţie financiară şi de investiţii creşte semnificativ, ajungând pe primul loc printre nevoile tinerilor (60% în 2021 vs 51% în 2020).

Conform studiului, dacă fetele menţionează într-o mai mare măsură nevoia de a învăţa să-şi gestioneze mai bine emoţiile (66% fete vs. 40% băieţi), băieţii menţionează mai des educaţia financiară (64% băieţi vs 56% fete), tehnologia (44% băieţi vs 29% fete) şi lucrul în echipă (30% băieţi vs 21% fete).

Referitor la planurile profesionale ale tinerilor, 1 dintre 3 respondenţi ai generaţiei Z precizează că plănuieşte să se angajeze în România, iar 21% dintre ei se gândesc să îşi continue studiile în ţara noastră. Doar 12% dintre participanţii la studiu declară că vor să lucreze în străinătate şi tot atâţia sunt cei care intenţionează să îşi deschidă o afacere.

Cei mai mulţi dintre respondenţii studiului (43%) au declarat că, în această perioadă, petrec zilnic între 4 şi 8 ore în faţa ecranelor, urmaţi de aproape o treime (28%) care susţine că sta în faţa ecranelor între 8 şi 12 ore. Nu se remarcă diferenţe în funcţie de genul tinerilor, în ceea ce priveşte timpul petrecut în faţa ecranelor, dar sunt mai mulţi cei între 19-21 de ani care acordă mediului digital între 8-12 ore (32% vs. 24% 16-19 ani). De asemenea, sunt mai mulţi tinerii din mediul urban (31%) care îşi petrec între 8-12 ore navigând pe ecrane în comparaţie cu cei din mediul rural (25%).

În ceea ce priveşte platformele social-media preferate de către Generaţia Z, Instagram este principalul canal folosit de o treime din tinerii din România (33%), urmat de Facebook (22%), Youtube (17%), WhatsApp (13%) şi TikTok (12%). Cei cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani folosesc Instagram în mai mare măsură (47%) decât ceilalţi tineri din categoriile de vârstă 19-21 ani, respectiv 22-24 ani, menţionându-l pe primul loc în topul preferinţelor, menţiunile scăzând, însă, gradual cu vârsta: Instagram este înlocuit cu Facebook, care ajunge pe locul I în rândul celor de 22-24 ani (28%).

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost realizat în luna iulie a.c., pe un eşantion de 1.186 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 16-24 de ani, fiind reprezentativ la nivel naţional din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, regiunii şi mediului urban-rural. Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor, motivaţiilor şi dorinţelor tinerilor din România, membri ai generaţiei Z, comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfăşurată prima ediţie a studiului).

Studiul a fost coordonat de către echipa programelor naţionale „Vreau să fiu Antreprenor” şi „Insights”, din cadrul organizaţiei non-guvernamentale Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor de cercetare iZi Data, suport Chilli Ideas, Coca-Cola HBC, Aegon Romania şi Banca Transilvania şi partener media AGERPRES.

„Vreau să fiu Antreprenor” (VSFA) este un program naţional, lansat în 2013, parte a organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea şi acţiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România.

Din țară

Încep înscrierile la creșă și grădiniță

Publicat

pe

Înscrierile la grădiniţă, creşă şi în serviciile de educaţie timpurie complementare, pentru anul şcolar 2025-2026 încep luni, a anunțat Ministerul Educației.

În grupele de nivel antepreşcolar (creşă) pot fi înscrişi copiii cu vârste între 3 luni şi 3 ani, în limita numărului de locuri disponibile după etapa de reînscrieri. În grupele de nivel preşcolar (grădiniţă) pot fi înscrişi copiii cu vârste între 3 şi 6 ani, în limita locurilor disponibile după etapa de reînscrieri.

„Vă rugăm să aveţi în vedere că înscrierea nu se face pe principiul «primul venit, primul servit», deci ordinea înscrierii/numărul de înregistrare al cererii nu constituie un criteriu”, informează reprezentanții ministerului.

Înscrierea se face pe baza criteriilor generale şi specifice descrise în metodologia de înscriere.

Ministerul precizează că în grupele de nivel antepreşcolar (creşă) pot fi înscrişi copiii cu vârste între 3 luni şi 3 ani, în limita numărului de locuri disponibile după etapa de reînscrieri. În grupele de nivel preşcolar (grădiniţă) pot fi înscrişi copiii cu vârste între 3 şi 6 ani, în limita locurilor disponibile după etapa de reînscrieri.

În cererile-tip de înscriere părinţii pot trece trei opţiuni, în ordinea preferinţelor. Cererea se depune la unitatea de învăţământ aleasă ca primă opţiune.

âGrupa mare şi grupa mijlocie fac parte din învăţământul obligatoriu. Înscrierea la grădiniţă se va face acordându-se prioritate cuprinderii în grădiniţe a copiilor de 4 şi 5 ani.

Ministerul mai arată că la nivelul inspectoratelor şcolare va funcţiona o linie telverde, la care părinţii pot obţine gratuit informaţii referitoare la înscrierea copiilor la grădiniţă/creşă şi în serviciile de educaţie timpurie complementare.

Numărul de telefon telverde, data de la care acesta este funcţional, programul de funcţionare sau alte informaţii utile vor fi comunicate de fiecare inspectorat şcolar.

Citeste mai mult

Din țară

Zboruri Timișoara-Dubai, din octombrie, cu compania Animawings

Publicat

pe

Compania Animawings a anunțat că va introduce zboruri regulate între Timișoara și aeroportul Dubai World Central, din Emiratele Arabe Unite.

Conform datelor din sistemul de rezervări al companiei, noua rută va fi inaugurată în prima săptămână din luna octombrie 2025, iar zborurile vor fi disponibile în fiecare zi de marți. Prețul unui zbor pleacă de la 119 de euro/persoană.

Animawings va folosi pentru această rută aeronave Airbus A230, care pot transporta 180 de pasageri.

Durata unui zbor va fi de cinci ore și jumătate.

Compania românească AnimaWings va opera curse charter de pe Aeroportul internațional „Traian Vuia“ din Timișoara

Citeste mai mult

Din țară

În 2025, Declarația unică se depune până la data de 26 mai, inclusiv

Publicat

pe

Termenul limitã pentru depunerea Declarației unice (Formular 212) este 26 mai 2025 (inclusiv), pentru veniturile obținute în anul precedent.

Declarația unicã se completeazã și se depune de cãtre persoanele fizice care în anul 2024 au avut, individual sau într-o formã de asociere, venituri/pierderi din România sau/și din strãinãtate și care datoreazã impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului Fiscal.

Declarația unicã se depune și de cãtre persoanele fizice care opteazã în cursul anului 2025 pentru plata contribuției de asigurãri sociale de sãnãtate (CASS).

De asemenea, persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizeazã venituri din activitãți independente, din drepturi de proprietate intelectualã, din activitãți agricole, silviculturã și pisciculturã, scutite de la plata impozitului pe venit, au obligația declarãrii veniturilor și depunerii declarației.

Declarația se depune, împreunã cu anexele completate, dacã este cazul, astfel:
a) prin mijloace electronice de transmitere la distanțã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:

– prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual” (SPV);

– pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnãturã electronicã calificatã.

  1. b) în format letric, direct la registratura organului fiscal sau prin poștã, cu confirmare de primire. Data depunerii declarației în format hârtie este data înregistrãrii acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poștã, dupã caz.

Contribuabilii care nu dețin un calculator personal sau nu dispun de o conexiune la Internet, pot utiliza calculatoarele destinate auto-servirii din cadrul unitãților fiscale, cu ajutorul cãrora pot efectua urmãtoarele operațiuni:

– înregistrarea în cadrul serviciului Spațiul Privat Virtual;

– completarea Declarației Unice;

– depunerea Declarației Unice.

Lista sediilor unitãților fiscale în care sunt puse la dispoziția contribuabililor calculatoare destinate auto-servirii se regãsește pe portalul www.anaf.ro, la secțiunea Asistențã contribuabili – Servicii oferite contribuabililor.

De asemenea, contribuabilii pot solicita sprijin și funcționarilor din cadrul organelor fiscale locale, în cadrul cãrora existã personal special instruit pentru a acorda îndrumare și asistențã pentru depunerea Declarației unice.

Informații suplimentare pot fi obținute:

  •        accesând portalul www.anaf.ro, secțiunea Asistențã contribuabili – Servicii oferite contribuabililor – Ghiduri curente și alte materiale informative;
    ·        participând la webinariile susținute de ANAF (20 și 21 mai, ora 10.00);
    ·        telefonic, la numãrul 031.403.91.60;
  •        la structurile de asistențã pentru contribuabili din cadrul unitãților fiscale teritoriale.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite