Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. Majoritatea pacienților neglijează urmările post-COVID-19

Publicat

pe

După aproape doi ani de pandemie, trecerea prin COVID-19 nu este nici pe departe cea mai mare problemă, ci sechelele cu care rămân pe termen lung mai ales cei care au avut o formă gravă a bolii. Este îngrijorător faptul că mulți dintre cei care au trecut prin boală nu conștientizează pericolul unor probleme medicale cu care rămân după aceea, care influențează sănătatea fizică și mentală pe termen lung, atrag atenţia medicii.

Din cauza lacunelor de informare și, uneori, din considerente financiare mulți dintre românii care au suferit de COVID-19 nu cer sfatul medicului, preferând să urmeze recomandări de pe internet.

Conform unui studiu online al Asociației „Din grijă pentru client“, cei mai mulți dintre res­pondenți (57 la sută) spun că se confruntă cu oboseală cronică, în timp ce 36-37 la sută se confruntă cu probleme neurologice și, în proporție aproape egală, cu căderea părului. De asemenea, cel puțin 1 din 5 români care au avut COVID-19 s-a plâns de afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, precum și de dureri musculare.

Pe lângă sechelele fizice, peste 45 la sută dintre cei intervievați au rămas cu probleme de anxietate, depresie, frică sau insomnii, însă doar 8 la sută au cerut consiliere psihologică și urmează un tratament, a precizat coordonatoarea acestui studiu, Cosmina Voichița Meseșan, într-o decla­rație preluată pe contul de Facebook al asociației.

Îngrijorător este, de asemenea, faptul că aproape 40 la sută dintre participanții la sondaj nu au făcut nici o investigație medicală, deși prezintă simptome „long-COVID”, adică de lungă durată. Proporția celor care au optat pentru o evaluare completă este de numai 29 la sută. Doar 19 la sută dintre pa­cienții intervievați au primit de la medicul de familie o recomandare pentru evaluare post-COVID, doar un sfert dintre pacienți au men­ționat medicul specialist ca sursă de informare, iar mai mult de 60 la sută spun că s-au informat despre „long-COVID” de pe rețelele de socializare, deși 9 din 10 pa­cienți consideră absolut necesară o informare mai bună și din surse credibile.

Implicarea specialiștilor în prevenție și conștientizarea pacientului de a face un control medical sau psihologic post-COVID ar fi mai mult decât binevenite, subliniază coordonatoarea studiului. Cele mai simple pachete de investigații medicale necesare includ câteva analize de sânge, o parte dintre ele decontate de casele de asigurări de sănătate, iar cele mai complexe includ investigații neurologice și chiar ședințe de consiliere psihologică, unele nefiind însă decontate.

„Sfatul meu este ca fiecare persoană care trece sau a trecut prin boală să fie extrem de atentă la manifestările propriului corp după vindecare, indiferent dacă are sau nu o formă gravă a bolii”, recomandă Cosmina Voichița Mese­șan. Dacă pacientul observă ceva neobișnuit în acest sens trebuie să meargă la medic pentru inves­tigații. Este, totuși, un virus despre care nu știm cum se va manifesta pe termen lung.

„Urmați sfaturile medicilor și nu luați rețete de pe internet, fiecare pacient este diferit și are nevoie de tratament personalizat. Nu lăsați garda jos, e un virus foarte parșiv!”, conchide coordonatoarea studiului.

Din țară

EVALUAREA NAȚIONALĂ. Absolvenții claselor a VIII-a, la primul examen important din viață

Publicat

pe

Peste 159.000 de absolvenţi ai clasei a Vlll-a susţin luni, 23 iunie proba de limba română a Evaluării Naţionale.

A doua probă scrisă (matematică) va avea loc miercuri, 25 iunie, în timp ce proba rezervată elevilor care au studiat în limba şi literatura maternă se va desfăşura vineri, 27 iunie.

Primele rezultate vor fi afişate (online şi în şcoli/centre de examen) în data de 3 iulie, până la ora 12:00.

Ulterior, în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise şi pot fi depuse contestaţiile. Acest proces continuă şi în zilele de 4 şi 5 iulie.

Candidaţii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Naţională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestaţiilor nu este condiţionată de vizualizarea lucrărilor. În aceeaşi măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestaţie.

Elevii care depun/transmit contestaţii completează, semnează şi depun/transmit şi o declaraţie-tip în care se menţionează că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Documentele sunt semnate şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori.

Rezultatele finale vor fi afişate joi, 10 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele şi prenumele, atât în centrele de examen, cât şi pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecţia datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, este media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la probele din cadrul Evaluării Naţionale.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării pune la dispoziţia celor interesaţi linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi privind desfăşurarea Evaluării Naţionale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni şi miercuri), respectiv 8:00 – 14:00 (vineri).

Subiectele şi baremul de corectare vor fi publicate pe site-ul dedicat, în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00.

Citeste mai mult

Din țară

Ilie Bolojan a fost desemnat oficial pentru postul de prim-ministru al României

Publicat

pe

Preşedintele interimar al PNL Ilie Bolojan a fost desemnat oficial vineri pentru postul de premier, de către preşedintele Nicuşor Dan.

Anunţul a fost făcut de preşedinte în prezenţa lui Bolojan.

„Domnul Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român”, a spus preşedintele. Conform Constituţiei, Ilie Bolojan are la dispoziţie 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Ilie Bolojan a absolvit Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara.

După terminarea studiilor, a fost profesor într-o comună din judeţul Bihor.

În 1993, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie atunci.

În 1996, a bifat prima funcţie în administraţia publică: a fost ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea.

Apoi, Ilie Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii: consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi preşedinte interimar al României.

Citeste mai mult

Din țară

Solstițiul de vară. În 21 iunie începe vara astronomică

Publicat

pe

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, informează Observatorul Astromomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Dupa cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .

Denumirea de solstițiu (“Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m.

Din acelasi motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopți albe”.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite