Ne găsiți și pe:

Din țară

STUDIU. Majoritatea pacienților neglijează urmările post-COVID-19

Publicat

pe

După aproape doi ani de pandemie, trecerea prin COVID-19 nu este nici pe departe cea mai mare problemă, ci sechelele cu care rămân pe termen lung mai ales cei care au avut o formă gravă a bolii. Este îngrijorător faptul că mulți dintre cei care au trecut prin boală nu conștientizează pericolul unor probleme medicale cu care rămân după aceea, care influențează sănătatea fizică și mentală pe termen lung, atrag atenţia medicii.

Din cauza lacunelor de informare și, uneori, din considerente financiare mulți dintre românii care au suferit de COVID-19 nu cer sfatul medicului, preferând să urmeze recomandări de pe internet.

Conform unui studiu online al Asociației „Din grijă pentru client“, cei mai mulți dintre res­pondenți (57 la sută) spun că se confruntă cu oboseală cronică, în timp ce 36-37 la sută se confruntă cu probleme neurologice și, în proporție aproape egală, cu căderea părului. De asemenea, cel puțin 1 din 5 români care au avut COVID-19 s-a plâns de afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, precum și de dureri musculare.

Pe lângă sechelele fizice, peste 45 la sută dintre cei intervievați au rămas cu probleme de anxietate, depresie, frică sau insomnii, însă doar 8 la sută au cerut consiliere psihologică și urmează un tratament, a precizat coordonatoarea acestui studiu, Cosmina Voichița Meseșan, într-o decla­rație preluată pe contul de Facebook al asociației.

Îngrijorător este, de asemenea, faptul că aproape 40 la sută dintre participanții la sondaj nu au făcut nici o investigație medicală, deși prezintă simptome „long-COVID”, adică de lungă durată. Proporția celor care au optat pentru o evaluare completă este de numai 29 la sută. Doar 19 la sută dintre pa­cienții intervievați au primit de la medicul de familie o recomandare pentru evaluare post-COVID, doar un sfert dintre pacienți au men­ționat medicul specialist ca sursă de informare, iar mai mult de 60 la sută spun că s-au informat despre „long-COVID” de pe rețelele de socializare, deși 9 din 10 pa­cienți consideră absolut necesară o informare mai bună și din surse credibile.

Implicarea specialiștilor în prevenție și conștientizarea pacientului de a face un control medical sau psihologic post-COVID ar fi mai mult decât binevenite, subliniază coordonatoarea studiului. Cele mai simple pachete de investigații medicale necesare includ câteva analize de sânge, o parte dintre ele decontate de casele de asigurări de sănătate, iar cele mai complexe includ investigații neurologice și chiar ședințe de consiliere psihologică, unele nefiind însă decontate.

„Sfatul meu este ca fiecare persoană care trece sau a trecut prin boală să fie extrem de atentă la manifestările propriului corp după vindecare, indiferent dacă are sau nu o formă gravă a bolii”, recomandă Cosmina Voichița Mese­șan. Dacă pacientul observă ceva neobișnuit în acest sens trebuie să meargă la medic pentru inves­tigații. Este, totuși, un virus despre care nu știm cum se va manifesta pe termen lung.

„Urmați sfaturile medicilor și nu luați rețete de pe internet, fiecare pacient este diferit și are nevoie de tratament personalizat. Nu lăsați garda jos, e un virus foarte parșiv!”, conchide coordonatoarea studiului.

Din țară

Zilele în care nu se fac nunți în 2023 și 2024

Publicat

pe

Potrivit rânduielilor ortodoxe, în posturi, în ajunul şi în zilele praznicelor împărăteşti, precum și în perioada dintre Crăciun și Bobotează, nu se fac nunți.

Unele dintre aceste posturi sau sărbători sunt cu dată schimbătoare de la an la an, ceea ce-i poate pune în dificultate pe tinerii care planifică nunți cu mult timp înainte.

În acest context, vă punem la dispoziție lista zilelor în care nu se fac nunți în următorii doi ani, conform calendarului editat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română.

Zilele în care nu se fac nunți în 2023

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (20 februarie – 23 aprilie);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 12 iunie – miercuri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (marți, 1 august – luni, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (marți, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (miercuri, 15 noiembrie – duminică, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 24-25 mai; 3-5 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Zilele în care nu se fac nunți în 2024

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (11 martie – 12 mai);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 24 iunie – vineri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (miercuri, 31 iulie – miercuri, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (joi, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (vineri, 15 noiembrie – marți, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 12-13 iunie; 22-24 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Foto: Colosseum Timișoara

Citeste mai mult

Din țară

RECOMANDĂRI privind prevenția virozelor respiratorii și gripelor, în școli

Publicat

pe

Elevii revin, luni, la cursuri, după vacanţa de iarnă şi în contextul numărului mare de cazuri de viroze respiratorii şi gripă. 7

Autorităţile au recomandat purtarea măştii de către profesori şi elevi, dar şi triajul epidemiologic zilnic.

În contextul numărului ridicat de cazuri de viroze respiratorii şi gripă, Ministerul Educaţiei a transmis, în urma discuţiilor cu autorităţile din Sănătate, recomandări pentru reluarea cursurilor. Astfel, s-a recomandat să li se acorde sprijin şcolilor pentru a continua procesul educaţional în condiţii normale, să pună accent pe prevenţie, să încurajeze o stare de calm şi să se consulte cu Ministerul Educaţiei în situaţia excepţională în care o unitate de învăţământ solicită suspendarea temporară a cursurilor, în baza temeiului legal, respectiv articolul 9 din ROFUIP.

Astfel, conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt obligate să disemineze către părinţii sau reprezentanţii legali ai elevilor/preşcolarilor/antepreşcolarilor  informaţiile cu privire la recunoaşterea simptomelor de gripă sau alte infecţii respiratorii, pentru realizarea triajului epidemiologic zilnic acasă, înainte de intrarea copilului în colectivitate, să realizeze triajul zilnic în colectivităţi şcolare la începutul primei ore de curs a fiecărui schimb, să asigure materialele necesare pentru dezinfecţia periodică a mâinilor şi suprafeţelor, să facă dezinfecţia periodică a spaţiilor de învăţământ, să aerisească periodic încăperile, să instruiască elevili privind comportamentul adecvat, în caz de tuse sau strănut, astfel încât să nu răspândească virusul gripal, să recomande utilizarea batistelor de unică folosinţă.

De asemenea, se recomandă folosirea măştilor de protecţie sanitară, atât pentru personal, cât şi pentru elevi/preşcolari.

Totodată, părinţii trebuie informaţi cu privire la necesitatea consultării medicului de familie la apariţia simptomelor respiratorii pentru stabilirea indicaţiilor terapeutice, izolării şi efectuării unor eventuale investigaţii suplimentare.

“De asemenea, recomandăm şcolilor să limiteze accesul persoanelor care nu au legătură directă cu procesul educaţional pe perioada intensificării transmiterii virusului gripal”, a transmis ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

Următoarea vacanţă a elevilor este programată în luna februarie, fiind de o săptămână începând din 3, 10 sau 17, în funcţie de decizia inspectoratelor şcolare.

Citeste mai mult

Din țară

Viteza excesivă, principala cauză a accidentelor în anul 2022

Publicat

pe

O nouă lege care vizează monitorizarea traficului pe drumurile publice, în vederea creșterii siguranței rutiere, a fost promulgată zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis.

Actul normativ prevede instituirea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier, denumit e-SIGUR, prin care „se urmăreşte realizarea obiectivului general al Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră”, respectiv reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi al celor grav rănite în urma producerii accidentelor rutiere.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, au fost înregistrate 4.261 de accidente, soldate cu decesul a 1.481 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.324.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, au fost înregistrate cu 203 mai puţine accidente (-4,5%), cu 157 mai puţine persoane decedate (-9,6%) şi cu 111 mai puţine persoane rănite grav (-3,2%).

Principalele cauze de producere a evenimentelor rutiere grave au fost indisciplina pietonilor (18,4%), care a cauzat 785 de accidente, soldate cu 325 de persoane decedate şi 472 rănite grav, și nerespectarea regimului legal de viteză (17,3%) – 739 accidente, care au provocat decesul a 284 de persoane şi rănirea gravă a altor 601.

Alte cauze sunt abaterile bicicliştilor (11,4%) – 486 de accidente, soldate cu decesul a 118 persoane şi rănirea gravă a altor 368, neacordarea priorităţii vehiculelor (8,3%) – 354 de accidente, cu 84 de persoane decedate şi 314 rănite grav, şi neacordarea priorităţii pietonilor (8,9%) – 381 de accidente, care au dus la decesul a 75 de persoane şi rănirea gravă a altor 314.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite